Descentralizare si centralizare

1. Descentralizare 

Castigatorii alegerilor din 2004 au promis mai multa descentralizare. Descentralizarea ar permite o eficienta mai mare in privinta cheltuirii banului public si mai multa responsabilitate politica. O parte din taxe, in loc sa fie colectate la centru si apoi alocate dupa niste principii mai mult sau mai putin transparente, ar putea fi colectate si folosite la nivel local.

Atragerea de proiecte, relevanta lor pentru cumunitate si urmarirea acestora la nivel local ar fi mult mai usoara atunci cand autoritatile locale sunt direct raspunzatoare. In plus, autoritatilor locale le va fi mai usor sa atraga si imprumuturi mult mai mari decat cele atrase pana acum.

Descentralizarea ar trebui extinsa si la alte domenii, cum ar fi invatamantul sau sanatatea, astfel incat directorii de scoli, directorii de spitale, etc sa raspunda direct celor care sunt alesi sa conduca un judet sau o localitate.

Un alt avantaj ar fi reducerea tensiunilor politice mai ales in zonele mai bogate ale tarii unde multi incep sa ceara autonomie.

Descentralizarea ar fi benefica si cresterii democratizarii Romaniei caci deciziile ce-l privesc pe cetatean sunt impinse mult mai aproape de el astfel incat poate controla mult mai usor, cu votul sau, cheltuirea corecta sau nu a taxelor pe care le plateste.

Din pacate, de 2 ani si jumatate, nu s-a facut mai nimic in aceasta directie. Este o problema de decizie politica ce favorizeaza CENTRUL, fie ca vorbim de partide, de Ministere sau de Guvern in ansamblul sau.

2. Centralizare

Am aratat mai sus ca descentralizarea deciziilor politice precum si modalitatea de cheltuire a banului public ar fi benefice pentru cetatean.

In anumite cazuri insa, o centralizare a anumitor servicii ar fi mult mai benefica si anume acele servicii care nu se deosebesc de la o localitate la alta, de la un judet la altul si unde o centralizare ar produce economii de scala.

Asa cum multinationalele isi relocheaza anumite activitati in tari cu un cost mai redus (de exemplul mult mediatizatul centru Microsoft de la Bucuresti), asa ar trebui sa se intample si cu aceste servicii publice in Romania.

De exemplu, in loc ca pasapoartele, buletinele de identitate, permisele de conducere, etc. sa fie eliberate de zeci si sute de localitati, ar fi mult mai eficient daca cetatenii ar putea trimite prin posta cererea pentru documentul dorit la o singura adresa (cea a unui centru de servicii). O astfel de abordare ar elimina cozile inutile de la diverse institutii. De asemenea, daca are intrebari, cetateanul poate suna la un numar verde, evident intr-un call-service centralizat.

Astfel de centre ar putea fi constituite in judete care prezinta un somaj mai ridicat si un cost al vietii mai redus, de exemplu judetul Vaslui, populatia tanara de aici avand in acest fel si o perspectiva si o cariera la nivel local. In acelasi timp, orasele care au dificultati in a angaja personal in institutii publice datorita costului ridicat al vietii (Bucuresti, Cluj, Timisoara), vor scapa de aceasta problema. In plus, aceste localitati ar putea beneficia de preturile ridicate al proprietatilor astfel eliberate.

Acestea sunt doar cateva idei care ar putea usura viata cetateanului, ar putea reduce nivelul taxelor pe care le plateste, ar creste calitatea serviciilor furnizate de catre autoritatile publice si ar putea creste productivitatea – oare, in medie, cate ore pierdem pe an pentru a obtine anumite documente? – in loc sa stam la coada la politie, putem ori sa muncim ori sa cheltuim banii intr-un mod placut (creand astfel activitate economica).

Nu in ultimul rand ar avea de beneficiat Posta Romana (si asa cu mari probleme) – datorita noilor servicii pe care le va oferi, circulatia in marile orase s-ar mai descongestiona si orasele ar fi mai putin poluate.

Concluzie

“Birocratia publica” trebuie sa functioneze in beneficiul cetateanului si nu impotriva lui. Solutii sunt, in avantajul tuturor. Ceea ce lipseste este vointa politica.