Suntem sau nu productivi? Un indicator ne spune ca romanilor le place munca.

Asociatia Sindicatelor Britanice – intr-o analiza preluata si de The Economist – se plange ca sunt prea putine sarbatori legale pe an in Marea Britanie fata de alte tari. Numarul acestora este de 8, fata de 16 in Spania, 11 in Franta sau 10 in SUA.

Surpriza insa, in coada acestui clasament se afla Romania, cu numai 5 zile de sarbatori legale pe an.

Cuuuum? Iarasi pe ultimul loc in Europa si chiar in lume?

Ce ne spune insa aceasta informatie?

In primul rand sindicatele mai mult vorbesc decat fac. In Romania.

In al doilea rand, daca numarul de zile libere pe an creste, productivitatea scade si, deci, si competitivitatea economica a Romaniei. Sau, ma intreb, numarul de zile libere redus arata ca – datorita faptului ca romanii nu sunt productivi – trebuie sa vina mai des pe la locul de munca? 🙂

In al treilea rand, daca va creste numarul de zile libere, va fi o presiune si mai mare asupra pietei fortei de munca si, deci, salariile vor creste si mai mult desi se va munci mai putin. 🙂

Si nu in ultimul rand: daca guvernul tot s-a gandit la pensii, nu ar trebui sa se gandeasca si daca actualii lucratori vor ajunge la varsta pensionarii? Mai ales ca implicatiile economice ale declinului demografic sunt cam sumbre.

Eu zic totusi ca de data asta trebuie sa fim optimisti. Avem in fata un an electoral plin de dezbateri care mai de care mai angajante 🙂 , cred ca nu va dura mult pana cand ori guvernul ori un partid va plusa pe aceasta tema – acum ca aceasta informatie a fost data publicitatii. Cine stie, o zi libera in plus de 15 august sau 8 noiembrie poate aduce necesarul pentru trecerea pragului electoral.

{ 39 comments to read ... please submit one more! }

  1. ce e pe 8 noiembrie?

    ce nu ne spune informatia furnizata de tine: ca de craciun, anul nou sau pasti se cam lasa cu prelungiri (i.e. ziua aia libera face 2-3 pui)

  2. Puii aia sunt luati din concediu, la care ai dreptul, legal.

  3. David:
    8 noiembrie = Sfintii arhangheli Mihail si Gavriil (si Rafail). http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie08.htm

  4. Emil: Daca vorbim de productivitatea muncii, indiferent daca o calculam ca productivitate pe om sau ca productivitate pe “om ora” avem un paradox. O productie X obtinuta la un numar mai mic de zile lucratoare (deci mai multe zile nelucratoare) este mai productiva decat aceeasi productie obtinuta cu aceleasi variabile inversate (un numar mai mare de zile lucratoare, deci mai putine zile nelucratoare). Paradoxul vine tocmai de aici. Daca noi lucram mai multe ore si obtinem mult mai putin (calitativ si cantitativ) decat britanicii, francezii, spaniolii si americanii, care lucreaza mai putin decat noi, diferentele de productivitate sunt imense.
    Si sa nu uitam un alt amanunt. Statistica a raportat in ultimii doi ani cresteri ale indicatorului productivitatii muncii in Romania. Insa acestia nu veneau atat de mult pe fondul aplicarii unor masuri de eficientizare ale activitatii, cat pe fondul unei schimbari a politicilor fiscale, care au scos parte din banii negri la lumina.

  5. Eu nu stiu cum ai socotit tu zilele de sarbatori legale (5 pe an), dar Codul Muncii spune la art 134 ca zilele de sarbatori legale sunt 1 si 2 ian, prima si a doua zi de Pasti, 1 mai, 1 dec, prima si a doua zi de Craciun. In total sunt 8 zile – ca in UK 🙂

    Altminteri, intrebarea ref la cat suntem de productivi este foarte interesanta 🙂

  6. Pai prima zi de Paste e duminica, deci sunt doar 7. Practic insa lucrurile se vad altfel din Bucuresti. A doua zi dupa cate un mare meci, de exemplu, circulatia in Bucuresti e parfum. La fel in primele 2 saptamani din ianuarie, nu mai zic de 15 iunie – 15 septembrie.
    Algomerarile la intrarea in Bucuresti, pe DN1 sau pe drumul dinspre mare, vara, se prelungesc si in ziua de luni.
    Daca te uiti numai la asta vezi ca romanii de fapt au mult mai multe zile libere. Media e ridicata, evident, de segmentul oamenilor self employed sau independenti care isi permit sa-si organizeze cum vor programul.

  7. Prima zi de Pasti e implicit duminica. Deci raman 7 din care mai tot timpul 1 sau 2 pica in week-end. Eh!

  8. Ceea ce nu a remarcat Caudiu este ca potrivit religiei ordodoxe prima zi de Paste va fi intotdeuna o duminica deci numarul real de zile de sarbatoare este 7 iar nu 8. Intr-adevar cu doua mai multe decat cele 5 anuntate in articol dar oricum extrem de putine in comparatie cu marea majoritate a mapamondului – nu doar cu Europa si SUA.

    Pentru cei ce vor o viata mai buna GO WEST :)))

  9. claudiu: in UK daca o sarbatoare pica duminica sau sambata, atunci se da lunea liber. Dar socoteala ta arata intr-adevar 7 zile libere…. care tot pe ultimul loc ne situeaza….trebuie sa-i tragem de maneca pe dezinformatorii din ziarele occidentale…

    grobianu’: perfect de acord.

  10. Nu trageti in mine, eu v-am citat doar din Codul Muncii… 🙂

  11. Emil: am si eu o intrebare, referitor la productivitatea muncii in Romania, poate ca reusesti tu sa ma lamuresti tu. Cum se face ca avem printre cele mai mari cresteri ale costurilor de munca din UE, peste nivelul investitiilor in retehnologizari si modernizari, dar raportam cresteri de productivitate? Eu, sincer, nu pot intelege. Mai ales ca avem o productie economica care nu este la nivel de plus valoare nici macar comparabila cu cea a Irlandei, sa spunem.

  12. Emil: daca tot ne-ai dat informatia referitoare la sarbatorile legale, poate ne spui si cate zile este concediul de odihna in SUA spre exemplu… 🙂

  13. sa nu uitam ca multi romani inca beneficiaza de zile de ‘invoire’

  14. propun GDP per capita drept indicator al productivitatii pentru o analiza si comaparatie mai simple:

    presupunand ca timpul afectat realizarii GDP este acelasi in toate tarile, daca Romania are un GDP/capita de $2,200 (real nu PPP) – am folosit date pt 2005 (GDP+$99 mld si pop 21.6 mil – iar Franta cca $30,000, avem productivitatea franceza de 13.6 ori mai mare decat cea romaneasca.
    (aproximarea majora este ponderea fortei de munca ocupate in totatul populatiei)

    5 zile lucratoare in minus reprezinta cam 2% mai putin timp pentru a realiza acelasi GDP, deci ar fi nevoie de o crestere coresp a productivitatii pentru a o acoperi.

    o chestiune interesanta ar fi cresterea a analiza a cresterii automate a productivitatii unui lucrator roman care paraseste judetul Vaslui si incepe sa lucreze in Zaragoza.

  15. Apropo… sa mai punem la socoteala si faptul ca anul acesta 1 decembrie pica sambata 🙁 ?

  16. In opinia mea, chiar daca s-ar lucra si sambata tot nu s-ar ajunge la productivitatea tarilor dezvoltate. In Romania s-a inventat termenul de “stau la munca”, nu ? Dar nu-i asta problema, ca romanul se misca greu, ci e problema managementului. Exista tehnici care au fost studiate in tarile puternic dezvolate si care aplicate aduc productivitatea la nivel maxim.
    In Romania, un “sef” fie el de intreprindere, de sectie sau Secretar de stat, este incapabil sa delege. Toti subalternii asteapta ordine, daca nu sunt date, nu misca. Asist la reuniuni care tin o zi intreaga cu acelasi rezultat ca al unei reuniuni de o ora in Franta sau Germania.
    In acelasi timp exista o confuzie generala intre “productivitate” si “reactivitate”. Ai o problema, imediat se da un telefon si “se rezolva”. Cel ce-a dat telefonul se crede “productiv”. Fals, a aruncat pisica in alta ograda. Problema nu-i rezolvata ci amanata.
    Si ma intreb de ce natie o fi cel care pe teritoriul Romaniei a inventat zicala “vorba multa, saracia omului” ? Absolut viabila. Un proiect nu e niciodata privit pozitiv, “e interesant, cum sa facem sa-l punem in practica” ci “e interesant, de ce n-ar merge la noi”.
    Culmea e ca romanii ce lucreaza (era sa spun produc) in strainatate sunt foarte bine vazuti de sefii lor. Deci problema vine tot de la sefi.

  17. goranescu: GDP se foloseste in calculul de productivitate ca iesire (output). Nu poate fi per se un indicator al productivitatii. Trebuie sa vedem ce ne intra pe partea cealalta (input): cate ore lucrate, cate locuri de munca si cate persoane ocupate pe piata muncii. Mai e o problema cand se fac astfel de calcule la nivel de tari. Ele se bazeaza pe situatiile financiare raportate. Dupa cum se stie, fiecare stat are un alt sistem de raportare, administrare si monitorizare fiscala. Iar asta face lucrurile si mai dificile.
    Cert este ca singura sursa sanatoasa si sigura de crestere a unei companii/economii vine din productivitate. A personalului direct productiv sau a managementului. Dar la noi se fac analize in continuare bazate pe profitabilitate. Se vorbea intr-un topic anterior de marile companii-mamut rusesti din domeniul energetic, care genereaza profituri extraordinare. E adevarat, sunt super profitabile, dar au o productivitate de te fac sa plangi. Se bazeaza pe resurse naturale importante, dar limitate.

  18. Perfect de acord, Sorin H.
    Constat ca multa lume priveste “productivitatea” muncii ca pe ceva stahanovist. Cantitativ, nu calitativ.
    Productivitatea muncii tine de o intreaga retea economica si sociala. Pentru productivitatea scazuta din Romania sunt vinovati de cele mai multe ori managerii/patronii, nu lucratorii. Daca un patron are 5 superprogramatori pe care ii pune sa faca lucrari de outsourcing, acestia vor da obligatoriu o productivitate scazuta deoarece outsourcingul se plateste prost si se plateste la ora. Si ai enorm de multi concurenti, deci trebuie sa lucrezi cu preturi joase. Si tu ai la dispozitie un numar limitat de ore, maxim 24h/zi / lucrator Etc. etc. etc. Dar daca acelasi patron isi foloseste lucratorii ca sa dezvolte un soft (=produs cu valoare adaugata mare) de succes, banutzii vor incepe sa curga in buzunarul lui si lucratorii vor deveni brusc “mai productivi” fiindca se vor incasa mai multi bani. E drept, asta ar insemna ca vreun an patronul sa stea “pe investitie”, adica sa nu scoata nimic din ceea ce face. La fel si in constructii: se prefera sa se angajeze 10 amarati cu 200 de E bucata, desi din 10 permanent unul va da la lopata si 9 vor privi; in loc sa se angajeze 2 si de restul de 8 sa se ia un utilaj. E drept, un utilaj probabil va costa ceva mai mult de 1600 de euro, dar a dracului productivitate, sa vezi ce creste. Deciziile de afaceri sunt, asadar, esentiale in sporirea productivitatii. Din pacate in Ro lipseste inteligenta la nivel de management.

  19. Sorin H si Horia:
    Obiectivul (unic!) al unei firme este de a crea valoare pentru actionari, cee ce se traduce, in 99% din cazuri, in a face profit. De aici ar trebui inceputa, dupa parerea mea, orice discutie.

    Productivitatea nu este decat un instrument. O firma poate obtine profit – asa cum spune Horia – cu 10 angajati la 200 euro sau cu 2 angajati si 1 utilaj. E alegerea conducerii firmei (sau a patronului, daca vrei). Si, crede-ma, nu toti patronii sunt tampiti. In constructii, inlocuirea oamenilor cu utilaje se va face cand va deveni rentabil din punct de vedere economic, nu doar de dragul de a creste productivitatea muncii.

    Apoi, cand firmele de soft romanesti fac lucrari de outsourcing, o fac pentru ca e infinit mai greu sa faci un soft, pe care sa il si vinzi. cand salariile programatorilor vor fi la nivel mondial, probabil 1% fin firmele care fac outsourcing vor dezvolta un soft propriu, iar restul de 99% vor inchide (poate procentele vor fi altele, nu contest).

    Cam asa vad eu lucrurile… 🙂

  20. hagi al finantelor

    Draga colega,
    Tratezi acest subiect complex exact ca la scoala. Ma mira teribil aceasta lipsa de nuantare de care ai dovada. Iti recoman -pentru largirea orizontului stiintific personal-sa citesti pe net NEWSWEEK. ai acolo avreo 3-4 articole despre greenspan., inclusiv un interviu si cate fragmente din cartea lui de memorii. Vei vedea ca una din tezele fundamentale ale noii scoli neoclasice, nici monetarsti, nici keynesieni, si anume aceea care sustine comportamentul rational al omului in calitate lui de agent economic este contestata de ultra-liberalul Greenspan. In observatiile cititorilor tai am gasit destule idei care dezvaluie o privire mult mau nuantat asupra productivitatii si a factorilor de care depinde ea. Nu spun mai multe, dar daca te intereseaza putem discuta.

  21. hagi al finantelor: cred ca putem discuta si pe un ton mai civilizat. Multumesc.

  22. grobianu’ a ridicat o problema corecta si anume cea privitoare la calculul productivitatii.

    INS calculeaza statistici de productivitate pentru industrie ca raport intre indicele brut al productiei industriale is indicele mediu al numarului de salariati. Deci nimic despre costuri. Sa presupunem ca productia industriala ramane pe loc si la fel si productivitatea pe ora lucrata; 2 zile libere in plus ar duce totusi la o crestere a numarului de salariati si, deci, la scaderea productivitatii.

    Desigur, cand e vorba de servicii, calculul este un pic mai greu de facut. Dar putem presupune ca o crestere a pretului de vanzare (sa presupunem ca nu e inflatie) realizat de acelasi numar de angajati inseamna o crestere a productivitatii muncii egala cu cresterea de pret.

    Sa luam cazul unui hotel: si aici, 2 zile libere pe an pentru fiecare angajat inseamna ca in acele zile libere trebuie sa vina cineva la lucru. Iar daca preturile nu se schimba (si am presupus ca inflatia e zero), atunci inseamna ca avem o productivitate mai redusa.

    Desigur, daca in loc de numarul mediu de salariati consideram costul orei de lucru, atunci calculele trebuiesc refacute. Insa daca o crestere de productivitate (calculata ca mai sus) este mai mica decat cresterea salariilor — asta are impact in profitabilitatea firmei si, vorba lui claudiu, firma are ca obiectiv profitul si va actiona in consecinta.

    La nivel national, o crestere a PIB realizata de acelasi numar de angajati inseamna o crestere proportionala a productivitatii.

  23. Emil: calculul INS-ului mie nu mi se pare relevant, chit ca e o metodologie de calcul generala Eurostat. Atat timp cat nu folosesti un indicator de iesire de genul valoare agaugata, eu personal nu vad cum as putea folosi aceste date. Indicele brut al productiei industriale e un indicator de volum: cat se produce. Nu stiu cat ma costa asta. Si atunci?
    In exemplul dat de tine cu hotelul, rezultatul este cresterea productivitati, nu scaderea ei. Daca fiecare angajat primeste cate 2 zile libere in plus, iar preturile nu se modifica si, prin urmare, nici incasarile, inseamna ca se vor obtine aceleasi venituri cu mai putine ore lucrate per total, deci productivitatea ar trebui sa fie mai mare, nu?

  24. hagi al finantelor

    Nu cred ca team jignit cu nimic, doar ca ti-am atras atentia ca esti pe langa drum. Doua observatii:
    1. Voi. bloggerii de la Hotnews v-ati format cate o minuscula curte princiara, care nu mai pridideste sa-si exprime admirata fata de valoarea textelor pe care le expediati pe adresa Umanitatii. Va deranjeaza teribil, atunci cand cineva nu va recunoaste meritele incontestabile la propasirea neamului romanesc. Dar, din moment ce faceti publica gandirea dvs, dati-le voie si altora sa o judece. Chestia cu CIVILIZATIA este doar o problema de gust si de orgoliu.
    2. Greseala pe care o comiti frecvent in textele pe care le pui pe blog consta in siguranta cu care preiei si incerci sa impui niste teorii luate din carti care nu au alt merit decat ca vin direct de la americani sau de la alti occidentali bogati. Nu uita ca sunt recunoscute limitele liberalismului, fie si pentru tendintele sale elitiste, favorabile unoe paturi sociale restransa, sau pentru subminarea – pare un paradoz, nu-i asa?- a democratiei. Uita-te ce se intamplain Ungaria, care fierbe ca un cazan. Sau, in Polonia, unde guvernarea de dreapta este acuzata ca foloseste puterea in beneficiu propriu. Adica, al catorva insi. Pe scurt, nu poti vorbi de economie fara sa iei in calcul rolul ei social.

  25. In SUA sunt numai 5 zile libere pentru tot poporul. Bancile si guvernul au mai multe. Concediul este de 10 zile lucratoare si mai creste pe masura ce aduni ani in companie. Mai informeaza-te…

  26. gabe 2006: eu am dat un link de unde am luat informatia, sursa este destul de credibila. Daca sursa greseste, inseamna ca si eu gresesc.

    hagi al finantelor: ceea ce faci tu se numeste proces de intentie — iar asta nu este acceptabil, textul tau va fi ultimul de acest gen care va fi aprobat. Ti-ai spus parerea, oful, esti off-topic — si cu toate astea te-am aprobat — cred ca a venit momentul sa punem punct discutiei pe tema nr.1. ridicata de tine. Multumesc de intelegere

    ref. tema nr. 2: iarasi faci proces de intentie, dar trec peste asta. Daca te uiti cu atentie in blog si in comentarii, cred si sper ca iti vei schimba usor parerea.

  27. grobianu’: in exemplul cu hotelul: in acele 2 zile trebuie sa vina cineva la lucru si anume altcineva, deci numarul de angajati va creste. Cum am presupus ca serviciile au totusi acelasi volum inseamna ca productivitatea scade pentru ca numarul de angajati este mai mare.

    Sau sa zicem ca nu au loc angajari si in alea doua zile nu vine nimeni la servici si hotelul se inchide — asta inseamna ca volumul scade, deci productivitatea scade. Nu productivitatea pe zi (care ramane constanta) ci cea anuala.

  28. Emil: merci de clarificare. Nu am inteles eu cum trebuie exemplul.

  29. dl hagi al finantelor (hm!?):
    da-mi voie sa-ti amintesc ca iubitu-ti Greenspan a umflat o ditamai bula pe piata imobiliara incercind sa repare bula de actiuni de dinainte…
    de asta ce zice Newsweek?

    Emil:
    omul are dreptul sa-si spuna parerea, oricit de pe linga subiect sau fara sens este. Atita vreme cit nu sint obscenitati sau calomnii (in sensul legal al cuvintului), comentariile publicului fac discutia mai interesanta

  30. gigi: da, are tot dreptul. Insa blogul are o politica stricta de validare a postarilor. De exemplu, procesele de intentie la adresa mea, dar mai ales la adresa altor cititori nu cred ca au ce cauta aici. De ce ar mai comenta cineva de acum incolo daca este catalogat intr-un fel sau altul? Sau de ce ar mai citi cineva? Exista o rubrica “de la cititori” cu mesaje foarte bune primite de la cititori care de multe ori contraziceau ceea ce spuneam eu, astfel de mesaje sunt bine-venite!

    De obicei, mesaje ca ale dlui/ hagi al finantelor nu sunt aprobate insa cred ca acest cititor poate spune si lucruri interesante si la obiect, de aceea i-am aprobat mesajul si i-am raspuns asa cum am raspuns. E adevarat ca puteam fi mai elegant si imi cer scuze daca am deranjat.

  31. Emil: pana la urma, stii ce am putea spune? Ca sa cadem de acord cu abordarea statistica, din datele analizate suntem cu productivitatea in crestere, dar suntem cam ineficienti.

  32. mie si pare mie sau avem o problema cu definitia productivitatii ?
    E. Stoica spune:
    “grobianu’: in exemplul cu hotelul: in acele 2 zile trebuie sa vina cineva la lucru si anume altcineva, deci numarul de angajati va creste. Cum am presupus ca serviciile au totusi acelasi volum inseamna ca productivitatea scade pentru ca numarul de angajati este mai mare.

    productivitate este productia (bunuri si/sau servicii) medie realizata de un lucrator pe unitatea de timp , de obicei o ora.

    se presupune ca toti lucratorii dintr-un sector au aceeasi productivitate
    un lucrator angajat in zilele in care altul e in concediu are aceeasi productivitate, care ramane aceeasi pe ansamblu sectorului, doar productia creste direct proportiobal cu numarul de ore afectat activitatii si nr de lucratori folositi.

    deci productivitatea nu scade cand sunt angajati lucratori aditionali, ramane aceeasi la acelasi volum de activitate atunci cand timpul total este acelasi.

  33. grobianu:
    productivitate anuala ?

    cam ambitios conceptul, volumul realizat intr-un an este productia de bunuri si/sau servicii pe anul resp.

    plus ca un an in Ro nu e egal cu un an in US, FR, etc 🙂

  34. goranescu: definitia ta este corecta, dar nu unica 🙂 …..

  35. goranescu: unde am spus eu de productivitate anuala? In alta ordine de idei, productivitatea se poate calcula pe “om”, intr-un anumit interval de timp (inclusiv an) depinzand de scopul analizei, sau pe “om-ora”.
    In ceea ce priveste calculul productivitatii, chiar exista o problema de calcul, dar mai mult o problema de abordare. Depinde ce vrem sa scoatem din indicatorul asta. Daca il facem un indicator de cantitate, asa cum se inatmpla acum, nu ne va folosi mai mult decat alti indicatori. Daca vrem sa il consideram unul calitativ, trebuie sa facem analiza in functie de alte iesiri, calitative.

  36. un salariat productiv

    Ce este productivitatea? un raport intre valoarea bunurilor si serviciilor realizate de-a lungul unei perioade ( luna, trimestru, an) si numarul de salariati. Dar valoarea asta de unde provine? Desigur, din foarte multe surse, daro pondere majora au- pentru Romania- sunt operatiile imobiliare, financiare si iomporturile. Reprezinta ele rezultatul stradaniilor fortei de munca romanesti? In nici un caz. Sunt infuzii de capital strain. Adica, de capital venit pe de-a moaca. El va fi platit probabil , dar nu se stie nici cand, nici sub ce forma. Asadar, indicatorul productivitate este falsificat . Alte sectoare cum contribuie la productiviate. Ba da. Astept sa -mi fie date exemple de tehnologii productive aplicate in economia romaneasca, de metode organizatorice de mare randament. Concluzia: romanii sunt foarte harnici.

  37. Emil, in exemplul cu hotelul, mai exista o a treia varianta, care mi se pare mai plauzibila: cele 2 zile vor fi acoperite reducand personalul care se suprapune pe ture.

    Si, daca ma gandesc bine, mai exista chiar o a patra: cresterea normei de productie (de exemplu, o camera nu se mai matura in x minute, ci in x-2 minute) s.a.m.d.

  38. Problema-i falsa…

    Putem noi in Romania 2007 sa aplicam indici preluati din Marea Britanie ? Eu cred ca nu. Daca ar merge pentru cateva intreprinderi mici, la nivel national nici nu se poate pune problema. Ce avem comun cu englezii ? Nimic. Romania e in plina reforma, economica, sociala, culturala (mentalitate), administrativa. Pe ce statistici nationale ne putem baza cand in Romania de astazi nu se poate face un simplu studiu de piata viabil din cauza lipsei de informatii fiabile.
    Subiectul temei este numarul mic de zile libere pe an, deci o problema nationala si in nici un caz problema unui hotel sau a unei companii de informatica.
    Inainte de 1989 lucram 6 zile pe saptamana plus cateva duminici pe an de “munca patriotica”. Eram productivi ? Prima lege data de FSN in decembrie 1989 a fost trecerea la 5 zile lucratoare pe saptamana. Deci 48 de zile mai putin + “munca patriotica” = DOUA LUNI SI JUMATATE DE MUNCA MAI PUTIN !!! Suntem mai productivi ?
    Americanii au 5 zile libere si o saptamana de concediu pe an. Eu stiu ca sunt nenumarati care muncesc 7 zile pe saptamana si n-au mai avut concediu de zece ani. Daca s-ar face abstractie de fluxurile de capital care alimenteaza economia americana, s-ar putea spune ca americanii sunt cei mai productivi din lume (conform indicilor) ? Japonezii au adus cultura muncii la paroxism. Multi dorm la birou, in week-enduri se munceste, vacante odata la 5 ani. Sunt productivi ? Francezii au 11 zile libere pe saptamana (parca-s mai multe…), o luna de concediu si in plus lucreaza doar 35 de ore pe saptamana. Practic 4 zile jumatate. Inca un pic si au week-endul de trei zile (ceea ce fac mai toti de doua ori pe luna). N-a murit nimeni. Administratia functioneaza, marile intereprinderi functioneaza, cele mici au suferit un pic, dar s-au adaptat. Bun, nu-i nici Paradisul economic. In Romania, zece zile in jurul Pastelui, in Iunie, Iulie, August, intre 20 Decembrie si 10 Ianuarie nu functioneaza nimic. Poate raspunde cineva la un telefon, ca sa-ti spuna ca “nu se poate”.
    Deci nu conteaza cat timp petreci la munca, ci ceea ce faci in acest timp.

{ 1 Pingbacks/Trackbacks }

  1. Jeopardy » Cate zile libere pe an au salariatii romani? Iarasi pe ultimul loc in Europa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *