Comisia prezidentiala pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul educatiei si cercetarii a produs un raport asteptat si l-a produs la timp, ca tema de discutii pentru vacanta.
Inainte de a intra in subiect, nu pot sa nu remarc o practica extrem de utila ca o autoritate publica apeleaza la o comisie de specialisti pentru a analiza si raporta pe un subiect de interes national. Astfel de practici ar trebui incurajate si ar trebui sa devina practici curente ale autoritatilor, ele aduc un plus la buna guvernare a Romaniei.
Ce propune de fapt documentul?
Documentul propune un pact pentru invatamant, in vederea societatii bazate pe cunoastere, un pact prin care, indiferent de partidul aflat la guvernare, sa fie recunoscuta importanta reformei in inatatamant pentru ca solutiile din acest pact sa fie respectate. Pentru ca reprezinta un pact intre parti aflate in competitie politica, cred ca ar fi bine ca partile sa desemneze si un “judecator” sau “raportor”, asa cum dl. Frattini a monitorizat reforma din justitie sau dl. Rehn a monitorizat reformele pentru aderare la UE.
Care sunt problemele din invatamant?
Documentul (a carui lectura integrala o recomand) este in primul rand o evaluare realista a situatiei din invatamant si spune negru pe alb situatia catastrofala a invatamantului romanesc, aflat pe ultimele locuri in Europa, raportul concluzionand ca mentinerea actualului sistem pune in pericol competitivitatea tarii pentru ca sistemul de invatamant actual:
- este ineficient
- este nerelevant in raport cu economia si societatea viitorului
- este inechitabil – mai ales pe relatia oras – sat
- infrastructura este de slaba calitate (doar 36% dintre scoli sunt conectate la internet), resursele umane imbatranesc ingrijorator si calitatea prestatiei este in general slaba (74% dintre elevii clasei a VIII-a sustin ca profesorii le dicteaza la majoritatea materiilor).
Nu are sens sa ne imbatam cu apa rece a celor cateva insule de excelenta din invatamant, printre realitatile din raport amintesc:
- doar 41% dintre tinerii intre 15 si 24 de ani participa la vreo forma de invatamant
- nu exista educatie timpurie (pentru 0 – 6/7 ani)
- curriculumul actual are o relevanta scazuta pentru viata de adult si pentru piata muncii, scoala ofera doar informatii si nu competente
- sistemul de invatamant este prost finantat si salariile din domeniu nu sunt suficiente pentru a atrage profesori buni in sistem, raportul concluzioneaza ca salariile sunt cu 38% mai mici decat ar trebui sa fie
- rata de participare la educatie pe tot parcursul vietii este extrem de scazuta, de doar 1,6% fata de 10,8% media UE
- nicio universitate nu si-a adaptat activitatea pentru a deveni institutie de cercetare sau sa-si lege misiunea de nevoile de forta de munca din economie
- nu avem nicio universitate in Top 500
- sistemul colegial de conducere a universitatilor este ineficient
Ce propune comisia si ce se poate imbunatati?
Comisia vine cu o serie de propuneri care merg de la schimbarea structurii pe ani pana la modalitati de finantare. Desigur, este un document supus dezbaterii publice si sunt convins ca multe critici pertinente vor fi aduse, in special pe partea de structura de control si evaluare a calitatii invatamantului.
Documentul prezinta pe 31 de pagini probleme si, mai ales, solutii - repet, recomand lectura integrala a documentului.
Insa majoritatea solutiilor sunt excelente, printre ele amintesc, inclusiv cu comentariile/ criticile mele:
- educatia timpurie (varsta 0 – 6/7 ani) devine bun public, parteneriatul public / privat va fi incurajat desi statul va acoperi toate cheltuielile. Cred ca acest punct va aduce nu numai avantajele descrise in raport, dar va avea si un impact pozitiv asupra ratelor demografice, natalitatea fiind astfel incurajata.
- statul va acorda un bonus de 500 de euro la nastere intr-un cont de educatie, parintii sau alte persoane putand dona o suma deductibila de 500 de euro pana cand copilul va ajunge la varsta de 16 ani. La acea data, copilul va decide in ce programe de invatamant va folosi suma respectiva. Din pacate, documentul nu indica mecanismul tranzitoriu pentru copiii deja nascuti, o aplicare retroactiva putand fi nesustenabila.
- se recomanda reforma curriculara care sa ofere competente necesare tinerilor in viata de aduld si pentru piata muncii. Aceasta propunere nu este un lucru nou, insa este bine faptul ca acest lucru este scris negru pe alb intr-un document programatic.
- se recomanda descentralizarea invatamantului si responsabilizarea directorilor de scoli, raportul recomanda ca scolile sa poata angaja si concedia, sa aiba contracte de performanta, sa aiba responsabilitatea bugetului si sa se implice activ in educatia inclusiv a adultilor, in viata comunitatii si in actiuni de responsabilitate sociala. Ceea ce cred ca ar trebui sa fie adaugat este si colaborarea scolilor cu firme locale prin atragerea de fonduri, donatii, etc. De asemenea, nu aseaza nicaieri invatamantul pre-unversitar privat.
- propune cresterea salariilor in invatamant, aratand ca actualmente un salariu este de 0,95 unitati PIB pe locuitori fata de o medie OECD de 1,31 – asta se traduce printr-un salariu cu 38% mai mic fata de cat este nevoie
- propune re-organizarea universitatilor dupa modelul managerial, similar celui corporatist in locul actualului sistem colegial. Este o initiativa excelenta si care a fost dezbatuta pe acest blog intr-o postare precedenta. Din pacate, nu se vorbeste despre rolul privatului in invatamantul superior.
- arata ca exista o cultura antreprenoriala foarte slaba in universitatile romanesti si propune diferite solutii, printre care dezvoltarea periferiei antreprenoriale a universitatilor
- propune aplicarea de stimulente fiscale – 2% deducere din impozitul pe profit – catre unitati de cercetare publice sau private non-profit.
Concluzie
Sincer, eram reticent ca aceasta comisie va produce ceva util si la timp datorita lipsei totale de informatii in cele trei luni in care a functionat. Iata insa ca m-am inselat si comisia a produs un document extrem de bun ce este acum supus dezbaterii publice. Sa speram ca va fi suficienta vointa politica de a adopta acest pact national pentru invatamant si pentru a-l implementa. De asta depinde viitorul societatii romanesti.
UPDATE: un cititor, Dragos Noveanu spune despre document:
Referitor la calitatea raportului este indicat sa lecturati raspunsul educer la http://www.educer.ro/documente/Comentarii_comisia_Miclea_8iulie2007.pdf
Chiar daca educer nu ataca toate punctele slabe ale documentului, si as aminti aici chestiuni fundamentale despre care in raportul comisiei NU se scrie nici un cuvant:
- precizarea in detaliu a obiectivelor urmarite de comisie in alcatuirea raportului
- precizarea metodei folosite
- precizarea explorarilor intreprinse
- precizarea principalelor demersuri teoretice ale domeniului
- precizarea principalelor paradigme ale reformei
- delimitarea comisiei de demersurile anterioare
- punctele nerezolvate de catre comisie
Dincolo de bine si de rau, desi rezultatele pentru Romania ale studiilor TIMSS, PIRLS si PISA constituie baza raportului, autorii acestora – romani inca in in viata – NU sunt citati. Rusine!
Desi ideea centrala este furata din raportul Reagan – A Nation At Risk(1980) – nu se face nici o referire. Rusine!
Intrucat sunt unul dintre autorii proiectelor IEA TIMSS si PIRLS in Romania, inca din 1995, si stiu exact ce spun, va mai informez ca:
- din 1995 pana in 1999 proiectele au fost desfasurate prin implicarea fara plata a autorilor, dar “nu au facut parte din planul Institutului de Stiinte ale Educatiei”;
- rezultatele studiilor au fost interzise la diseminare intrucat aratau cat de proaste sunt rezultatele sistemului.
Sunt mandru ca astazi unii se lauda cu rezultate care nu le apartin si la care nu numai ca nu au contribuit cu nimic, dar au actionat institutional si personal contra desfasurarii studiilor TIMSS si PIRLS.
Inca o data – sa va fie rusine domnilor asa-zisi intelectuali, dar care nu aveti nici un fel de probitate profesionala si nu sunteti in stare sa recunoasteti meritele altora, in schimb va impaunati cu ele.
Uitati-va cum se citeaza TIMSS si PIRLS la pagina 7 – este vreunul dintre autorii raportului prezidential care a lucrat vreodata la TIMSS si PIRLS ?
Atunci de unde obraznicia de a prelua din lucrari fara a a cita autorii ?
Nu doresc nici o polemica – doresc ca procurorul general sa se autosesizeze in chestiunea dreptului de autor care a fost violat.
Dragos Noveanu: nu cred ca este de competenta procurorilor sa se autosesizeze, de obicei astfel de dispute se transeaza direct intre parti, eventual la tribunal.
Insa dincolo de aceasta polemica ,as dori sa stiu daca in opinia dvs. raportul este unul bun, de lucru. Va multumesc.
Documente publicate in original in limba romana:
1. Invatarea matematicii si a stiintelor naturii. Studiu comparativ(I).1995. Consiliul National pentru Curriculum.Bucuresti, 2002.
2. Invatarea matematicii si a stiintelor naturii. Studiu comparativ(II).1999. Consiliul National pentru Curriculum.Bucuresti, 2002.
3. TIMSS 2003. Invatarea matematicii si a stiintelor. Studiu comparativ (III). Raport national.Institutul de Stiinte ale Educatiei
De aici sunt furate informatiile, concluziile precum si o parte din idei si argumente de legatura.
Raportul Reagan – A Nation at Risk poate fi regasit la http://www.ed.gov/pubs/NatAtRisk/index.html
Mentionez inca o data ca interventie mea nu se doreste polemica, ci este o acuzatie directa, bazata pe documente si o dovada limpede a furtului executat de comisia prezidentiala, prin membri individuali, asociere de membri sau ca intreg.
Referitor la calitatea raportului este indicat sa lecturati raspunsul educer la http://www.educer.ro/documente/Comentarii_comisia_Miclea_8iulie2007.pdf
Chiar daca educer nu ataca toate punctele slabe ale documentului, si as aminti aici chestiuni fundamentale despre care in raportul comisiei NU se scrie nici un cuvant:
- precizarea in detaliu a obiectivelor urmarite de comisie in alcatuirea raportului
- precizarea metodei folosite
- precizarea explorarilor intreprinse
- precizarea principalelor demersuri teoretice ale domeniului
- precizarea principalelor paradigme ale reformei
- delimitarea comisiei de demersurile anterioare
- punctele nerezolvate de catre comisie
chestiuni pe care orice om de stiinta onest ar trebui sa le atace, fie si in breviar, intr-un raport de acest tip.
Si inca ar ramane de criticat forma (care releva aici fondul) – forma care este vechea si binecunoscuta deutsche Aufsatzpathologie.
Daca punem cele spuse cap la cap ne ramane doar sa ne tinem cu mainile de cap in fata unei compuneri scrisa pe genunchi.
Dragos Noveanu: multumesc mult de precizari, le-am urcat in text.
personal am vazut raportul ca fiind asemanator in forma cu rapoarte de politica publica din lumea anglo-saxona si mai putin ca pe o lucrare stiintifica. Este un document de lucru.
Ceea ce m-ar interesa ar fi comentarii privind structura de invatamant propusa, solutiile pentru invatamantul de toate gradele, controlul calitatii invatamantului, etc.
Este un fapt binecunoscut ca pregatirea unei reforme eficiente in invatamant dureaza cam 10 ani. Implementarea se incheie dupa alti 10 ani.
Cum este posibil ca un document redactat asa cum a fost redactat raportul comisiei prezidentiale sa fie denumit document de lucru ? Un document de lucru nu trebuie sa respecte metoda stiinfica ? Sau in Romania – unde este posibila “democratia originala”, “coruptia fara corupti” etc. – raportul unei comisii prezidentiale NU are nevoie de metoda stiintifica ?
Planificarea reformei trebuie pornita de la alte perspective – constatam ca sistemul invatamant-educatie-cercetare este un subsistem al sistemului social. Ca atare, trebuie sa obtinem un raspuns la intrebarea – care sunt obiectivele sistemului social la incheierea unei etape de 20 de ani – pentru a putea defini obiectivele unui demers reformist intr-un subsistem.
Nu este aici locul sa detaliez, dar si din cele ce am spus pana acum rezulta ca alta trebuie sa fie perspectiva asupra problemei. Pe scurt – putem carpi ici-colo o panza roasa de molii, dar ca sa facem haine noi avem nevoie de cu totul altceva decat de ac si ata.
N-as vrea sa va lipsesc de vorba inaripata – nepriceputii sunt teribili de inventivi (ref. cont de 500 euro si alte masuri punctuale)
Dragos Noveanu: eu cred ca obiectivele sunt destul de clar identificate.
De ex. se porneste de la ideea (care se bazeaza pe cifrele din raport) ca “sistemul educatiei nu corespunde cerintelor minime al unei societati si economii europene unde cunoasterea este cea mai de pret marfa”, “decalajul cultural risca sa creasca iar copii nostri vor deveni din ce in ce mai putini competitivi pe piata muncii” precum si numeroase referiri la indicatorii Lisabona. Chiar aminteste de riscurile la adresa democratiei (corect!) in cazul in care sistemul de invatamant nu este pus la punct.
Pana acum nu am auzit din partea dvs. decat chestiuni legate de forma raportului si de filozofia planificarii societatii.
Ca economist (si nu om de stiinta) eu vad lucrurile destul de pragmatic: ca o societatea sa mearga inainte trebuie ca membrii ei sa fie pregatiti, sa fie instruiti, sa fie flexibili, sa aiba acces la resurse, etc. Iar raportul se axeaza fix pe aceste teme.
Reuseste actualul sistem de inavatamant acest lucru? Da sau nu. Raportul zice ca nu si tind sa-i dau dreptate. Raportul propune niste solutii pentru ca aceste obiective (pregatire, flexibilitate, acces la informatii si acces la resurse, reducerea decalajului fata de Occident si fara de criteriile Lisabona etc) sa fie indeplinite. Sunt aceste solutii bune? Eu zic ca in mare masura da. Si am si avansat anumite propuneri care, sunt convins, sunt prea putine.
Tot acest pragmatism imi spune cum trebuie sa fie facut un raport: 1. Unde suntem (si spune clar si realist), 2. Unde vrem sa ajungem (si sunt de acord – vezi mai sus) si 3. Cum ajungem acolo – si aici sunt solutiile din raport.
Si din cauza asta doresc sa incurajez discutia in aceasta privinta: este evaluarea punctului 1 (adica unde suntem) incorecta?; sunt ebiectivele de la punctul 2 nerealiste sau incorecte? Sunt solutiile (punctul 3) cele mai bune?
Multumesc de intelegere.
1. Unde suntem ? Aveti dreptate, aici nu m-am exprimat pe larg intrucat am indicat anterior o parte din resursele bibliografice la care puteti apela:
1. Invatarea matematicii si a stiintelor naturii. Studiu comparativ(I).1995. Consiliul National pentru Curriculum.Bucuresti, 2002.
2. Invatarea matematicii si a stiintelor naturii. Studiu comparativ(II).1999. Consiliul National pentru Curriculum.Bucuresti, 2002.
3. TIMSS 2003. Invatarea matematicii si a stiintelor. Studiu comparativ (III). Raport national.Institutul de Stiinte ale Educatiei
2. Unde vrem sa ajungem? Cu regret trebuie sa marturisesc ca nu numai eu, dar presupun ca – in lipsa studiilor de referinta – nu stie nimeni exact, in acest moment, unde trebuie sa ajunga societatea romaneasca si, implicit, subsistemul in 20 de ani (necesari pentru pregatirea si implementarea reformei). Ca atare, nu am cum sa fiu de acord cu obiective stabilite pe genunchi.
3. Daca nu se da raspuns la intrebarea 2., cum poate oare aprecia cineva care sunt caile pentru a ajunge intr-un punct neprecizat pe harta ?
Principial nu pot fi de acord cu demersuri heirupiste de tip pompieristic; la asta asistam de multi ani si nu au adus, dupa cum se putea aprecia si din prima secunda, nimic bun.
Diferenta intre om si maimuta consta in capacitatea de prognoza a omului pe termen lung. Daca la termenul “om” adaug si “inteligent” sunt obligat sa adaug si metode de comanda si control pentru toate etapele intermediare pana la punctul final.
Am avut rabdare si am citit intreg raportul, plus comentariile celor de la EDU CER.
Desi n-am competente in acest domeniu, raportul imi pare ok. Sigur ca si cei de la EDU CER au dreptate in multe dintre obiectiile lor, insa cred ca daca autorii ar fi inclus tot ce se sugereaza acolo, raportul n-ar mai fi avut 30 de pagini, ci poate vreo 300, si cred ca nu asta a fost intentia… Ca dovada, eu (si presedintele) am citit raportul, dar la 300 de pagini nu mi-as fi dat osteneala (si probabil nici presedintele
.
Insa altul este motivul care m-a indemnat sa postez acest comentariu. Mai precis, comentariul d-lui Dragos Noveanu, care zice asa:
— citat —
[...] Inca o data – sa va fie rusine domnilor asa-zisi intelectuali, dar care nu aveti nici un fel de probitate profesionala si nu sunteti in stare sa recunoasteti meritele altora, in schimb va impaunati cu ele.
Uitati-va cum se citeaza TIMSS si PIRLS la pagina 7 – este vreunul dintre autorii raportului prezidential care a lucrat vreodata la TIMSS si PIRLS ?
Atunci de unde obraznicia de a prelua din lucrari fara a a cita autorii ?
Nu doresc nici o polemica – doresc ca procurorul general sa se autosesizeze in chestiunea dreptului de autor care a fost violat.
— inchei citatul —
Pe scurt, acuza este ca autorii raportului au incalcat dreptul de autor, publicand datele din tabelul din pagina 7. Acuzatia este grava, asa ca am facut cateva cautari cu Google si am descoperit ca datele respective sunt publice iar autorii au indicat sursele.
Pentru conformitate:
PISA
====
Raportul este:
LITERACY SKILLS FOR THE WORLD OF TOMORROW FURTHER RESULTS FROM PISA 2000
ADDENDUM WITH DATA FOR ROMANIA
Pagina de intrare:
http://www.oecd.org/document/21/0,3343,en_32252351_32236159_33688661_1_1_1_1,00.html
Documentul:
http://www.oecd.org/dataoecd/43/10/33690606.pdf
Datele citate se gasesc aici:
Table 2.3a (combined reading literacy)
Table 3.1 (mathematical literacy)
Table 3.2 (scientific literacy)
TIMSS
=====
Raportul:
Highlights From the Trends in International Mathematics and Science Study (TIMSS) 2003
Pagina de intrare:
http://nces.ed.gov/pubsearch/pubsinfo.asp?pubid=2005005
Documentul:
http://nces.ed.gov/pubs2005/2005005.pdf
Datele citate se gasesc la pag.80 si pag.92
PIRLS
=====
Raportul:
PIRLS International Report
Pagina de intrare:
http://timss.bc.edu/pirls2001i/PIRLS2001_Pubs_IR.html
Documentul:
http://timss.bc.edu/pirls2001i/pdf/P1_IR_Ch01.pdf
Datele citate se gasesc la pag 26.
Nu-mi ramane decat sa-mi doresc ca procurorul general sa se autosesizeze in chestiunea… calomniei
Mircea Sarbu: multumesc de efort
pot doar sa confirm ca cineva de la administratia prezindentiala a intrat si a citit acest articol de pe acest blog.
Emil Stoica: “pot doar sa confirm ca cineva de la administratia prezindentiala a intrat si a citit acest articol de pe acest blog.”
Da’ madam Kovesi inca n-a intrat?
Nu, dar sunt 4 click-uri de la MJ ….
Iata citatia in original din raportul comisiei pagina 7:
TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study) evalueaz? performan?ele elevilor de clasa a VIII-a la matematic? ?i ?tiin?e.
Sursa: TIMSS, 2003. În tabelul 1sunt prezentate performan?ele medii, iar performan?a României e mult sub nivelul mediei europene.
PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) evalueaz? performan?ele de citire/lectur? ale copiilor din clasa a IV-a. Sursa:
PIRLS, 2001.
Este foarte elegant sa minti prin omisiune, deoarece:
1. Autorii studiilor nationale PIRLS sunt citati la http://timss.bc.edu/pirls2001i/pdf/encyclopedia.pdf – PIRLS Encyclopedia pagina 227
In cel mai scurt timp va indic si referinta pentru studiul TIMSS.
Este criminal sa minti cu nerusinare motivand ca „datele sunt publice”! Asta nu inseamna ca nu trebuie citati autorii.
Sa vina procurorul general !
Pentru Mircea Sarbu:
1. Intrucat nu cunoasteti nimic despre cine si cum a efectuat studiile PIRLS si TIMSS in Romania – de data aceasta, dar numai de data aceasta – va gasesc scuze.
2. Sunt convins ca exista o comanda politica in baza careia ati actionat, dar pe mine nu mai intereseaza acest lucru.
3. Minciuna si calomnia imi sunt straine, in schimb banii si munca pe care le-am investit pentru a face PIRLS si TIMSS in Romania (alaturi de altii) nu imi pot fi indiferente. De accea, atunci cand rezultatele acestor studii sunt furate – este vorba strict de partea de rezultate din Romania, fara ca autorii sa fie citati sunt obligat moral sa intervin.
4. Daca este cazul, in apararea autorilor studiilor mentionate, furati astazi de sistem fara drept de apel in opinia Dumneavoastra vom intreprinde tot ceea ce este necesar.
5. Dumneavoastra comparati fragmente luate din Internet cu lucrari publicate pe hartie, anterioare. Probitate profesionala ?
Comentariul lui Mircea Sarbu:
10 July 2007
Emil Stoica: “pot doar sa confirm ca cineva de la administratia prezindentiala a intrat si a citit acest articol de pe acest blog.”
Da’ madam Kovesi inca n-a intrat?
Sunt convins ca a intrat cineva anonim probabil de la presidency.ro, intrucat eu personal am sesizat comisia pe email
Dragos Noveanu: am inteles mesajul.
Am o rugaminte pentru toti: hai sa ne concentram pe textul propus. Iar daca cineva a fost nedreptatit / i s-a furat munca, nu este acest blog locul care sa decida, sa judece, etc. Nu uitati: Romania este un stat de drept.
Dovezi (partiale) si referinte TIMSS – pentru Mircea Sarbu si pentru toti cei interesati, dar care nu au avut acces la informatia primara:
http://www.garomed.ro/coperta%20I.pdf
http://www.garomed.ro/pagina%20002.pdf
http://www.garomed.ro/pagina%20003.pdf
http://www.garomed.ro/pagina%20004.pdf
Daca acest raport – si celelalte indicate de mine mai sus – ar fi citite …
Romania este un stat de drept – dar ca in orice stat – si aici se fura ! Si inca in modurile cele mai subtile (in opinia unora) dupa care se arunca cu acuzatii de calomnie etc. Mai mult bun simt si informare nu ar strica.
Dragos Noveanu: orice mesaj suplimentar pe directia asta cu acuze va fi sters. Va rog sa nu abuzati de acest blog.
Multumesc de intelegere.
Forumul Academic Roman discuta problemele raportului
http://www.forumul-academic-roman.org
Emil Stoica: Va multumesc mult.
update: si in 2011 – pentru studiile TIMMS si PIRLS am indeplinit – din nou – functia de Data Manager. Acesta este un fapt pe care il pot proba cu documente legale. De necontestat.
unde se mai pot pozitiona micii furaciosi acum ? in text clar: micii furaciosi = cei care au folosit munca depusa de echipele TIMSS si PIRLS Romania, de la inceputuri pana in prezent, dar nu au citat autorii si lucrarile din Romania?
sunt in continuare convins ca furtul prin omisiune comis in Raportul comisiei prezidentiale trebuie incriminat si pedepsit
Nu ati reusit sa ma reduceti la tacere.
Eppur si muove.