Sa intelegem legatura productivitate – PIB si impactul asupra fiecaruia dintre noi.

In principiu, ecuatia este simpla. Intr-o economie, marimea PIB-ului se calculeaza inmultind numarul de ore lucrate cu productivitatea pe ora.

Daca productivitatea ramane constanta si numarul de ore lucrate creste cu 20% (de exemplu muncind si sambata, asa cum se intampla inainte de 1989), atunci PIB-ul ar creste cu 20% peste noapte. In China lucratorii au in medie 2 zile libere pe luna (adica muncesc si doua duminici pe luna).

Insa nu este asa de simplu.

In realitate, daca am creste numarul de ore lucrate cu 20%, ar rezulta probabil o crestere a productivitatii de 10% cu restul de 10% reprezentand somaj suplimentar. Somajul suplimentar ar trebui sa duca la scaderea costurilor si, deci, a inflatiei.

Au dreptate cei care spun ca reducerea salariilor, de exemplu cu 15%, nu duce la cresterea productivitatii. Insa intr-o lume din ce in ce mai globalizata, aceasta reducere inseamna cresterea competitivitatii economice, adica vor fi atrase mai multe activitati economice, lucru ce va duce implicit la cresterea numarului de ore lucrate, ceea ce inseamna ca duce la cresterea PIB.

Orele lucrate.

Asadar, daca marim numarul de ore lucrate intr-o economie, creste PIB-ul. Desigur, in ultimii ani am mai inventat niste sarbatori legale. Asta nu a a ajutat.

Numarul de ore lucrate poate creste si prin cresterea ratei de activitate (de exemplu doar 39% dintre personale intre 55 si 64 de ani lucreza in Romania).

Realitatea demografica a Romaniei este ca populatia scade constant. Asadar, numarul de ore lucrate va scadea pe termen lung. Atragerea romanilor care au emigrat sau incurajarea imigratiei (de exemplu din tarile arabe unde peste 60% din locuitori au sub 30 de ani) poate fi o solutie.

Productivitatea

Productivitatea poate creste doar daca oamenii invata mai repede sa faca lucruri noi, de exemplu sa scrie la calculator si nu de mana, sa foloseasca un tractor si nu sapa.

Cea mai redusa productivitate este, in mod traditional, in agricultura. Romania are 30% din forta de munca ocupata in agricultura (fata de 1-2% in SUA sau in Europa de Vest).

Educatia, inclusiv cea continua, este esentiala. Daca nu invatam tot timpul lucruri noi, riscam sa avem aceeasi productivitate si azi si peste 20 de ani. Pentru ca nu invata lucruri noi, multi raman fara loc de munca sau raman cu salarii mult mai mici fata de altii. Nu este neaparat vina guvernului ca cineva sta pe acelasi loc de munca toata viata si apoi se plange ca are salariul mic si, inevitabil, pensia mica.

Ce trebuie sa intelegem.

Pana la urma, PIB-ul este un indicator destul de distant fata de viata fiecaruia dintre noi. Daca se mareste sau scade PIB-ul, nu inseamna ca viata noastra este neaparat mai buna sau mai rea. Venitul fiecaruia dintre noi este dat de numarul de ore lucrate si de productivitatea pe ora. Daca muncim mai multe ore, vom avea venituri mai mari (evident, nu trebuie sa uitam ca nu sunt decat 24 de ore intr-o zi).
Daca invatam lucuri noi, vom avea un alt tip de munca, mai productiv.

{ 17 comments to read ... please submit one more! }

  1. Productivitatea nu se rezuma numai la numarul de ore lucrate dupa parerea mea. De productivitate este responsabil si cel care plateste forta de munca, prin instrumentele pe care le pune la dispozitia lucratorului, de eficienta muncii. La fel si competitivitatea. Este mai mult in sarcina patronatului. In alta ordine de idei, un factor determinant, cred eu, este motivatia personalului. Care este in primul rand financiara – daca orele suplimentare nu sunt platite sau sunt platite prost, cum este in multe cazuri la noi, angajatul nu se va speti prea tare. Mai exista motivatia non-financiara, care tine mai mult de mediul de lucru. Si aceasta influenteaza productivitatea. Deci simplificarea productivitatii ca fiind un rezultat al timpului de lucru sau sarbatorilor legale nu cred ca este oportuna, fiind un mecanism mult mai complex.

  2. Cristi: citeste prima propozitie: productivitatea e pe ora.

  3. “Daca muncim mai multe ore, vom avea venituri mai mari” Hai pe bune? M-ai dat gata. Dar in cazul in care ciei spaga mai multe ore pe zi ce se intampla cu venitul, ai vreo idee? Explodeaza 🙂 De unde concluzia ca cel mai bine e sa muncesti mai multe ore, dar la vama 🙂

  4. PIB se calculeaza inmultind productivitatea pe ora X numarul de ore lucrate.
    Dar numarul de ore lucrate reprezinta numarul de angajati X numarul de ore lucrate per angajat.
    Presupunind ca numarul de ore per angajat e fix, poti produce acelasi PIB cu X angajati care muncesc cu productivitate Y sau cu X/2 angajati cu productivitate 2Y.

    Mai departe, la acelasi PIB, productivitate mare inseamna ca suma cheltuielilor cu angajatii scade. Pe de alta parte, daca ai productivitate mare, atragi mai multi afaceristi dornici sa cistige mult.

    In final, productivitatea mare inseamna crestere economica pe viitor datorita atractivitatii, productivitate mica inseamna scaderea PIB pe viitor datorita lipsei de productivitate.

    Dar productivitatea nu e singurul argument al atractivitatii unei tari. Pe linga productivitate mai conteaza si previzibilitatea (legislativa/fiscala/judecatoreasca, sociala)

  5. Domnule Stoica, va rog, nici ca exemplu sa nu mai utilizati ideea asta:

    “incurajarea imigratiei (de exemplu din tarile arabe unde peste 60% din locuitori au sub 30 de ani) poate fi o solutie.”

    Asta ne mai trebuie acum, islamizare.

  6. Eu am invatat ca productivitatea inseamna iesiri supra intrari. Daaaa…. e bine sa produci mai mult cu aceiasi oameni (sa ai mai multe rezultate cu aceleasi resurse), cu conditia sa mai si vinzi. Daca nu ai piata, inseamna ca faci “overproduction” ceea ce da bine la productivitate dar baga firma in faliment – bani blocati in produse, servicii nevandabile.
    Apoi, cat ai fi de productiv, in anumite domenii au grija altii sa te ingroape, chiar daca ai piata, sau poate tocmai de aceea. Daca ne gandim la agricultura, cum explicati ca un kg. de mere romanesti este mai scump decat kg de portocale? Asta daca mai gasesti mere romanesti! Nimic nu mai e romanesc. merele sunt din Polonia sau Italia, ceapa si rosiile din Turcia, etc.
    In concluzie, nu munca pe branci va duce la cresterea PIB-ului ci, o munca mai desteapta si cu adevarat orientata spre interesul tarii, a politicienilor romanesti.
    Poate le explica cineva ca, incurajand consumul si productia de produse romanesti, creste si PIB-ul si TVA-ul si colectarea la buget si au si ei ce imparti, in folosul…. intregii societati.

  7. eu prefer islamizare in locul rromanizarii.

  8. LN: este de la sine inteles ca trebuie sa vinzi ceea ce produci.

  9. Priviti cresterea de productivitate doar din partea individului, el sa creasca numarul de ore, eficienta, kilowatii personali, conexiunile neuronale, litrii de transpiratie etc…
    Daca dispune doar de sapa de ce sa invete sa are cu tractorul din poze?
    De ce atunci cand schimba mediul romanul devine cu 50% mai productiv? Brusc.
    Despre eficienta cheltuirii banului, public sau nu, cand aveti de gand sa scrieti ceva? Ati fost pe la o banca sa faceti credit ca sa cumparati un tractor? Ce au zis ca trebuie sa le demonstrati?

  10. @Emil

    ar fi bine sa fie asa de simplu cum scrii tu :-). Din pacate nu orice activitate poate fi “normata”. Si o mare parte meseriile din zona de “servicii” nu pot fi “normate”. Binenteles ca atat “formarea continua” cat si “rigiditatea” pietii muncii joaca asupra productivitatii.
    Dar mult mai mult “joaca” in cazul Romaniei lipsa de “investitii” in sectoarele “cheie”.

    Si daca dai exemplul foarte bun al “ponderii” agriculturii se sesizeaza imediat doua aspecte:

    1. Productivitatea mica datorata in principal lipsei de “agregate” cat si lipsei unor mari suprafete de exploatare (pt scaderea costului de exploatare).
    2. Ponderea mare de 30% implica un sector de servicii si de productie extrem de slabut care permite ca agricultura sa detina aceasta pondere “imensa” in comparatie cu tarile dezvoltate.

    Plecand de la cele doua aspecte de mai sus este foarte clar care ar trebui sa fie “prioritatile” de dezvoltare romanesti.

    Pe ceea ce avem precum agricultura sunt necesare politici de investitii pt a creste productivitatea dar si o schimbare a mentalitatii si a legilor vizavi de “asociere” aberant echivalata “cap-ului”.

    Pe al doilea aspect cresterea serviciilor si a productiei pt ca ponderea agricola sa nu mai fie atat de mare.

    Tot pe al doilea aspect intram nu in “educatie” (educarea performanta a elevilor, studentilor) pt a creste ponderea de produse cu valoare adaugata mare. Adaugam si reformarea reala a serviciului de sanatate. Nu poti produce mai bine cu o populatie din ce in ce mai bolnava. Si crearea unei intregi industrii “orizontale”(de servicii) pt aceasta.

    Pe termen scurt unica posibilitate ramane importul de forta de munca. Mai conteaza sa ai ce sa le si dai sa munceasca.

  11. In principiu e simplu, dar putin diferit. Productivitatea se calculeaza impartind PIBul la numarul orelor lucrate si e un rezultat teoretic, nu invers.

    PIB-l se calculeaza insumand valoarea adaugata a tuturor firmelor de pe teritoriul unei tari (valoarea adaugata = cifra de afaceri – materii prime si servicii cumparata, +/- variatie de stocuri). Care valoare adaugata (PIB) se imparte intre salariati (salarii si contributii sociale), stat si colectivitati locale (diferite impozite) si actionari (profit, fie distribuit prin dividende fie “reinvestit”).

    Majoritatea dintre noi suntem salariati, deci cresterea productivitatii nu ne va afecta direct, ci va duce la cresterea profiturilor. O parte din care vor fi reinvestite sau cheltuite, deci stimuland deci firma sau alte companii. Cresterea numarului de ore muncite la nivel de tara inseamna de obicei nu cresterea numarului de ore ale fiecarui salariat ci cresterea numarului de locuri de munca, deci scaderea somajului.

    Prin urmare, e adevarat ca cresterea PIB-ului nu afecteaza neaparat imediat salariatii, dar deschide un cerc virtuos: pe de o parte obiectiv: mai multi bani pentru a angaja mai multi oameni si a produce mai mult, pe de alta parte subiectiv: daca avem incredere in cresterea economica, vom fi mai dispusi sa “investim” in dezvoltarea firmei, cumparand noi utilaje si angajand oameni.

    Pana la urma, aceasta dinamica duce si la cresterea salariilor (ganditi-va cazul Dacia). Negocieri, nevoie de mai multa forta de munca, dorinta de a pastra pe cei mai competenti.

  12. Gino: tractorul poate fi inchiriat si cu ora, nu trebuie sa-l cumperi cu credit la banca….

    Shadow: perfect de acord. Insa la punctul 2 as adauga si lenea si talentul deosebit de a ne plange si a sta cu mana intinsa….

    Danon: mersi de comentariu. Nu vad se ne contrazicem. Daca productivitatea se obtine impartind PIB-ul la numarul de ore lucrate, nu vad de ce PIB-ul nu s-ar calcula inmultind numarul de ore lucrate cu productivitatea orara. Productivitatea nu este doar a angajatilor, chiar si intreprinzatorii au productivitate (si ore lucrate). Cresterea salariilor la Dacia poate duce la pierderea de competitivitate si, atentie!, in cele din urma, la mutarea productiei in Maroc. Anagajtii de la Dacia trebuie sa fie constienti ce o sa faca in acel caz. O sa iasa in strada si o sa ceara guvernului salarii? Sau vor avea suficienta pregatire incat sa-si gaseasca cu lejeritate un nou loc de munca la fel de bine platit? Intrebarea asta trebuie de fapt sa ne-o punem si noi in orice moment.

  13. @Emil
    Eu nu am identificat cat timp am lucrat cu romanii in Romania nici lenea si nici talentul de bocitoare. Motivarea insa a salariatilor era “conforma” asteptarilor lor. Cum punctul 2 se referea aproape in integralitate la mediul “privat” nu consider ca se verifica cele doua puncte ale tale. Romanii au inceput de ceva vreme (destul de mare) sa munceasca chiar foarte serios. Este o adevarata “gogorita” si tine si ea de mentalitatea romaneasca de a sustine ca romanul este lenes si plangacios. Comparativ cu un neamt sau un francez romanul chiar nu “caraie”.

  14. “Cresterea salariilor la Dacia poate duce la pierderea de competitivitate si, atentie!, in cele din urma, la mutarea productiei in Maroc.” – nu vad logica, atunci ar insemna ca nicio companie nu a marit si nu va mari niciodata salariile. Dupa cum s-a vazut, patronatul Dacia chiar a marit salariile, pentru ca a facut profit si avut resursa, si e multumit de angajati.

    “Numarul de ore lucrate poate creste si prin cresterea ratei de activitate (de exemplu doar 39% dintre personale intre 55 si 64 de ani lucreza in Romania).” – si cum faci asta? care angajator alearga dupa persoanele trecute de 45 de ani, nemaivorbind de 55?

  15. Shadow: am generalizat, desigur, insa lenea si neseriozitatea exista din plin in Romania, inclusiv in mediul privat. Pot sa dau exemple.

    Jelly: salariile pot fi marite sua reduse, depinde de cerere si oferta. Crezi ca fabrica Nokia din Germania (aia care a fost inchisa) nu si-ar fi permis sa plateasca salarii in Germania? Si-ar fi permis, dar a fost mai ieftin sa mute productia in Romania.

  16. Nea Stoica , dupa basca de pe cap sa inteleg ca ai facut scoala cu Boc si Base !
    Amestecarea unor indicatori macroeconomici cu cei micro duce la boala care va face sa vedeti paiul din ochiul altuia ….
    Pe scurt , si cu exemple :
    Productivitate : Gradinarul de la Palatul reginei Angliei sapa de 10 ori mai putin si mai prost decat taranul roman ( cu sapa si cu cazmaua !) deci , i-am batut la productivitate! dar banii pe care ii ia taranul roman sunt de 100 de ori mai putini …. CUM E?
    Matale te uiti la productia industriala raportata la numarul de ore lucrate , ceea ce e cu totul altceva…. Adica in celelalte tari bancile se inghesuie sa bage bani in marire de ferme , investitii in industrie … iar in Romania banca iti spune SICTIR! asa ca fara capital , ce sa produci ??? In toate tarile din lume , bancile au platit o parte din aceasta criza , in Romania , au facut profit pe timp de criza !
    Nu sunt romanii cei mai harnici, dar sunt cu mult mai harnici decat cei din Europa de vest !!
    Te rog ca inainte sa mai critici rezultatele sa te uiti la conducatori , un patron nu se cearta cu rezultatele , da afara responsabilii !

  17. Alexu: daca recitesti articolul si elimini referirile la Romania vei vedea ca articolul se potriveste oricarei tari, inclusiv Angliei. Daca elimini doar paragraful referitor la agricultura, atunci articolul se poate aplica si multor alte state din UE. Altfel, sa stii ca nu ne tragem de sireturi si mai mult bun simt cred ca se poate din partea ta.

{ 0 Pingbacks/Trackbacks }

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *