Rata BNR.
BNR a redus ieri rata dobanzii de politica monetara de la 10.25% la 10%. Am anticipat vinerea trecuta o scadere, insa ma asteptam la o scadere mult mai drastica. Aceasta reducere imi arata indecizie, parca BNR asteapta sa se intample ceva si evita sa actioneze.
Programul anticriza al Guvernului
Am considerat ca planul anticriza initial, strecurat de catre guvern presei, ca fiind un pas inainte, desi timid. Erau incluse masuri corecte precum reduceri de impozite si taxe, capitalizarea anumitor banci, decizii sectoriale, etc. Speram ca salariile si pensiile sa fie cel putin inghetate si guvernul sa ia si alte masuri mai drastice in a taia costuri de la buget. Ma asteptam sa vad si un plan coerent de investitii in infrastructura.
Insa nu am vazut nimic din ce ma asteptam, mai ales in urma discutiilor guvernului cu sindicatele. Din contra chiar.
Programul anticriza este mult prea putin si mult prea tarziu. Si guvernul, ca si BNR, asteapta sa se intample ceva. Sa pice para malaiata. In plus, guvernul a dat dovada de indecizie, isi schimba opiniile si schimba legile de dimineata si pana seara si apoi dimineata urmatoare din nou.
Ce se intampla in economie.
In economie exista incertitudine. Firme mari, precum Petrom, dar si alte firme – cu capital romanesc si strain – anunta reduceri de personal. Familiile, din cauza incertitudinii, amana decizii de investitii (fie ca e vorba de o masina – vanzarile de autoturisme noi au scazut in ianuarie cu 70%; fie ca e vorba de locuinta sau ca e vorba de alte cheltuieli). Datorita scaderii cererii, toate firmele anunta programe anticriza, de reducere de cheltuieli. Ceea ce inseamna alte concedieri. Incertitudinea alimenteaza criza iar criza alimenteaza incertitudinea.
La nivel personal, atat familiile cat si firmele iau deciziile corecte. Insa, desi toate aceste decizii sunt, in mod individual corecte, in ansamblu ne facem rau unii altora.
Sistemul bancar si economia deschisa
Dupa scandaluri gen Bancorex, dupa falimentul guvernului Vacaroiu care, timp de 4 ani intre 1992 si 1996, nu a facut reforma, Romania a intrat practic in imposibilitate de plata. La 10 ani distanta, si dupa reforme liberale, Romania a iesit din faliment pentru ca si-a deschis piata, a acceptat ideea de concurenta si acum face parte din economia mondiala.
Economia Romaniei este una deschisa. Si dependenta, in buna parte, de economia UE si, in sens mai larg, de economia mondiala. Bancile romanesti sunt controlate, in proportie de 90% de banci straine, iar buna parte din economie este dependenta de multinationale.
Peste tot in lume bancile traverseaza o perioada grea si au cam inchis robinetul creditului. Multinationalele anunta toate in cor planuri de reduceri de cheltuieli. In plus, firmele romanesti orientate pe export sufera datorita scaderii consumului in pietele de export.
Toate aceste elemente se traduc in riscuri extrem de grave pentru economia romaneasca.
Ce ar trebui sa vedem din partea autoritatilor
Spuneam mai sus ca la nivel personal, deciziile de economisire ale familiilor si firmelor sunt corecte. Insa, desi toate aceste decizii sunt, in mod individual corecte, in ansamblu ne facem rau unii altora si putem ajunge la dezastru.
Este, asadar, imperativ ca autoritatile sa ia masuri impotriva acestui cerc vicios extrem de periculos.
Deciziile autoritatilor trebuie sa fie ferme si, monetar vorbind, semnificative.
Ce am vazut pana acum din partea autoritatilor? Jumatati de masuri, indecizie, lipsa de viziune si chiar o lipsa de intelegere a realitatii economice. Masurile “anticriza” actuale sunt insuficiente.
Ghinionul exportatorilor
Firmele romanesti exportatoare au dat dovada de dinamism, de competitivitate si merita felicitate. Din pacate pentru ele – si pent economia romaneasca in general – pietele de export au cazut.
Sunt doua tari, SUA si Marea Britanie, care prezentau deficite comerciale mamut. Aceste deficite comerciale erau finantate de excedente comerciale ale tarilor bogate in resurse naturale (Rusia, Arabia Saudita, etc), dar si de tari cu o industrie prelucratoare importanta precum China, Germania si alte tari din ASEAN. Ceea ce s-a observat in ultimele luni a fost faptul ca au avut mai mult de suferit tarile exportatoare (precum Rusia, Taiwanul, Singapore, Coreea de Sud, etc) decat tarile importatoare (SUA si Marea Britanie).
Sunt de acord: este incorect ca tari care au economisit sa sufere mai mult decat tarile care au cheltuit. Insa aceasta este realitatea.
Asadar, care este rezumatul problemelor?
1. Bancile nu mai dau credite. Economia are de suferit caci initiativele economice (ale familiilor, firmelor, instutiilor, etc) nu mai au finantare.
2. Multinationalele anunta programe masive de reducere de costuri
3. Pietele de export sunt in cadere.
4. Somajul este in crestere. El ar putea fi accentuat de intoarcerea multor romani ramasi in somaj in tari precum Spania.
5. Reducerea activitatii economice inseamna venituri mai mici la buget
Si care sunt solutiile?
Aratam mai sus ca solutiile trebuie luate de autoritati si ele trebuie sa fie atat ferme, imediate si semnificative.
Romania, ca stat, dar si autoritatile locale au un grad mic de indatorare. In plus, inflatia este pe o panta descendenta.
Iar cei care vor absorbi socul si vor asigura relansarea economica sunt in special firmele mici si mijlocii orientate catre piata romaneasca, fie ca vorbim de resurse naturale, de industrie sau de servicii. Tot aceste firme vor asigura si sustenabilitatea economica pe termen lung.
Solutii exista, in plus fata de cele apreciate ca bune din programul anticriza al guvernului, multe dintre ele au mai fost aminitite pe acest blog, incerc sa le rezum:
1. Scaderea fiscalitatii. Reducerea semnificativa a TVA (vezi articol )si a taxelor pe munca ar avea un impact atat in a stimula consumul (si deci multinationalele isi pot revizui in favoarea Romaniei planurile de reducere de costuri) dar si in privinta combaterii somajului: impozite pe munca mai mici – mai putini angajati de dat afara.
2. Descentralizarea: autoritatile locale isi pot asuma multe activitati ce acum aduc pierderi bugetului de stat. De exemplu, Metrorex poate trece in administratia Primariei Bucuresti. In acest fel controlul asupra cheltuirii banului public este mai aproape de cetatean. Bucurestenii pot decide ei cum vor finanta pierderile la Metrorex: un serviciu mai modest, control al cheltuielilor, un pret pe bilet mai mare, etc. (Vezi articol sau articol).
3. Sustinerea BVB prin listarea unor pachete de 3-5% din firme de stat cu activitati in domenii in care valoarea firmelor a scazut cel mai putin: de ex, in energie. De asemenea, legea SIF-urilor ar trebui modificata si, in plus, cele 5 SIF-uri ar trebui incurajate sa fuzioneze. Cresterea capitalizarii BVB va ajuta nevoii de finantare a multor firme. (Vezi articol).
4. Reducerea economiei subterane. Recomand analiza aparuta in ZF si semnata Andreea Vass. Daca s-ar reduce economia subterana cu 50%, asta inseamna un PIB fiscalizat cu cel putin 10% mai mare si, deci, 10% mai multe venituri la buget.
5. Reducerea semnificativa a ratei BNR. Nu ar trebui sa ne temem nici de 4%. Nu de alta, dar bancile nu mai pompeaza bani in sistem asa cum ar trebui iar firmele au nevoie de finantare.
6. BNR sa cumpere obligatiuni direct de la emitenti cu rating bun, de exemplu de la consilii locale. Repet, majoritatea consiliilor locale au un grad mic de indatorare si extrem de multe proiecte si treaba de facut. In plus, in conditiile actuale ale pietei le va fi greu de emis obligatiuni catre investitori privati.
7. Alte masuri sectoriale, in stimularea serviciilor, de ex. in turism: turismul contribuie cu circa 1% din PIB in Romania fata de alte tari vecine si prietene precum Ungaria sau Bulgaria unde contribuie cu 5-10%.
8. Alte politici, de exemplu de reducere a somajului, inclusiv prin educatia si calificarea / re-calificarea fortei de munca. (Vezi articol).
De acord cu dvs. Din pacate, atat guvernul cat si BNR dau dovada de iresponsabilitate, conservatorism excesiv si amatorism. In felul acesta, ne-am ales doar cu impozite si dobanzi la credite mai mari. Daca autoritatile continua in felul acesta, vor determina ele insele o criza mai mare. Prin cresterea somajului lumea nu isi va mai putea plati ratele la banci, acestea la randul lor vor ajunge sa nu mai aiba lichiditati si tot asa se va ajunge la un cerc vicios periculos.
Nu ma prea pricep la chestii gen dobanda de referinta, dar nu pot sa nu observ faptul ca toti “specialistii ” ne recomanda sa investim in lei. Siiiigura ca daaaa.
Daca ai fi cumparat 100 de euro in noiembrie 2008 si i-ai fi vandut acum, ai fi castigat cam 15%. Cam cat un depozit in lei pe un an.
Inutil sa comentam mai departe
Ca sa-ti citez din Peter Schiff : ” You can’t borrow your way to prosperity”.
BNR bine face ce face , spre deosebire de tine si-a dat jos ochelarii de cal si vede cauza ne lasandu-se orbiti de simptome. “Specialisti” ca dvs nu inteleg nimic din ce se intampla.
Te sfatuiasc sa dai jos de pe net articolele lui Peter Schiff ( tip care a prevazut corect toate etapele crizei actuale inca din 2005) si a lui Chris Martenson (Crash Course). Sa le citesti cu atentie si apoi sa iti faci mea culpa pt ca BNR a facut ce trebuia.
Macro-eco-no-micu” reflecta micro-econo-micu”…
Cu ochii larg deschisi asupra statului, bancilor, multinationalelor si sindicatelor, ne-am intors cu coada la micul si mijlociul capitalist roman.
Volatilitatea multinationalelor e cunoscuta – se re-loca si concediaza dupa legea profitului. Doar ca o decizie a lor poate lasa un oras intreg prada mizeriei – vezi Pitestiul sau chiar Galatiul.
Cine sa angajeze oamenii in vremuri de criza? Pai, sigur, IMM-urile. Cum le stimulam? Le luam impozite mai mari, le controlam si in k.. punem haite de inspectori fiscali pe ele sa le amendeza ca nu au palariutza…
Doamne fereste ca o multinationla sa stranute numai! Guvernul ii da pe loc antibioticul ajutorului de stat, toata lume plange la capataiul lor.
Un IMM nu poate plati 2 milioane lei vechi la timp? Sau nu a depus declaratia pishpen batz? Amenda, amenda amenda! Sa-i inchidem, sa-i luam gainile din curte, sa-l spanzuram pe patron si sa-i taiem… c…. reditele!
Uite, totusi domnu” prim-ministru are grija de IMM: promite neimpozitarea profitului re-investit (da, dar din 2009… adica peste un an jumate… timp destul de razgandeala…), promite un fond de co-creditare si sprijin financiar
Sigur, conditiile vor fi indeplinite numai de firmele de pe lista pe care Guvernul o va primi, ghici cine va fi pe lista aia? Da, da, da… Sigur… Micile firme de mezeluri, fabricutele de suruburi sau de mobila mica, atelierele… Vise, taica, vise!
Doamna Vass vorbeste de reducerea economiei subterane… Pai, stimata doamana, aia e singura care mai tine oamenii in viata!
Ca afacerile corecte sunt mulse de parafiscalitate, formand venituri pe care Guvernul le cheltuie pe un aparat hipertrofiat, cu persoane angajate pe pile si relatii, sau le da pe proiecte de “cercetare’” ale caror rezultate nimeni nu le vede in veci. Cohorte de cercertatori studiaza cum infloreste liliacul, pe salarii de doua ori mai mari decat in mediul privat, firme capusa elaboreaza documentatii pentru infrastructura de fabricat “apa vie”, licitatii cu dedicatie sunt castigate pe milioane de euro, si dupa aia firmele alea copiaza ce s-a facut inintea lor, cu nerusinare etc.
Pai, doamna Vass, nu e mai simplu sa tai toate aceste robinete de risipa, in loc sa te repezi asupra celor de la care se fura?
E clar, in puscarii vor ajunge victimele, nu hotzii, dupa morala asta: sa furam cat putem, si daca victimele nu ne mai lasa sa furam, hai sa le impozitam!
Prima masura anti-criza ar fi perierea serioasa a licitatiilor si finantarilor guvernamentale- sunt si eu curios sa stiu ce s-a produs in proiectul de portal IMM care a costat 6 milioane de eur.
Vreau sa vad si eu minunatele Master-planuri si “documentatii” produse de asistente tehnice platite cu milioane de EUR, si ale caror rezultate nu sunt disponibile nicaieri pe site-uri.
Sigur, sigur, asemenea contracte de sute de milioane de eur sunt detalii si maruntisuri… Sa ne concentram asupra primariilor care cumpara sfoara de legat dosare sau detergent. Coruptizii! Nenorocittzii! Cum vaduvesc ei tzara de 2 milioane de lei vechi! Aia e coruptia, alea sunt lucrurile importante, nu proeictele de sute de milioane de eur. Acolo lucreaza firme mari, seriaose, alese dupa criteriul cifrei de afaceri. Da.. da… da.
A doua masura anti-criza, din pacate, tot din zona coruptiei o vad: demontare mecanismului de tip “gulere albe” prin care Agentiile de Dezvoltare Regionala controleaza proiectele europene.
Si toata lumea vorbeste depre “capacitare de absorbtie”.
Ma umfla rasul…
O simpla privire asupra proiectelor finantate, selectate de ADR-uri si asupra anunturilor din Sistemul Electroinic de Achizitii Publice, va demonstra existenta acestui mecanism.
Dar despre asta alta data… poate va fi oricum prea tarziu.
harold: la masuri / recomandari ar trebui sa includem si lucruri simple, de bun simt, care ne omoara viata de 60 de ani: birocratia. O reducere a birocratiei inseamna mult mai multa activitate economica, atat din partea firmelor (suntem tara din UE cu cele mai multe taxe, de ex.) cat si din partea familiilor.
Amadeusz: eu nu pot sa dau sfaturi in ce sa tii economiile sau cum sa faci specula pe cursul de schimb. Daca as fi 100% sigur de cat va fi cursul peste 30 de zile, as fi miliardar. Ce pot sa-ti spun este sa te imprumuti / economisesti in valuta in care castigi. Ai salariul in lei, te imprumuti in lei. Altfel, vei avea probleme in caz de curs nefavorabil.
Ron Paul: am vazut ca poti sa produci insulte si sa recomanzi niste carti. Idei proprii nu avem?
Dedalus: mersi de comentariu, intr-adevar singurul domeniu care va putea amortiza cat de cat criza este cel al IMM-urilor orientate catre piata locala. Acest domeniu trebuie stimulat, dar trebuie sa fie si in legalitate.
Miscarea BNR-ului cred ca este o tatonare a pietei financiare, pentru a vedea cum reactioneaza. De aceea si reducerea dobanzii de referinta a fost de numai 0,25%. Caci in acelasi timp ei trebuie sa traga de curs, sa tina leul la un nivel rezonabil (se pare ca in jurul valorii de 4,3 pentru un euro momentan) pentru a asigura stabilitatea economica. Iar daca se va dovedi ca efectele sunt mai mult decat pot ei suporta intr-un anumit interval de timp estimat, probabil ca vor face recomandarea sa se apeleze la imprumuturi externe, inainte ca situatia sa degenereze.
Sa ne imaginam ce s-ar intampla daca rata dobanzii ar cobori brusc, si in acelasi timp cursul leului ar incepe sa coboare vertiginos, ce impact microeconomic ar avea acest lucru asupra tuturor celor care au contractat credite de la banci in euro sau franci elvetieni. Iar la nivel macroeconomic, cu ce costuri s-ar mai putea realiza o finantare externa in aceste conditii.
De aceea eu cred ca BNR-ul este precauta si incearca sa aprecieze sensibilitatea pietei financiare. Partea mai proasta este faptul ca aceasta criza a surprins Romania, la un nivel de al dobanzii de referinta foarte ridicat, ceea ce va face si mai dificila revenirea si capitalizarea economiei.
Raspunsul, evident il vom afla in urmatoarele saptamani/luni.
Jigniri pe naiba.
Domnu Stoica , sunteti in faza de denial. Toti “analistii ” va dati de ceasul mortii cu idei si critici la adresa BNR , cand e clar ca ei sunt singurii care inteleg ceva din ce se intampla. Voi “specialistii” negati in 2005 ce zicea Peter Schiff : ” nuuu, nu vine nici o criza”. In 2007 negati parerea lui ca respectiva criza ar fi globala . Acum negati parerea lui ca respectiva criza ar fi structurala.
Da baieti , e criza structurala . Si voi tot ce faceti e sa tot ganditi cum puteti sa proptiti sistemul actual sa mai ruleze un pic cumva cumva . E ca si cand ai acoperisul spart si in loc sa il repari tu tot pui cratite prin casa sa aduni apa.
Nu mai merge asa . Trebuie reparat sistemul si reparat tot ce s-a stricat : debransarea banilor in ’70 de la convertibilitate in aur , deregularizarea pietelor bancare , sistem economic mondial functionand dupa o imensa schema Ponzi in care creditarea oarba asigura adaugarea de noi straturi la baza piramidei unui Caritas imens . A crapat Caritasul baieti . A explodat bubble-ul . Bubble-ul dolarului e urmatorul. Nu o sa treaca vara si o sa il vedeti la pamant .
“You cannot borrow your way to prosperity!!”
There is NO FREE LUNCH baieti.
Sa scada BNR rezerva minima obligatorie ca sa ce ? Ca sa amane cu ceva luni prabusirea unui sistem bolnav incurabil ? Sa mai adauge temporar un nou strat de bizoni creditati la baza piramidei Caritasului inainte sa crape sistemul de tot ? Ca sa mai fuga niste bani din tara repatriati de banci ? Nu are nici un sens . Spre deosebire de voi “analistii” , aia din BNR chiar dau dovada ca sunt oameni cititi si efectiv fac ce trebuie.
Nu e nevoie de nici o stimulare a consumului
. Nu la noi.
Dovada? Uite aici .
Ron Paul: nu-mi este clar care sunt propunerile dvs? Sa inteleg ca una dintre propuneri este sa trecem inapoi la convertibilitatea in aur? Va puteti explica mai bine? Pe puncte, ce propuneri aveti, cum vor fi implementate si cu ce efect? Multumesc anticipat.
Samuel Ghica: am mentionat la articolul din 30 ianuarie cand propuneam scaderea dobanzii din ce cauza cred ca o scadere chiar pana la 8% nu va avea efect asupra cursului de schimb. Din contra, cred ca o actiune ferma, co-ordonata si semnificativa a guvernului si BNR poate duce chiar la intarirea leului, cu tot cu scaderea dobanzii.
@ Emil
Vroiam sa spun ca una e “legalitatea” multinationalelor si alta e “legalitatea” IMM-urilor…
Cat priveste posibilitatea IMM-urilor de a rezita crizei (cunoscuta ca fiind oricum mai mare decata a firmelor mari, deoarece sunt mult mai flexibile), asta eu nu am mai adus prea in fata, din simplul motiv ca IMM-urile sunt deja cu perfuzie si tub de oxigen din cauza unei politici catastrofale de incurajare a concurentei neloaiale, a coruptiei din achizitiile de stat etc.
Ca sa faca ce au de facut, IMM-urile trebuiau incurajate pana acum. Macar sa nu fie incurcate si chinuite.
Da, eu vreau egalitate si pentru catei….
Copiii nostri vor trai mai bine daca vom avea o economie diversificata, flexibila cu un sector IMM sanatos, nicdecum daca vor avea locuri de munca prost platite (sau chiar bine platite) in multinationale care dezvolta know-how in tarile de origine si taie shaibele pe la noi…
Nu sunt impotriva multinationalelor si a globalizarii, sa fiu bine inteles. Spun doar ca NUMAI cu multinationale si firme mari de stat nu avem sanse de dezvoltare.
Legea si politica trebuie sa mearga spre sprijinul IMM, nu spre multinationale si firme mari, pentru ca alea se ajuta si singure. Mai mult cimatul antrepenoiral acolo se dezvolta, nu in firme mari de stat sau in multinationale.
Masurile luate pana acum au fost doar de fatada in ce priveste IMM. Statul a dat cu o mana si a luat cu doua, a distrus prin metodologii si norme ceea ce legile inca mai propuneau samd.
De-aia eu nu cred ca se mai poate face ceva in urmatorii 20-30 de ani. IMM sunt cum spuneam, pe targa, de unde nu au cum sa mai contribuie la contracararea efectelor crizei.
Criza le va ucide de tot si probabil peste 10 ani vom avea un stat peronist: condus de oligarhi si sindicate aservite, cu economia compusa practic exclusiv din firme foarte mari si cu capital strain sau de stat, o educatie precara si -cel mai grav- sanse slabe de a mai evolua.
Asta, daca nu cumva efectele mult prea nocive ale crizei nu ne va arunca, asa cum avertizam acum vreo jumatate de an – in ghearele unui neo-nationalism-socialism.
Eu cred ca cele 2 subiecte trebuie tratate inati separat.
1. BNR-ul a redus rata de dobanda ca un semn ca o poate face. Eu cred ca in acest moment exista lichiditate pe piata bancara si BNR-ul o stie mai bine decat noi.
De ce spun asta – de la inceperea crizei au fost emise de catre autoritati obligatiuni de aprox 300 mil lei,
- doar citand din ultimele stiri de presa s-au acordat de catre banci credite mari – pe zona corporate – de minim 80 mil euro in 2009.
Concluzia mea este ca bani sunt dar bancile si-au schimbat politicile si merg pe plasamanete care chiar si in situatii de criza sunt sigure, asta ca sa evite provizioanele mari si riscul de pierdere.
2 Statul ( a se citi guvernul ) nu este “pe faza”. Politicile discutate ina cest moment par a avea ca scop mai degraba reducere cheltuielilor in sectorul publid decat de stimulare al IMM-urilor in special. O mare problema este partea de absorbtie a fondurilor europene unde avem mari probleme de absorbtie. Si asta datorita pregatirii slabe a celor care lcureaza pe acest domeniu.
Emil, cum am mai spus: uita de reduceri semnificative de dobanda de referinta pana la aprobarea bugetului si pana la publicarea primelor cifre ale inflatiei pe anul asta.
Ron Paul: baietii aia de la BNR sunt destepti dar libertatea lor de miscare s-a redus semnificativ. Nu mai au chiar un control total, asa cum iti place tie sa crezi.
La nivel personal, atat familiile cat si firmele iau deciziile corecte. Insa, desi toate aceste decizii sunt, in mod individual corecte, in ansamblu ne facem rau unii altora.
domnule Stoica, sincer va consideram mai inteligent (sper totusi sa nu va simtiti prea jignit de aceasta afirmatie). salvarea (in afara de cea reala, cu girofar, eventual, cand oamenii vor incepe sa se sinucida) nu va veni prin consum, ci prin economisire, prin strangerea curelii, prin “back to basics”.
imi amintesc cu amuzament cum nu stiu cine la un radio din america zicea tot asa, ca traim vremuri grele, oamenii nu-si mai vor permite sa mearga asa des la restaurante, in excursii, sa stea la hotel, etc. DAR ar fi o tragedie si mai mare daca trend=ul asta ar fi impins la extrem, ca sunt si acolo oameni care trebuie sa manance si ei o paine … ha ha ha ha
oamenii aia daca nu mai au paine sa manance de la hotelurile la care lucreaza sa se duca la prasit, la cules porumb, la scoala pentru recalificare, etc.
daca o industrie sau un serviciu exista azi nu e mandatory sa existe si maine. survival of the fittest e legea de baza a evolutiei in natura, oricat de rau ne-ar parea sa strigam vae victis
canadianu’: poti sa argumentezi de ce salvarea vine din economisire? Si daca da, cat de mare trebuie sa fie economisirea? Un mare economist (nu-i dau numele, dar cred ca stii despre cine e vorba) spunea ca daa economisesti 5 shilingi intr-o zi ai lasat un om fara servici in ziua respectiva (indiferent daca omul ala se ocupa cu turismul, cu prasitul, este frizer, pasnic, babysitter, etc).
@Emil
recunosc ca poate termenul “economisire” nu e cel mai potrivit, ce vroiam eu sa zic e ca din cunoasterea lungului nasului, a lungimii paturii, etc. ne vom reveni. milioane de oameni eu cheltuit si “stimulat” economia pe credit, bazandu-se pe niste ipotetice venituri viitoare care “numai creste”, iar cand au ramas fara ele, dar bunurile comandate exista fizic deja si trebuie platite, a aparut aceasta criza, care e in principal de supraproductie si lafaiala (lucru valabil si in canada/us la fel ca si in rromania)
din pacate nu stiu despre la ce economist te referi, dar nu cred ca a fost chiar atat de mare daca a debitat prostia aia. ca sa impingem lucrurile la extrem, iti dai seama cati oameni sunt someri datorita lui Bill Gates ? logica mea simpla si din popor imi zice ca serviciile sunt ramura economiei de care ne puteam dispensa cel mai usor cu consecinte minime asupra nivelului de trai al majoritatii populatiei. n-o sa moara nimeni daca nu se va mai tunde la frizer (eu unul in 30 de ani nu stiu daca am fost de 2 ori), daca nu va mai manca la restaurant ci acasa sau daca va merge cu cortul la munte in loc sa stea la hilton (aici comparatia e putin fortata, recunosc). daca e sa ma iau dupa logica ta, ORICE meserie de pe lumea asta (inclusiv aranjator de papuci in raft pentru kanye west sau plimbator de catei pentru britney spears) e justificata si trebuie sa existe doar pentru ca … exista, nu ? iar in exemplul tau cel care praseste nu prea cred ca-si are locul, eu l-as incadra mai degraba la agricultura/productie.
canadianu: tara noastra se cheama Romania, nu rromania. Daca esti de acord cu aceasta afirmatie, iti voi raspunde si la intrebari. Mersi de intelegere.
whatever … daca raspunsul tau depinde de technicalities … suit yourself … Romania …
canadiuanu: mersi.
Revenind: atata timp cat exista cerere pentru un serviciu, nu vad de ce acel serviciu nu ar exista. S-ar putea sa ma fii inteles gresit. Propunerea mea nu este aceea de a mentine intacta structura economica. Propunerea mea este aceea de estompa impactul crizei economice.
In urma cu ceva vreme am scris un articol: “Greierele si furnica”:
http://www.emilstoica.ro/greierele-si-furnica.html
in care criticam guvernul precedent ca s-a comportat precum greierele. Ei bine, acum suntem in plina iarna (adica in plina criza economica) si ceea ce propun este ca greiele sa fie ajutat – cu conditia ca la anu’ sa munceasca precum furnica – caci altfel moare de foame.
eu m-am legat strict de afirmatia ta “La nivel personal, atat familiile cat si firmele iau deciziile corecte. Insa, desi toate aceste decizii sunt, in mod individual corecte, in ansamblu ne facem rau unii altora. “, nu de ce face sau nu face guvernu. poate am inteles eu gresit, si atunci nu vrei (cand ai timp si chef, f course) sa dezvolti ideea ?
canadianu: OK, am inteles acum.
Pai uite ca iti dau exemplu tot cu greierele si furnica. Deci furnica afla ca iarna nu va dura, asa cum credea doar 3 luni si acum va dura 15 luni. Asa ca furnica nu-i mai da chiar nimic greierului. Ei, si aici e rolul guvernului: sa convinga furnica de faptul ca este prea panicoasa, desi iarna este grea, ea va dura 4-5 luni, nu 15.
ar fi bine ca iarna sa dureze 4-5 luni, dar am o vaga banuiala ca va dura nu 15, ci 150 de luni
(si nu, nu glumesc)
bineinteles, asta daca nu vin extraterestrii sa ne salveze
pai inseamna ca cetatenii canadieni, scandinavii, rusii si pinguinii sunt cei mai pregatiti