Ieri am facut un sondaj printre cititorii acestui blog, la intrebarea daca este reala cresterea economia de 8,8% din primele sase luni ale lui 2008, majoritatea cititorilor acestui blog au raspuns afrimativ.
Exista, desigur, suspiciuni ca intr-un an electoral se dau publicitatii date care sa justifice munca actualului guvern (Institutul National de Statistica (INS) este subordonat Guvernului) sau exista semne de intrebare asupra metodologiei sau corectitudinii calculelor, inclusiv daca s-a eliminat in mod corect impactul inflatiei. De asemenea, sectoare cheie ale economiei, cum ar fi industria auto au crescut foarte putin in trimestrul 2. Pe de alta parte, nu exista indicatii cum ca INS nu isi face in mod corect calculele si cred ca trebuie sa avem incredere in aceasta institutie pana la proba contrarie.
Parerea mea este ca cifra se apropie de realitate, din mai multe considerente:
In primul rand, economia Romaniei este una deschisa, relativ libera, care a pornit de jos, doar Bulgaria, dintre tarile membre UE, este mai saraca decat Romania. Deschiderea economica, inceputa in 1997 si accentuata dupa 2005 s-a tradus printr-o multime de initiative economice, atat din partea intreprinzatorilor straini cat si, din ce in ce mai des, din partea intreprinzatorilor romani. Cota unica mica introdusa in 2005 a facut, pe de o parte, ca ritmul initiativelor economice sa creasca: exista o corelatie stransa intre reducerea impozitelor si nivelul de activitate economica; pe de alta a facut ca parte din economia gri sa devina economie fiscalizata: acest lucru este in sine un succes, chiar daca PIB-ul este usor umflat.
In al doilea rand, investitiile din economie au crescut de la an la an cu o rata de crestere mult superioara cresterii economice. Asfel, rata investitiilor in economia romaneasca pe trimestrul 2 a fost de 16% din PIB, investitiile in economie crescand cu peste 30% fata de anul precedent. Comparativ cu alte tari, de exemplu cu Japonia anilor ’60 cand rata de crestere economica a fost de 10%, rata investitiilor era de 32-33%; cresterea economica sustinuta a Chinei de 9 – 11% pe an este data si de rata de investitii constanta din anii ’90 si pana azi de circa 40% din PIB.
Exista insa o explicatie pentru care actuala rata a investitiilor este destul de scazuta, si anume privatizarile din perioada 1997 – 2007 (fapt ce a insemnat folosirea unor unitati de productie deja existente si racordate la infrastructura) precum si folosirea altor capacitati deja existente, fie ca este vorba de infrastructura deja existenta (drumuri, cai ferate, infrastructura energetica) sau de scoli, fond locativ, cladiri administrative, etc.
Problema este ca, de circa 2 ani, Romania produce aproape de capacitatea maxima, fapt ce a pus presiune pe resurse: valoarea somajului este la nivelul minim de dupa 1990 iar inflatia salariilor este de 3 ori mai mare decat inflatia generala. Partial si cererea de alte materii prime, ca este vorba de petrol, gaze sau chiar alimente este adevarat ca este data de cresterea la nivel international, mai ales de catre cresterea economia a Chinei, insa sa nu uitam ca si cresterea economica a tarilor din Estul Europei, inclusiv Romania, a pus presiune si ea pe resursele naturale si pe pretul la alimente. Un alt tip de presiune este cel asupra mediului, nimeni nu crec ca a calculat acest cost, insa tinde sa fie din ce in ce mai mare: de exemplu avem in fiecare an un neintrerupt sir de inundatii cu distrugeri de gospodarii, etc.
Al treilea motiv este dat de cursul de schimb fata de euro care este la 85-90% din valoarea de anul trecut. Ritmul de crestere al exporturilor a depasit ritmul de crestere al importurilor si, desi balanta comerciala este mai negativa decat anul trecut, producatorii romani au reusit sa acopere din ce in ce mai mult si piata interna a Romaniei, in dauna importurilor.
Poate fi sustinut un asemenea ritm de crestere economica in urmatorii 5 ani?
Raspunsul este ca da, dar depinde si de factori externi. De exemplu, daca principala piata de desfacere a marfurilor romanesti, si anume UE, se afla in recesiune, este greu de crezut ca exporturile vor creste in acelasi ritm ca si pana acum.
Insa cei mai importanti factori pentru cresterea economica sunt cei interni:
1. Pe de o parte procentul de investitii de 16% din PIB sugereaza o crestere economica de 4%; Romania are nevoie de investitii masive in special in infrastructura, energie si mediu; planuri, strategii si fonduri (mai ales europene) exista, lipseste doar implementarea acestor planuri.
2. Alocarea a 6% din PIB invatamantului este un lucru foarte bun, insa invatamantul trebuie reformat si trebuie legat si de nevoile economiei.
3. Regimul fiscal trebuie simplificat iar taxele, in special cele pe munca, reduse. Exista 500 de tipuri de taxe, Romania inregistrand recorduri negative peste recorduri negative in ceea ce priveste taxele. Reducerea taxelor pe munca in acelasi timp cu schimbarea codului muncii si flexibilizarea fortei de munca ar ajuta intreprinderile romanesti sa fie mai competitive; astfel Romania ar putea parasi primul loc din Europa la salarii in plic. In acelasi timp, desi somajul oficial este de 3,8% rata de ocupare a fortei de munca este printre cele mai reduse din Europa: multi romani intre 50 si 65 de ani nu lucreaza, exista multe persoane neocupate si care nu isi cauta loc de munca, in special in mediul rural si in cadrul anumitor minortiati nationale. Programe de crestere a ratei de ocupare a fortei de munca sunt absolut necesare.
4. Nu in ultimul rand, guvernul a dat de multe ori semne de iresponsabilitate bugetara. Cu o economie supraincalzita, raspunsul nu este deficitul bugetar. BNR-ul face ce scrie in fisa postului si anume incearca sa mentina inflatia in frau, ca atare creste dobanda. Cresterea dobanzii corelata cu perspectivele de crestere economica fac ca leul sa se aprecieze, lovind deci in producatorii romani iar balanta comerciala este din ce in ce mai rosie. Raspunsul guvernului ar trebui sa fie excedentul bugetar: de exemplu tari precum Estonia si Bulgaria au de ani buni excedente bugetare de 2-3% din PIB; Estonia nu are nici macar datorie publica. Riscul cu un leu puternic si cu inflatie mare este ca economia s-ar putea opri brusc din crestere in mai putin de 12 luni. Raspunsul este excedentul bugetar, asta ar lua un pic din presiunea inflationista, ar da spatiu de manevra BNR-ului si leului. Cum Romania are un deficit de cont curent urias, pasul doi dupa oprirea economica brusca este deprecierea masiva a leului caci deficitul bugetar si datoria publica in crestere vor lega guvernul de maini si de picioare.
Producatorii romani sunt in mare parte limitati de reglementari la piata interna. Ori piata interna creste din deficit bugerar,, cresterea salariilor si pensiilor.
Limitarea puterii de cumparare e lipsita de sens din prizma decalajelor enorme existente intre noi si vest. Fine tunningul este util doar cand sistemul ruleaza optimizat sau aproape de optm. Noi suxntem inca foarte departe de nivelul de fine tunning si daca nu dorim ca optimizarea sa dureze o eternitate e nevoie de miscari ample.
In plus nici o tara de succes nu respecta criteriile teoretice macroeconomice “emo”.
Dr. A: si chiar avem nevoie de un deficit bugetar in conditiile in care, de ex., TVR-ul si Radiodifuziunea au 5000 de angajati impreuna, adica de 5 ori mai mult decat e nevoie? Asta se cheama aruncat bani pe fereastra, nu investitii in economie.
Prietene, ce crestere economica a existat in perioada 1997-1999? Ca nu exista date statistice care sa o sustina… Poate din 2000, din perioada mandatului lui Isarescu, putem discuta de crestere economica reala. Si nu uita a in 2005 cresterea economica a scazut putintel fata de 2004… Asa, pentru pretizie…;)
5000?!!!!!!!! Jumatate dintre ei or fi platiti cu salariul minim, ca altfel …
Emil, e la mintea cocosului ca o crestere economica in Romania poate continua la un nivel crescut timp de 15-20 ani cel putin…pe principiul vaselor comunicante (UE) in care Europa de Vest e vasul plin iar Romania vasul gol
Diferenta de dezvoltare intre cele doua (dezechilibrul) este atat de mare incat perioada de 15-20 ani pare chiar optimista.
Important e ca “factorii de decizie” sa nu pericliteze acest proces natural prin masuri administrative gresite. Si in plus sa creeze premisele continuarii acestei cresteri si peste bariera de 15-20 ani, in principal prin cresterea cheltuielilor pt invatamant, cercetare si dezvoltare tehnologica.
Asa da! O analiza obiectiva, lucida si echilibrata, cel putin atat cat imi permite mie priceperea sa evaluez.
Felicitari, n-am nimic de carcotit de data aceasta.
K-lin: daca tot iti place “precizia”, iti recomand sa mai citesti inca o data articolul sa vezi ce anume au insemnat 1997 si 2005 pentru economia romaneasca.
Jon: OK
alex: imi place ideea asta cu vasele comunicante, o sa o folosesc!
Emil, sunt foarte curios care-i structura cresterii economice. Sa exemplific: cresterea economica se bazeaza si pe reparatiile de drumuri, poduri, diguri distruse de inundatii, pe contractele cu statul unde vreo 30-50% din contract reprezinta parandaratul, pe serviciile bancare care la noi sunt printre cele mai scumpe din lume si pe consumul resurselor naturale (piatra, petrol, gaze, lemn). Infrastructura (sosele, autostrazi, cai ferate) este utilizata la maxim, iar noile investitii se deruleaza cu viteza de melc. Institutiile de invatamant exista fizic, dar calitatea invatamantului este foarte slaba si nu exista planuri serioase pe termen lung. Chiar si asa, multe companii au inceput sa angajeze studenti inca din anii de inceput (mai ales in IT). Spitalele la noi sunt suprapopulate si functioneaza ineficient, desi cheltuielile/investitiile cu sanatatea au crescut foarte mult in ultimii 4 ani. Medicii care ies pe portile scolilor au foarte putine motive de a ramane sa lucreze in spitalele din Romania, cei mai buni plecand rapid in alte tari. Pentru romanii pensionari nu exista niciun plan serios legat de nevoile lor: este nevoie de camine decente unde oameni care mai au de trait poate si 30 de ani sa poata merge sa traiasca si sa beneficieze de ingrijire eficienta. Pentru copii exista putine gradinite, caci tinutul acasa este ineficient economic. Statul nu “ocroteste” decat declarativ familiile tinere, un cuplu casatorit fiind “ajutat” cu 200 euro de catre primarii si cu un set de tacamuri (asta din exemplul personal). Nu exista niciun fel de facilitati fiscale serioase pentru tineri, nu exista decat ajutor formal pentru familiile care vor sa aiba copii (statul a plafonat alocatia pentru tinerele mame, desi contributiile acelora pentru a primi alocatie sunt proportionale cu salariul). Exista un ANL unde se construiesc locuinte subventionate “pentru tineri”, dar acelea ajung in special la liderii politici care le folosesc ca investitii imobiliare. In sfarsit, in zona rurala poate ca se fac investitii, dar coruptia este atat de mare incat majoritatea investitiilor inseamna mita/spagi (parandarat), iar beneficiarii sunt mai ales liderii politici si afaceristii cu conexiuni politice.
Din ceea ce vad eu, cresterea economica este intr-adevar mare si avem crestere economica de peste 8 ani, indiferent de guvernare, insa calitatea vietii nu a crescut proportional decat pentru foarte putini romani. Cum ar sta lucrurile daca am avea stagnare sau scadere economica? Faptul ca inca se poate schimba directia votului cu ajutorul mitei electorale spune multe. Poate ca ar fi timpul sa planificam macro pe termen lung, indiferent de doctrina politica si sa ne apucam serios de treaba…
Emil vorbesti de un “sondaj” printre internautii ce citesc blogul tau, referitor la cresterea economica. Imi permit sa remarc ca, din cei cca. 8 milioane de salariati ai RO, internautii care deschid blogul tau (si in general romanii cu acces la internet) sunt o foarte mica minoritate in ceea ce priveste venitul lor, pt. ca sunt convins ca ei au in general venituri de peste 500 euro pe luna pe cap de membru de familie, o cifra orientativa minima a Bancii Mondiale pt. un trai decent in RO. De aici si mari dubii ale mele in ceea ce priveste modul de percepere de catre ei a unei cresteri sau descresteri a nivelului de trai din RO.
PS – Ca fapt divers in ianuarie parca scria pe hotnews ca doar 25% din romani au intrat odata in viata lor pe internet. Deci in RO noi internautii nu cred ca suntem reprezentativi pt. RO reala.
alex, bine, bine, dar daca “vasul comunicant” UE se goleste putin la un moment dat, cum va fi? Guardian sau Independent (nu mai tin minte exact care, daca vrei pot cauta) amenintau ca UE se apropie de recesie economica.
RazvanM: postarea ta este extrem de buna, deschide subiecte care merita, nu numai sa fie analizate pe acest blog, dar mai ales sa fie si pe agenda publica. Tare mi-e teama ca vor trece ani buni insa….
Lucius: Blogul acesta este oarecum de nisa si, prin tipul de cititor, chiar si Hotnews este de nisa. Ideile sunt facute sa cricule si vor circula.
Emil, poti sa o folosesti dar scazi din factura aia de un milion de EUR pe care aveai de gand sa mi-o trimiti
Uitasem….felicitari pt analiza…cuprinde cam ce ar trebui sa cuprinda fara sa fie prea incarcata…
@machiavellian: Daca cunosti principiul vaselor comunicante, este vorba de un vas plin si unul gol care comunica si sub actiunea legilor fizicii se echilibreaza (cel plin se goleste si cel plin se umple pana la echilibru- care depinde de marimea celor doua vase). Exact asta se intampla acum: vasul plin (UE) se goleste (scadere economica) si cel gol (Romania, Europa Centrala) se umple (crestere economica).
@RazvanM: si crezi ca cresterea economica a Chinei (de exemplu) nu se bazeaza si pe reconstructii dupa cutremure, inundatii si alte catastrofe? Mie mi-e frica sa ma gandesc ca marile puteri (Rusia, China, SUA) ar putea “crea” catastrofe naturale cand vor detine capacitate tehnologica doar pentru a stimula cresterea economica in perioade de criza
N-am stiut ca INS este in subordinea guvernului. Asta face datele si mai putin credibile.
Este indubitabil ca valoarea PIB in termeni nominali a crescut. poate chiar cu 8,8% asa cum spun specialistii, dar este fals in interpretare.
Aceasta crestere economica nu se reflecta in cresterea nivelului de trai sau al coeficientului de imbogatire a populatiei, ci in cresterea inflatiei…
PIB-ul se calculeaza ca suma cifrelor de afaceri ale firmelor din economie, la care se aduna Investitiile de capital, colectarile din taxe, cheltuiala guvernamentala etc.
Ori cifrele de afaceri au crescut in primul rand prin cresterea preturilor si nu a volumelor. (ex. uleiul, graul, carnea, terenurile, constructiile au crescut in primul rand pretul desi productia agricola este mai mare….).
Creditul pentru productie este mic, investitia la bursa este negativa (se dezinvesteste). In afara creditului firmelor de constructiii -din care mare parte lucreaza pe banii publici, in ce domenii se vad investitii durabile?
In agricultura? turism? productie industriala de vreun fel?
Doar in stocuri din import. Exportam resurse si importam produse finite. Suntem deja dependenti de UE la acest capitol…
In oglinda, consumatorii (cei care cheltuie pe bunurile cu pret crescut) castiga la fel, dar au moral ridicat si deci o propensiune mai mare la cheltuiala mai mare, si asta pentru ca au (inca) acces la creditele de consum. (ieftine sau scumpe nu conteaza, acum)
Iar alimentarea consumului din credite si nu din castiguri salariale, accentueaza (deja) inflatia si micsoreaza coeficientul de imbogatire al populatiei. Adica scade soliditatea si deci credibilitatea la contractarera de noi credite…..
In general, daca sistemele din macroeconomie sunt stabile valoarea cresterii economice este un numar situat intr-o anume marja data de un trend constant. Adica produci mai mult, cheltui mai mult si-ti ramane mai mult. Adica crestere economica egal cresterea nivelului de trai.
In consecinta, cred ca aceste crestere economica este o feta morgana, o minciuna frumoasa care ne saraceste si mai mult….
/gicu
@alex: despre dezastrele naturale care pot fi preintampinate (lucrari de regularizare a cursurilor de apa executate si in practica, nu doar pe hartie, oprirea defrisarilor masive) am vorbit. Cand se cheltuiesc bani multi pe lucrari care nu exista si apoi avem revarsari de ape, inseamna ca acei bani au fost aruncati pe geam. Cand sunt defrisate paduri si avem inundatii catastrofale din aceasta cauza, urmate de interventia cu fonduri de la stat pentru reconstructii, inseamna ca acei bani au fost aruncati pe geam. La fel, banii folositi pentru reconstruirea unor poduri daramate de inundatii provocate de cele amintite mai sus sunt aruncati pe geam. Conteaza cat la suta din PIB este risipit in acest mod anual.
Emil, ma gandesc ca poate cu discutiile astea o sa incepem macar sa constientizam ce se-ntampla in tara asta. Poate ca o sa existe si o urmare a discutiilor dintre noi, ca eu cred ca partidele politice sunt prea intepenite. Fiecare dintre noi avem parinti sau bunici pensionari, avem copii sau nepoti, ajungem mai devreme sau mai tarziu prin spitale, deci suntem direct interesati ca situatia generala sa se imbunatateasca. De asemenea, fiecare dintre noi lucram in locuri unde se iau decizii sau avem prieteni in asemenea locuri si poate ca vom incepe sa ne implicam individual sau ca un grup in viata publica. Eu am ales sa traiesc in urmatorii 30-50 de ani in Romania…
@RazvanM: “poate ca vom incepe sa ne implicam individual sau ca un grup in viata publica”. Cata vreme implicarea de grup nu are aspecte politice, OK…
Chiar daca este reala, si chiar daca este pe termen lung, cresterea economica nu inseamana automat cresterea calitatii vietii.
Altfel spus: faptul ca mie imi creste venitul personal de 3 ori, nu inseamana ca o duc mai bine, daca bunurile si serviciile (inclusiv cele “comune”) scad in calitate sau nu corespund nevoii si cererii mele.
Daca in aceeasi situatie cu mine se afla o parte semnifictiva a populatiei, perceptia cresterii economice este negativa.
Sa zicem ca am 1.000.000 EUR (nu ii am, stati linistiti, sa zicem doar, de dragul exemplului). Ce pot face cu ei in Romania de azi?
a) pot cumpra o casa imensa, scumpa, greu de intretinut pentru ca nu exista meseriasi pentru asta, o casa la care ajung pe niste drumuri jalnice, langa care imi canta in cap manelisti si imi arunca pietre in cap copii vecinilor
b) pot merge la un restaurant, oricat de scump, in care un speriat numit “bucatar” imi face o friptura la gratar pe care presara condimente din comert si glutamat de sodiu, “pentru gust”
c) Pot sa ma distrez urmarind filme de doi bani, incercand sa vizionez niste spectacole de teatru, cand le prind sau plimbandu-ma prin kktzi in padurile de langa Bucuresti.
samd.
Ce as dori de fapt?
a) o casa decenta, de 90-100 m2, fara mansarda, fara spoturi, fara etaj, cu o curte de minim 500 m2.
b) cateva restaurante, nu cu pretentii, dar in care sa pot manca ceva gatit de un bucatar de mesrerie, servit de chelneri nu stilatzi, doar amabili
c) spectacole de o minima calitate, inclusiv pentru copii.
samd.
Cele din lista a doua nu le pot gasi in Ro nici macar cu 2 milioane eur.
Si atunci la ce e buna cresterea veniturlui meu? La ce e buna cresterea asta economica?
Ca sa pot sa castig din ce in ce mai multi bani cu care pot sa-mi satisfac din ce in ce mai putin dorintele?!
alex, politica n-a fost inventata de extraterestri, ci tot de oameni, si nu in scopuri meschine, ci pentru un bine comun si individual… Asadar candva tot va trebui sa recucerim aceasta zona din mainile celor care nu se pricep sau nu vor.
alex, tocmai ca cunosc principiul vaselor comunicate, pe care tu il exprimi succint si simplificator (acolo e o problema de presiune si altele).
Cresterea economica romaneasca ar putea fi datorata (de ce nu?, sau cel putin partial) influxului de valuta de la capsunari. Nu e sustenabila. Daca vestul intra in recesie, capsunarii nu mai au ce sa trimita acasa, ergo poti spune salut vaselor comunicante.
Corecteaza-ma daca gresesc.
gicu’sculeru: tehnic vorbind (cum spun cartile de macroeconomie), PIB nu este suma de cifra de afaceri, ci suma de valoare adaugata.
Pentru toata lumea: nu exista o corelatie liniara intre crestere economica si cresterea nivelului de trai. Ca sa dau un exemplu sa fie mai clar (e un exemplu grosier, dar care descrie destul de bine fenomenul, chiar si pentru nespecialisti): daca folosim 1 geam pentru a-l monta la o casa noua, nivelul de trai a crescut cu 1 geam. Daca folosim acelasi geam pentru a inlocui 1 geam spart, nivelul de trai nu creste deloc.
@RazvanM: succes in politica. Just don’t count on me. Plus ca trebe sa ii ceri acordul lui Emil, in fond e “grupul lui”
@machiavellian: cresterea economica romaneasca nu se datoreaza influxului de valuta de la capsunari. Se datoreaza in mare parte investitorilor straini mari, in cea mai mare parte din UE. Care vin in Romania tocmai pentru ca tarile lor sunt supradezvoltate, iar Romania e subdezvoltata (si in consecinta cu salarii mici, cu clienti nu foarte pretentiosi, etc). Acum vezi care e legatura cu vasele comunicante?
offtopic pt RazvanM si alex: oamenii politici vin din societate, sunt o reflectie a societatii. Nu stiu acum daca este mai simplu sa schimbi mai intai: oamenii politici sau societatea…
Dedalus: eu ma gandesc tot timpul la Bill Gates: a strans intr-o viata de om 50 de miliarde de dolari, acum a iesit la pensie si isi ocupa perioada de la pensie alocand banii in scopuri caritabile….
Dedalus e off topic, dar zice f bine ce zice. Va concentrati prea mult analizele pe aceste cresteri cantitative si va uitati prea putin la calitate. Daca ar fi sa ramanem cat de cat on topic cea mai buna verificare e cresterea productivitatii.
daca o ia noua e si mai rau.. 30% pierduti de cand iese din fabrica
Ca sa facem o paralela usor de inteles pt oricine: de ce sa ma laud ca mananc mai mult daca de fapt mancarea mea e 50% umflata cu aditivi fara valoare nutritiva?
Cam asa creste si economia noastra la prima vedere.
punctual:
1. o parte din crestere zici ca este de fapt iesirea din zona gri a agentilor economici. pai ne amagim singuri. a crescut nivelul de colectare, dar privind doar din perspectiva asta cine poate sa spuna ca de fapt economia e in scadere.. o parte din agentii economici au intrat in legalitate, dar altii poate si-au inchis de tot baraca.. per ansamblu tzara s-ar putea sa produca mai putin.. e greu de verificat care este realitatea.
2. investitiile in economie ar trebui analizate pe componente. fonduri venite din afara care fac investitii imobiliare? pai daca banii adusi de ei se duc tot pe importuri de bunuri de consum? isi vinde dorel cele 10 hectare mostenire si isi ia masinutza 2nd din germania.. nici macar nu e o investitie
nu ma pricep la cursul de schimb..
pe langa tot ce a insirat emil la ce ar trebui facut eu as mai adauga un element de care uitam de vreo 18 ani incoace: investitii in educatia intregii populatii.. economic, social, politic.. avem prea multi prosti in tzara asta! e prea mare masa asta de manevra pe care si-o impart prieteneste marile partide.
Claudiu, nu fi rautacios, citeste toata formula pentru ca, tehnic, este cea de calculul indirect al PIB, la consum, de intrebuintare (optimist, in ipoteza ca nu exista stocuri…), Iar corelatia trendului in care se gaseste PIB-ul nu este liniara cu nivelul de trai, ci directa si continua, fara salturi si inflexiuni.
(Acum ma gandec daca nu cumva 8,8% le-a dat proiectand incasarile din TVA, din care au dedus o valoare neta pe care au raportat-o la cea din 2007)..
Sursa cresterii economice acum in RepublicaCapitalistaRomanica este creditul de consum pe termen lung si nu productia ……… (adica frigider platit in 10 ani) pentru ca nivelul de trai este ce-ti permiti si nu ce-ti doresti.
Mi se pare interesanta posibila serie logica
noi–>crestere economica–>creste nivelul de trai /nivel de imbogatire–>optimism–>politici macro corecte–>asta trebuie sa continuam–>votati-ne tot pe noi !!
(iar asta este un posibil mesaj electoral, forte si manipulator….)
cu grag
cristi
Alin: referitor la ultimul paragraf, te sfatuiesc sa stai pe blog, pana la sfarsitul lunii s-ar putea sa ai o surpriza.
Referitor la punctul 1: daca o firma era la negru si a dat faliment, impactul asupra PIB-ului calculat de catre INS este zero
@Emil (offtopic): eu nu am nimic cu politica si cu oamenii politici. Doar consider ca nu este ceva potrivit pentru mine, din motive independente de calitatea clasei politice.
@Emil- cu diferenta ca Bill Gates nu e in Ro…
))
@Dedalus – nu esti obligat sa stai in Ro poti sa ai asta afara si fara milionul ala, crede-ma… daca nu cumva esti deja “afara”
@Alex – hahahha, dupa exemplele pe care le dai esti inginer sau prieten cu Pascal
@Cora: guess what…nu sunt nici inginer si nici prieten cu Pascal
Dar stii ca si economia asta e tot o suma de inginerii
Asta da optimism…..
Crestere-record la creditele in valuta
Data: 05 sep 2008
Creditele de consum in valuta contractate de populatie au urcat in iulie cu 108%, comparativ cu luna similara din 2007, ritmul de crestere fiind superior celor inregistrate de alte tipuri de imprumuturi, precum cele pentru locuinte, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Astfel, valoarea creditelor de consum in valuta acordate populatiei a ajuns la 30,36 miliarde de lei, fata de 14,57 miliarde de lei in iulie 2007. Suma reprezinta 45,5% din valoarea totala a creditelor de consum, contractate in moneda nationala si valuta, de 66,72 miliarde de lei. Pentru cumpararea de locuinte, populatia a imprumutat 17,01 miliarde de lei, cu 74,1% peste valoarea din iulie 2007. Valoarea creditelor in moneda nationala pentru locuinte a urcat cu 27,6%, la 1,57 miliarde de lei, in timp ce sumele contractate in valuta au ajuns la 15,44 miliarde de lei, in crestere cu 80,79%.
In iulie, valoarea totala a creditelor acordate populatiei a ajuns la 88,05 miliarde de lei, cu 67,36% peste nivelul inregistrat in urma cu un an. Datele BNR arata totodata ca valoarea totala a creditelor acordate populatiei si firmelor a urcat in iulie cu 55,89%, la 179,51 miliarde de lei.
cristian copilau: poti sa detaliezi care e ideea? Ai pus niste cifre, ok, cum se leaga ele de cresterea economica?
Tariceanu ne tot spune cum mareste el lefurile si ce ne tot creste standingul. Serios??
Ultima veste la TV:
GUVERNUL RO ARE ACHITAT CATRE BUGET, PE TARA, DATORII ISTORICE DE 2000 MILIARDE LEI VECHI.
Lucius: 2000mld lei vechi= 200 mil RON= aprox 60 mil EUR.
Alta stire bombastica. De aia si utlizeaza leii vechi