You are currently browsing the j e o p a r d y posts tagged: abundenta


Scurtul drum al zilei catre noapte (II)

In postul anterior, discutasem despre cateva semnale de alarma aparute cu privire la problematica Peak Oil, iar la final ne oprisem la schimbarea modului de a gandi, schimbare pe care voi incerca s-o ating in acest volet.

In primul rand as vrea sa precizez ca nu cred ca scenariul catastrofic, in care lumea se intoarce cu fundul in sus de la o zi la alta, este cel mai probabil ci mai degraba cred ca vom asista la o deteriorare sustinuta a calitatii vietii, o scadere a gradului de confort, o disparitie  a tehnologiilor  complexe si “energy intensive”.  Deasemenea, sunt convins ca gazul natural, carbunele si energiile alternative vor fi mai intens exploatate, insa, cu exceptia unor inventii neasteptate sau aparitia unor noi surse de energie neconventionala, ele nu vor putea compensa declinul petrolului.

Revenind la partea de “paradigm shift” si speculand putin, m-as opri asupra catorva directii potentiale pe care ar trebui sa le incorporam in modul nostru de a gandi:

1. Abundenta si risipa vs. Frugalitate

E o directie care vine in continuarea naturala a blocajului inregistrat de motorul supraturat al consumerismului, odata cu aparitia crizei sistemice in care continuam sa ne afundam.

Pe scurt, inseamna trecerea de la o viziune in care iti poti permite sa risipesti resursele, in tehnologii mari consumatoare de energie si supraproductie de bunuri, la un mod de gandire in care costurile reale ale resurselor, dictate de raritatea acestora, determina productia si consumul pe baza de stricta necesitate.

Impactul este direct in confortul cu care ne-am obisnuit, de la chestii bazice precum abundenta alimentelor cu un pret accesibil pe rafturile supermarketurilor, la venitul la servici cu masina personala tocmai din Pipera sau Corbeanca, la functionalitatea infrastructurii logistice a marilor orase, la zborul cu avionul, la costul facturii de incalzire.

Impactul va fi resimtit prin dependenta noastra de produse alimentare provenind dintr-o agricultura intensiva si ineficienta, bazata pe industria petroliera/petrochimica, sau prin costul omniprezentelor componente de plastic, al componentelor electronice, care la randul lor se regasesc in mai toate produsele cu care ne-am obisnuit.

E un mod de a gandi in care “nice to have” / “should have” dispare complet, fiind inlocuit de “really need /must absolutely have” si “afford to have”. E un mod de a gandi care spune ca anumite bunuri sau servicii nu se vor mai produce/presta pentru ca vor deveni inutile dar mai ales prohibitive in noul context.

Un exemplu al abordarii diferentiate, atunci cand vorbim de abundenta vs frugalitate, este faimosul automobil electric (electrical vehicle  = EV).  Poate ca nu stiati insa cele 34 de mii de EVuri existente in lume prin 1912 (!!) aveau o autonomie de 100 mile/ incarcare, cam tot cat au, in medie, si EVurile din zilele noastre…  Mentalitatea de abundenta, a facut ca, in ciuda dezvoltarii unor baterii care stocheaza pana la 7 ori mai multa energie, autonomia EVurilor sa ramana aproape neschimbata cale de 100 de ani. Cauzele provin in principal din supradimensionarea puterii motoarelor pentru o viteza de rulare cu mult peste media necesara masinii (Nissan Leaf atinge 140 km/h cu un motor de 110 CP, in conditiile in care eficienta maxima a motorului este gandita la 105km/h), din insuficienta atentie acordata diminuarii greutatii masinii precum si din puzderia de gadgeturi, microprocesoare si functionalitati care consuma din energia bateriei (geamuri electrice, sisteme audio, display-uri etc).

Din perspectiva frugalitatii ne-am putea gandi la EVuri cu autonomie mai mare, care ar merge mai incet (60km/h) si ar avea mult mai putine functionalitati. Pentru exemplificare extrema, daca am inlocui bateria plumb /acid al unui Bailey Frichtle Electric din 1908 cu o baterie litiu ion (din generatia actuala) de aceeasi greutate, acesta ar avea o autonomie de cel putin 1120 km… Toate acestea si mai multe detalii se gasesc aici.

2. Cost aparent vs cost net al energiei.

Am mentionat, in postul anterior despre peak oil, exemplul dat de Michael Pollan conform caruia, in agricultura intensiva, se consuma 10 calorii de combustibil fosil pentru a se genera 1 calorie de hrana. Altii au detaliat si mai bine speta si problemele legate de urmarirea costului real de-a lungul intregului ciclu de productie, plecand de la extractia materiei prime.

Cu putin efort, putem extrapola rationamentul la om vs masina in structurile de productie actuale. Daca automatizarea liniilor de productie este actualmente considerata a fi apogeul eficientei, ce se intampla cand privim din perspectiva costurilor energetice reale?

Robotul/linia de productie automatizata consuma oteluri speciale (produse si transportate cu mare consum de energie si resurse), plastice (petrol/gaz?),  consuma mult curent electric (la preturi ce se vor mari), are nevoie piese de schimb aduse de la producator (here we go again), are o durata de viata de cativa ani, e limitat(a) la o serie de operatiuni etc etc.

Dorel al nostru nu munceste 24/24 sau cu cadente de mii de piese pe ora, in schimb consuma doar ceva papica (pe care si-o poate cultiva natural in gradina lui), se auto intretine, in general se strica destul de rar, are o durata de viata activa de vreo 45 de ani si-si poate “produce” propriul inlocuitor.

In plus mai are trei avantaje majore:

– se gaseste in abundenta (iata si efectul “pozitiv” al presiunii demografice) si, cu putina formare, prin apropierea fabricii;

–  va deveni ieftin in conditii de presiune concurentiala (bad news);

– e flexibil, putand invata taskuri noi si extrem de variate si putand fi mutat cu usurinta dintr-un loc intr-altul fara prea multe “investitii”;

Bineinteles ca nu vorbim aici de o viziune luddita, echipamentele automatizate ramanand esentiale in realizarea anumitor sarcini, insa nu cred ca putem exclude o crestere a ponderii lucrului manual in viitor. O perspectiva asupra acestei spete, mult mai in detaliu si mai bine prezentata, o gasiti aici.

Din acelasi punct de vedere, al costului energetic total,  eficienta automobilului electric ar trebui sa ia in calcul poluarea cauzata de productia energiei electrice necesara pentru alimentare sau cea legata de constructia retelei de incarcare a bateriilor si de reciclarea acestora din urma.

3. Satul global redevine local

Delocalizarile transfrontaliere ce urmaresc outsourcingul productiei de subansamble in tarile unde costul mainii de lucru este redus, platformele de productie globale bazate pe economii de scara si export de produse finite peste mari si tari, toate modelele de purchasing/logistice bazate pe transportul materiilor prime, pieselor, produselor finite si chiar a alimentelor (adios papaya proaspat sau licii chinezesti) pe distante de mii de km, toate acestea trebuie regandite in contextul in care costul transporturilor risca sa devina prohibitiv.

Comunitatea nu se va mai putea baza pe o retea centralizata care sa puna la dispozitie toate bunurile / serviciile ieftin si cu usurinta, in orice locatie geografica, si ca atare va trebui sa preia productia unei parti din acestea.  Micul fermier local, piata sau autoproductia de alimente in gradina vor castiga in fata unui supermarket care va avea dificultati in a oferi produse proaspete si variate la preturi competitive. Poate ca micii artizani, croitori, mecanici, reparatori si providerii de servicii vor fi din nou pretuiti, atunci cand pretul noilor masini sau ale televizoarelor cu plasma va creste substantial…

4. Comunitate+cooperare  vs individualism+concurenta

Ca o continuare a punctului anterior e de asteptat ca importanta comunitatii sa creasca din nou, iar cei care isi mai aduc aminte cum ne imprumutam ulei, faina si toate cele, pe vremea lui Ceasca sau cum ne bucuram cu putinul disponibil, vor intelege de ce adversitatea uneste si de ce apartenenta la un grup ajuta in astfel de conditii.

In plus, utilizarea comuna a unor bunuri permite o eficientizare a acestora si, ca atare, scaderea costurilor pe cap de utilizator. Un exemplu banal, tot din industria auto, este car-poolingul, adica utilizarea comuna si impartirea costurilor unui vehicul de catre un grup de utilizatori.

5. Simplitate/varietate/redundanta vs complexitate/inalta tehnicitate (low tech vs high tech)

Ca un corolar al primelor doua idei enuntate mai sus: High tech = complex = energy intensive = scump de produs =  mai putin fiabil = scump de intretinut. Si cu asta am zis tot.

Accentul se va pune pe acele tehnologii /produse cu valoare adaugata, care sunt putin consumatoare de energie sau optimizeaza la maxim acest consum, care sunt fiabile si usor de reparat/intretinut. Un fel de tehnologie ruseasca de pe MIR + fiabilitate. Eventual cu accent pe imitarea fenomenelor naturale si micro-solutii.

6. Crize in serie.

Convulsiile de pe esichierul geopolitic, cu disparitia lumii unipolare dominata de imperiul american, inceputa odata cu criza financiara se vor accentua, pe masura ce lupta pentru resursele petroliere va deveni mai acerba.  China cu a sa foame formidabila de resurse, necesare pentru a sustine o economie de 1,2 miliarde de oameni crescand cu o rata de 6%-8% pe an, India cu veleitati simlare, Rusia cu amintirea grandorii trecutului si lipsa de scrupule in a utiliza arma gazului natural, toti acesti jucatori vor incerca sa profite de modificarea raportului de forte la nivel global.

Pentru cei dintre voi care vor sa citeasca o perspectiva interesanta asupra jocurilor geopolitice dintre Rusia si SUA prin intermediul Ucrainei, cu revolutii portocalii si conducte de gaze, recomand acest articol.

Toate aceste perspective mentionate mai sus nu se doresc a fi nici pe departe o lista exhaustiva sau un exercitiu de futurologie, ci mai degraba o incercare de a declina consecintele logice ale unui posibil scenariu ce risca sa impacteze major modul in care traim. Este o lista deschisa de idei, la care va invit sa contribuiti, in speranta in care concluziile pe care le vom putea trage impreuna ne vor ajuta sa ne pregatim mai bine pentru aceasta eventualitate. Pentru ca informatia este un avantaj atunci cand trebuie sa regandesti radical modul in care traiesti.

Despre cateva exemple mai mult sau mai putin practice, in sensul ideilor mai sus enuntate, in voletul al treilea (si ultimul) al seriei.


Taguri