Acordul Romaniei cu FMI si UE privind o finantare de 20 de miliarde de euro a fost esential dupa ce in octombrie 2008 – februarie 2009 economiile din Europa de Est au fost considerante drept extrem de riscante si cu perspective proaste de catre investitorii privati.
Economiile din Europa de Est sunt relativ mici, dar extrem de deschise fluxurilor de capital si comertului exterior. Asadar, structural vorbind, au fost extrem de fragile in fata crizei financiare cand fluxurile de capital cautau refugiul in obligatiuni emise de guverne ale unor tari puternice.
Dupa ce in perioada 2000 – 2008 investitiile straine si fluxurile de capital inundau Europa de Est, dintr-o data robinetul cu valuta s-a oprit cu impact direct asupra monedelor din zona.
Cursul a fost de 3,50 – 3,60 RON / Euro in August 2008 pentru ca in Octombrie / Noiembrie 2008 sa ajunga la 3,80 – 3,90 iar in Februarie 2009 deja la 4,30. Acordul de 20 de miliarde de euro a ajutat BNR sa stabilizeze cursul si guvernul sa-si acopere parte din deficit.
In acelasi timp, BNR a cautat sa controleze si inflatia, chiar si dupa repetate reduceri, dobanda de politica monetara este astazi de 7,50%.
In acelasi timp cursul de schimb se indreapta catre 4,10 RON / Euro iar multe banci preconizeaza un curs 4,0. Ce s-a intamplat intre timp? Sentimentul de panica a trecut iar multe firme deja si-au luat “la revedere” de la active din tara noastra, cu influenta pozitiva la balanta de plati. In plus, cursul ia in considerare si suma de 20 de miliarde de euro, iar investitiile in lei dau un randament mai bun decat cele in euro.
Si atunci se pune intrebarea: daca presiunea pe moneda nationala a trecut, nu ar trebui ca suma de 20 de miliarde sa fie revizuita? Sau, in conditiile in care inflatia este deja sub 5%, nu ar trebui ca BNR sa reduca si mai mult dobanda de politica monetara?
Romania are o economie deschisa. Insa deficitul de cont curent – raportat la PIB – este semnificativ iar inflatia in Romania este peste cea din zona euro. Ca atare, teoretic vorbind, leul ar trebui sa piarda valoare, nu sa castige. O apreciere ca cea de acum a leului nu este sustenabila.
Cum reducerea drastica a dobanzii de politica monetara este riscanta, optiunea este de a reduce datoria catre FMI. BNR poate interveni pe piata si sa-si consolideze rezervele pana cand leul se va stabiliza la 4,30.
Emil, eu cred ca dobanda de politica monetara trebuie redusa anul acesta pana la 5-5.5%.
Legat de imprumutul cu FMI, eu cred ca DST se va devaloriza si in general monedele mari vor intra pe un trend de depreciere. Asa ca nu stiu daca BNR ar trebui sa cumpere acum sau sa mai astepte. E clar ca undeva exista un exces de EUR (si probabil si de USD) care isi cauta “locul potrivit” pentru investitii.
Si da-mi voie sa te corectez: “dobandai de referinta este astazi de 7,50%”. Este vorba de dobanda de politica monetara, dobanda de referinta e acum 8% (se calculeaza ca medie pe luna precedenta).
Emil: mersi, am actualizat textul.
Alex: vigilent, ca de obicei
moderated: atentie la limbaj
: ‘Insa deficitul de cont curent – raportat la PIB – este semnificativ iar inflatia in Romania este peste cea din zona euro Ca atare, teoretic vorbind, leul ar trebui sa piarda valoare, nu sa castige. O apreciere ca cea de acum a leului nu este sustenabila.’
. Urmatoarele fluctuatii vor mai fi la marcare profiturilor cand cursul va schimba iar trendul (adica din aprecierea de acum va trece pe depreciere). Asta se va intampla DACA si economia merge conform prognozei. Norocul nostru ca nu multi inteleg ce-s alea sisteme cu variabile dinamice.
Conform acestei mari afirmatii, daca leu castiga valoare daca deficitul de cont curent devine excedent SI inflatia trece in deflatie!
(moderated): cursul creste sau scade pe termen mediu in functie de derivatele – in sens matematic – ale economiei; un alt lucru imporant la noi il reprezinta intrarile/iesirile speculative pe termen mediu + IDS-urile (mai lipsa acum). Ca sa iti explic mai simplu cu derivata: daca economia schimba trendul (scade scaderea, de exemplu!) In acest moment viteza de scadere a economiei a scazut destul de mult si asteptarile sunt ca in 6-9 luni sa se opreasca de tot din cadere. Cum situatia deja pare stabila acum intra speculatorii pentru dobanda de pe leu
Acesta fiind contextul acum speculantii incearca sa faca bani pe baza acestor prognoze. Exemplu: BNR sa vanda euroii pe care i-a cumparat la maxim 3.6. Banul este o marfa pentru banci; doar in mintea poporului reprezinta munca, avutie.
Adrian C: in primul rand atentie la limbaj.
In al doilea rand: Romania are o economie deschisa, insa este o economie destul de mica. Asadar, este expusa mai mult unor fluxuri speculative decat o economie de 100 de ori mai mare, cum ar fi cea a SUA. Solutia ar fi intrarea in zona euro cat mai rapid, insa in absenta zonei euro, un curs ghidat ar fi o solutie de compromis.
Acordul cu FMI este pe 13 mld. euro. Restul pina la 20 vine de la UE, BM si BERD, conditionat de acordul cu FMI, pentru acoperirea deficitului bugetar.
Putem sa nu tragem toti banii de la FMI la rezerva valutara, ceea ce s-a si intimplat. Mai departe nu inteleg. La rostul intrebarii ma refer.
Claudiu: cat mai ai dobanda la creditul in lei? Mai esti asa suparat?
Ionut: reformulez: criza financiara a determinat Romania sa apeleze la un credit de 20 de miliarde de euro. Banii astia sunt pusi deoparte. Ceea ce vedem la ora actuala este ca dracul nu a fost atat de negru. Ca atare, nu ar trebui restructurat creditul?
Ca atare, nu ar trebui restructurat creditul?
.
Adica sa luam mai putini bani de la FMI? Sau sa nu mai luam deloc?
Pai hai sa vedem: deficit bugetar este? Este. Trebuie finantat – trebuie. De unde finantam? De pe piata interna as zice ca ar fi cazul sa o mai rarim. Daca finantam din-afara normal e sa alegem sursa cea mai ieftina; un posibil raspuns.
Altfel: avem acord cu FMI? Avem. Daca nu mai luam bani de la FMI este posibil sa nu mai avem acord? Este. Ce prevede acordul? Diverse chestii … Se mai fac diverse chestii fara acord? Poate da, poate nu
Ionut: parerea mea chiar in momentul anuntarii creditului a fost ca singurul motiv pentru care am avea nevoie de banii respectivi era de mentinere a cursului de schimb, adica sa arati lui bau-bau ca ai bani suficienti sa mentii cursul. Banii pentru deficit bugetar reprezinta o decizie politica, in special a guvernului Romaniei. Tari cu dificultati macro mai mari (cum ar fi Lituania sau Estonia) si care au avut si un curs legat de euro, nu au solicitat bani FMI. Si nici Bulgaria. Au strans din dinti si si-au strans bine si cureaua.
Ionut/Emil: legat de finantarea deficitului din banii de la FMI, de ce nu? Daca costul banilor e mic si banii sunt disponibili…
Emil, tu ai dreptate legat de baubau pentru speculatori insa legat de restructurarea creditului….eu nu am citit acordul asa ca nu stiu daca este permisa rambursarea anticipata sau tragerea partiala etc etc. Si nici nu stiu de ce trebuie rambursat anticipat daca nu avem cum rambursa banii sau cum putem gasi o alta sursa mai ieftina.
Voila
bine, dar ce facem cu banii? Ii aruncam pe geam?
Pai cum ce facem? N-avem deficit?
.
Sint schimbati in lei, BNR ii stringe pina cind da in inflatie. Dupa aia vedem
Ionut, nu
. Uite cum trebuie facut: se taie salariul de la bugetari cu 10%, taiem comisioanele baietilos destepti cu 50%. In acest mod simplu: scade deficitul, scade inflatia, scade dobanda BNR asa ca eventuale imprumuturi publice in lei vor costa mai putin.
Emil. Eu sint de acord. Ce trebuie sa faci tu acum e asa: te duci in parlament unde ii explici lucrul asta, sa zicem, lui Anghel Stanciu. Dupa ce termini cu el te asteapta la usa d-l Nistor de la sindicate si d-l Copil de la sindicatul pensionarilor. Daca te ajuta cu ceva, Andrei Gheorghe si Dan Bittman (/a nu se interpreta, chiar apreciez ca s-au inhamat la ce s-au inhamat) iti stau la dispozitie. Ziua ta se va termina intr-un talk-show la Realitatea cu d-l Razvan Dumitrescu, care iti va pune de 100 de ori aceeasi intrebare iar raspunsul va fi dat tot de el.
Succes
A, si sa nu uit: o sa trebuiasca sa il convingi si pe d-l Geona ca amendamentele tale nu vor provoca un razboi civil.
Alex: cel pe care il aveam la dobanda bancii (BRD), l-am trecut la ROBOR la 3 luni + 6 puncte procentuale (undeva pe la 16,5% acum).
Linia de credit de la CEC am transformat-o din euro in lei (ca asa-i politica la CEC, intai te atrag, apoi iti dicteaza ce sa faci – sigur ca nu esti obligat, doar ca trebuie sa poti sa le achiti la orice moment intreaga suma, ceea ce e mai dificil). Dobanda e PR (prime rate – dobanda bancii – 11,4% acum) + 4,75 puncte procentuale. Per total, 16,15%. Asta desi gertzoiul isi etala prin noiembrie previziunile de mama-omida pe toate posturile zicand ca “pana la sfarsitul anului dobanda la lei va scadea la 14%).
In fine, mai am un credit la Banca Transilvania, cu 24%. Dar, fiind suma mica si nefiind garantat (de unde costuri mai mici cu evaluari si inscrieri de garantii), nu ma deranjeaza prea tare, plus ca o reducere de dobanda de 10 puncte procentuale de pilda nu inseamna decat vreo 50 de RON/luna.
Nu mai sunt asa de suparat
, dar anul asta voi renunta la una din cele 3 banci cu care lucrez. Din august (dupa ce depun bilantul la iunie) incep “licitatia”. Deocamdata Banca Transilvania e in pole position, urmata de BRD. Pentru CEC, situatia e cam delicata si cred ca vor fi primii care vor pica. 
Claudiu: intrebam pt ca eu am un credit pe companie (cu ipoteca) la una din bancile astea 3 care e acum la 14.5% p.a. (proaspat redus dupa reducerea de dobanda de la BNR). Deci ghertoiul nu e foarte departe de adevar.
Alex: pai ghertzoiul e la ani lumina de adevar cu previziunea lui. De pe la 16% (cat sunt in general dobanzile in piata) pana la 14% sunt 2 pp si nu vad prea curand intrarea sunt 14% (la banca ghertzoiului cel putin).
Acum sa depinda si cum va actiona guvernul in perioada urmatoare.
Ionut, Emil, Alex: despre banii de la FMI…
Daca guvernul ar actiona ca o firma si dl Vladescu ca un director financiar (ambele premise fiind cam departe de ceea ce se intampla in realitate), ar face 2 lucruri:
-ar presa puternic pentru reducerea costurilor (cum spunea Emil)
-ar lua banii de la FMI si ar pune presiune pe banci pentru reducerea dobanzilor la imprumuturile pe care le ia statul in lei. Avand pusculita plina, ar putea duce dobanda pe la 8% pentru imprumuturile ajunse la scadenta si pe care vrea sa le prelungeasca (alternativa fiind sa le returneze). Daca le prelungiste, stabileste oricum un nivel de referinta al dobanzii mai scazut, influentand piata. Daca le returneaza, lasa bancilor un munte de bani, ceea ce iarasi creaza premisele pentru reducerea dobanzilor in piata.
Cheltuielile din sectorul public sunt cel putin duble fata de preturile de piata si fata de normalitate. Aceasta, fara a socoti excesul de functionari.
Vorbesc despre multe miiarde de EUR in contracte pubice supraestimate (in afara de cele pentru “autostrazi” – care ma ingrozesc..). Cheltuieli pentru clientela politica.
Alte multe miliarde de eur in sporuri, indemnizatii si alte asemenea dracii pentru clientela politica.
Totul se subordoneaza nevoii de lichiditati pentru plata clienteli. Absolut nimic nu are de-a face cu guvernarea, buna sau rea.
Nu vad nici o legatura a banilor de la FMI cu vreo “stabilizare economica, de curs” sau altele de acest fel.
Lozinca ar fi “Bani acum pentru ai nostri, pana nu vin ai lor”.
Nu e vorba de coruptie ca fenomen infractional, ci de devalizare a bugetului ca singura (unica, exclusiva) activitate guvernamentala.
Imprumuturile vor continua pana cand va fi imposibil pentru FMI sa le mai dea, nu imposibil pentru noi de a le lua.
Urmeaza “protectoratul” FMI, mascat in “asistenta tehnica” – vezi Grecia.
De fapt, am mai trecut prin asta, desi din alte motive: comisarii sovietici de la ministere in perioada “45-”50.
Claudiu,
Guvernul nu poate actiona ca o firma. Prin definitie.
Asta e de dorit. Asta e si motivul pentru care, in opinia mea, Romania trebuie sa stea in acordul cu FMI, chiar daca nu ar mai avea nevoie de acord.
Ma indoiesc ca statul are capacitatea asta de presiune. De crescut poate sa le creasca. De scazut … Bancile isi vor gasi imediat alte modalitati de a-si plasa banii; unele dintre ele chiar imi provoaca teama. Sa lasam procesul asta sa se desfasoare de la sine. Zic eu.
Ionut: sunt de acord ca un guvern nu poate actiona ca o firma comerciala pentru ca obiectivele nu sunt comerciale. Insa poate fi organizat ca o firma iar bilantul sau si planul pe termen lung trebuie sa se asemene – ca analiza – cu cele ale unei firme.
Ionut: fara supararea, uneori gasesc bizara logica ta…
Referitor la ultimul paragraf, e vorba de stat in general (ca institutie) sau de statul roman?
Claudiu – da, la ultimul paragraf e vorba de de statul roman.
Unde e bizara logica mea? Spune-mi si explic.
Emil – asa-i. Cu mari deosebiri. A se citi musai Două creiere.
Ionut: “Guvernul nu poate actiona ca o firma. Prin definitie.” – la asta ma refeream…
Claudiu – pai e simplu. Gindeste-te la actionariat. Cum actioneaza actionariatul in cazul unei firme. Cum actioneaza actionariatul in cazul firmei numite stat.
Dedalus: “Cheltuielile din sectorul public sunt cel putin duble fata de preturile de piata”. Ai spus o vorba mare aici. Si nu numai cheltuielie din sectorul public, ci mai ales cheltuielile de investitii pe proiecte finantate din bugetul public. Eu imi dadeam palme in 2008 cand vedeam ce preturi plateau contractorii pentru materiale. De ce? Pentru ca preturile din contractele lor cu statul erau umflate cu pompa grupa mare si nu aveau nici o legatura cu ce se intampla in piata.
Claudiu: io zic ca pana in iunie ai dobanda la credit 12%. Pe o bere?
Statul nu are capacitate de “presiune” pe banci si pe dobanda lor? Ca sa vezi. Ce ar face “onor bancile” alea daca statul nu s-ar mai imprumuta de pe piata interna si s-ar incadra in finantarile fmi atunci cand vin? Nu nu ar fi “presiune” pe ele ca sa-si “vanda” creditele catre “alte tinte” nu la fel de “sigure” precum statul dar necesare economic? Ba da.
Shadow,
Sigur ca da. Daca sistemul ar fi unul inchis ar fi perfect adevarat. Dar nu e.
@Ionut
Sistemul nu este inchis. Sau mai bine zis nu este inca inchis. Cand anul trecut finantarea activitatii economice a “cazut” pt ca guvernul se imprumuta in nestire de pe piata interna (dpdv al riscului erau net superiori) ne indreptam spre un sistem inchis in care “clientul” devenea in proportie de peste 80% statul. Ca o sa continue politica asta nu ma indoiesc.
Shadow –
nu la asta ma refeream, ci la faptul ca sistemul bancar nu este inchis in granitele Romaniei. Daca vrei sa vezi cum a ramas anul trecut in granite – vezi intelegerea de la Viena (daca bine imi amintesc) intre bancile “mama”, FMI si statul roman. Da, e foarte posibil ca politica respectiva sa contiuie partial si in 2010.
Alex: categoric tin pariul! Daca il castigi, oricum imi voi permite sa platesc berea…
Ionut: “intelegerea de la Viena”
Uite de asta regret ca nu a gastigat Geoana, sa aiba el o discutie mai “vanoasa” cu bancile…
Claudiu, sa comentez, sa nu comentez, sa comentez, sa nu …
PS. Vin si eu cu o bere la pariu contra nimic.
@Emil
.
Ceva despre eliminarea lui 3% “scoti” sau nu?
PS. Numai la bere va ganditi parca ati fi “io”.
Întrebarea este dacă România îşi mai poate permite un impozit aşa mic pe profitul IMMurilor. Măsura a fost propusă pentru a susţine un an 2009 mai prost dpvd economic decât 2010 (potrivit previziunilor). Deja avem creştere la producţia industrială. Vlădescu spunea acum vreo două zile că trebuie să alegem între a menţine 3% pe profit la IMMuri sau a menţine cota unică.
Până la urmă vrem cotă unică – atunci hai să fie unică pentru toţi, nu doar pentru unii.
Don’t hate