Ecourile lucrarilor de la Consiuliu European de la Bruxelles nu s-au stins inca. Deciziile luate la sfarsitul saptamanii trecute de catre liderii celor 27 de state membre UE conduc la eficientizarea si reformarea institutiilor europene.
Sever Voinescu afirma ca reprezentantii Romaniei la summit au fost prea cuminti si ca nu au dezbatut in prealabil ce se va discuta si decide la summit. De data asta trebuie insa sa fiu de acord mai degraba cu oficialii romani care intr-adevar au avut un mandat tehnic.
Prin procesul aderarii la UE care s-a definitivat recent, la 1 ianuarie 2007, Romania a adoptat implicit si constitutia europeana.
Summitul recent de la Bruxelles nu a facut decat sa reaseze
si sa ajusteze tratatele europene pentru a se ajunge la un compromis cu alegatorii din diferite state membre. Textul constitutional a fost respins prin referendum de catre alegatorii din Franta si Olanda si mai mult ca sigur ar fi fost respins de catre alegatorii din Marea Britanie.
Nu de putine ori, in dezbaterile politice din diferite tari europene, partidele aflate la putere dau vina pe functionarii de la Bruxelles pentru relele economice. Astfel, la alegerile din 2006 din Italia partidele aflate la putere au dat vina pe introducerea monedei unice europene pentru lipsa de competitivitate a tarii si chiar au fost propuneri privind iesirea Italiei din zona euro. In Franta, guvernele din ultimii 15 ani au fost prea slabe in fata sindicatelor iar acum globalizarea si competitia sunt vazute ca cele mai mari rele, rolul UE – in opinia alegatorului francez – ar trebui sa fie aceea de protejare a locurilor de munca si a afacerilor europene/ franceze in fata competitiei internationale. In Marea Britanie exista un grad de scepticism ridicat la adresa respectarii legilor in cadrul tarilor UE, multe firme au ridicat problema ca exista o relatie prea stransa intre politic si business in tarile europene, guverne precum cele ale Germaniei, Frantei sau Italiei protejand campioni nationali in dauna unei economii deschise.
Care au fost compromisurile reuniunii de la Bruxelles? Marea Britanie a obtinut anumite expectii in domeniul justitiei si internelor, Franta a cerut inlaturarea formala a unei fraze legate de mediul competitional si multe state au rasuflat usurate cand partile formale ale constitutiei – cum ar fi steagul si imnul – nu au mai fost adoptate. Polonia a fost singura tara care a aratat ca nu a inteles spiritul european; acuzele sale la adresa Germaniei naziste si-ar fi gasit locul acum 70 de ani si nu la 60 de ani de la infiitarea UE.
Textul propus este aproape identic cu textul constitutiei numai ca nu se numeste oficial constitutie.
Reforma cea mai importanta este cea cu privire la eliminarea veto-ului. Cand UE avea 6, 9, 12 sau 15 membri era mai usor sa se lucreze prin consens. Dar o uniune cu 27 (28 cu Croatia) are nevoie de un nou sistem de vot. Iar acest sistem a fost adoptat.
O alta reforma se refera la personalitatea juridica a UE care a fost adoptata, UE va fi o entitate juridica separata.
Insa Uniunea Europeana nu se consolideaza doar prin tratate semnate de liderii celor 27 de state. Sunt multe masuri la care Comisia Europeana a lucrat si care transforma piata UE intr-o piata unica. De exemplu, de curand tarifele de roaming au fost legiferate. In sine, aceasta legiferare de pret este vine in contradictie cu ideea de economie de piata, idee ce sta la baza economiei UE si a statelor membre. Un alt exemplu se refera la Sistemul European de Plati.
Iar Romania cred ca face bine sa sprijine Comisia Europeana in rolul sau, in special in ceea ce priveste reforma europeana in domeniul energiei.
Sever Voinescu are insa si dreptate. Nivelul dezbaterii problemelor europene in societatea romaneasca este aproape inexistent. Trebuie sa intelegem ca vom avea alegeri pentru Parlamentul European in toamna si ca mai degraba la nivel european si nu la Bucuresti se iau decizii economice ce au impact asupra economiei romanesti.
UPDATE: multumesc lui Calin care aduce precizari privind aria de functionare a veto-ului: Franta si orice alt stat vor putea sa se opuna intrarii altui stat in UE, aceasta arie nu va fi afectata de schimbarile sistemului de vot pentru care s-au agitat atit unii si altii. Deci aici, ca si in zone precum cooperarea politieneasca si juridica in materie penala, majoritatea problemelor de politica externa si de securitate, chestiuni ce tin de dreptul familiei si alte (multe) zone, veto-ul va exista. Sistemul cu majoritate calificata, deci cel pentru modificarea sau nemodificarea caruia s-au dat lupte grele (germano-poloneze) actioneaza in majoritatea politicilor comune – politica vamala, concurenta, mediul, politicile industriale, protectia consumatorului si alte politici cu relevanta in domeniul economic sau social, dar nici aici in toate – de exemplu, in anumite probleme ce tin de cultura si politici sociale este necesara unanimitate, deci functioneaza veto-ul.
Am citeva comentarii:
1. Cu privire la exactitatea cronologica a asertiunilor: acum 70 de ani ne-am fi aflat in anul de gratie 1937, inainte de comiterea crimelor de care Polonia acuza Germania. Uniunea Europeana nu s-a infiintat acum 60 de ani. Strict formal vorbind, UE exista din 1992, de la semnarea tratatului de la Maastricht. Probabil ca te referi la Comunitatea economica europeana, care exista, intr-adevar, de mai demult (1958, tratatul de infiintare semnat in 1957).
2. La Bruxelles nu a fost adoptata nici o constitutie europeana. Summitul nu ia decizii cu greutate juridica in cadrul UE, si chiar daca uneori summiturile au ca rezultat semnarea unui tratat precum cel de la Maastricht, acum nu s-a intimplat asa ceva. Summitul de la Bruxelles asigura un fel de ghidaj politic pentru Conferinta Interguvernamentala care va urma sa definitiveze textul tratatului. Deci, chestiunile asupra carora s-a cazut de acord sint hotarite doar in principiu, nu definitiv, nu s-a semnat nimic.
3. UE a fost dotata c personalitate juridica inca de textul tratatului constitutionla, nu acum s-a hotarit chestia asta, ci in cadrul Conventiei Pentru viitorul Europei, cea care a pregatit textul Tratatului Constitutional (respins in Olanda si Franta).
4. Politicile economice ale UE sint mult mai complicate decit formula “UE se bazeaza pe economia de piata”. Partial, se bazeaza, intr-adevar, in sectoare precum cel industrial, al serviciilor (libera concurenta, nesubventionare etc.), dar nu prea in ceea ce priveste sectoare precum agricultura, unde exista preturi de interventie, subventii etc. De asemenea, o alta componenta esentiala a legislatiei UE este cea care ar putea fi numita antitrust/anticartel, de care se leaga problema tarifelor la roaming. Dar exista alte exemple mult mai adecvate cu privire la ceea ce face Comisia Europeana (si institutiile UE, in general) decit scaderea tarifelor la roaming.
5. Eliminarea veto-ului … hm, asta nu e chiar asa. Sistemul de vot in cadrul Consiliului Uniunii Europene – caci despre el este vorba – nu este asa de simplu. Deciziile se iau in anumite probleme cu majoritate calificata, ceea ce vrea sa spuna ca veto-ul unui stat a disparut de multisor din aceste arii. Nici cind UE avea 15 membri nu functiona prin consens, sistemul de majoritate calificata cuprinzind noi arii de la tratatul de la Maastricht si avind tot felul de mecanisme si definitii (vezi compromisul de la Ioannina, prevederile tratatului de la Nisa cu privire la ponderarea voturilor in Consiliu). In anumite arii precum politica externa si de securitate comuna veto-ul exista (cu diverse forme – “abtinere constructiva”, de exemplu) si va exista pentru multa vreme, statele UE sint reticente sa cedeze suveranitate in aceasta zona. Deci nu poti sa spui ca pur si simplu pina acum a existat drept de veto, iar de acum nu va mai exista …
Calin: multumesc pentru mesajul extrem de pertinent.
1. era o figura de stil
2. formal nu s-a adoptat, pe fond cred insa ca da. Daca ma insel inseamna ca avem o problema grava: inseamna ca si presedintele Basescu se inseala
Iata ce a declarat dl. Basescu dupa intalnire: “Închei spunând, în concluzie, c? în urma compromisurilor f?cute ast?zi ?i ieri, practic fondul Tratatului constitu?ional se men?ine, dar cele ce erau destinate a se afla într-un singur document, numit Tratatul constitu?ional, care aducea celelalte tratate ?i îmbun?t??ea condi?ia lor într-un singur document, acum pleac? înapoi, în vechile tratate: Tratatul de la Roma din 1957, Maastrichtul în 1992 ?i Roma-Euratomul – dar aici sunt foarte pu?ine interven?ii, doar de nume – dar cele dou? tratate fundamentale î?i primesc acum con?inutul din Tratatul constitu?ional. De aceea tratatul ce se va adopta se nume?te Tratatul de Revizuire a Tratatelor Uniunii.”
3. Forma actuala va face ca alegatorii din Franta si Olanda sa fie ocoliti si ca modificarile sa fie adoptate.
4. Corect. As avea ceva comentarii despre agricultura insa: motivul pentru care in agricultura nu functioneaza economia de piata este si pentru ca, atunci cand s-a adoptat CAP-ul, Europa venea dupa razboi si nu reusea sa-si asigure necesarul de alimente. Sunt presiuni pentru eliminarea CAP-ului, in special din partea Marii Britanii. Conditiile de mediu (seceta, inundatii) din ultima vreme probabil ca vor face ca acest CAP sa fie mentinut.
5. Ti-as multumi daca ai putea detalia. De ex. va mai putea Franta sa se opuna prin veto intrarii Turciei in UE?
Constitutia este un factor juridic ce defineste trasaturile juridice ale unei entitati formate din mai multe grupuri ce au ca particularitate, fiecare din ele, amprenta istorio-contemporana in virtutea careia se defineste, se prezinta prin caracteristicile culturale si tendintele de viitor spre care tind.
Consider ca un text de constitutie trebuie elaborata in folosul intregului grup european multistate prin respectarea amprentei si personalitatii istorio-juridico-social ca ceeace este un popor prin radacina lui istorice si ce poate deveni prin orientarile de viitor.
Nu trebuie elaborat un text care sa evidentieza un singularism neoficial in cadrul fiecarui stat, ci trebuie adoptat un text care sa uniformizeze actul de dezvoltare a ceea ce se numeste suportul de constituire, existenta si manifestare a CE.
Spatarus Victor/RO/CampulungMuscel
Da, tratatul asta probabil ca va fi ce spune Basescu, adica exact ceea ce au fost tratatele de la Amsterdam si Nisa – si ele au aliniat anumite prevederi din tratatele anterioare – cu diferenta ca acesta va fi mai cuprinzator. Situatia probabil ca va fi cam asa: acest tratat va mentine in vigoare tratatele vechi, spre deosebire de tratatul constitutional, care le-ar fi abrogat.
In ceea ce priveste adoptarea: chiar daca s-a cazut de acord asupra unor principii (foarte importante), tratatul acesta nou nu este inca redactat, semnat/adoptat de sefii de state si, cel mai important, ratificat in parlamente – ca probabil de referendumuri se feresc acum toti. Deci mai e ceva drum de mers … Deci, strict formal, abia dupa ce il semneaza sefii de state, dupa redactarea sa, poate fi considerat adoptat. Pina la intrarea in vigoare e valabil Tratatul de la Nisa. Probabil ca Basescu se referea la adoptare in sensul de gentlemen’s agreement.
In legatura cu veto-ul, da, Franta si orice alt stat vor putea sa se opuna intrarii altui stat in UE, aceasta arie nu va fi afectata de schimbarile sistemului de vot pentru care s-au agitat atit unii si altii. Deci aici, ca si in zone precum cooperarea politieneasca si juridica in materie penala, majoritatea problemelor de politica externa si de securitate, chestiuni ce tin de dreptul familiei si alte (multe) zone, veto-ul va exista. Sistemul cu majoritate calificata, deci cel pentru modificarea sau nemodificarea caruia s-au dat lupte grele (germano-poloneze) actioneaza in majoritatea politicilor comune – politica vamala, concurenta, mediul, politicile industriale, protectia consumatorului si alte politici cu relevanta in domeniul economic sau social, dar nici aici in toate – de exemplu, in anumite probleme ce tin de cultura si politici sociale este necesara unanimitate, deci functioneaza veto-ul.
Calin: despre veto: am urcat in articol explicatiile, mersi frumos.
Cat despre adoptarea noului tratat in parlamentele nationale nu cred ca vor fi probleme nici in Franta, nici in Olanda, Polonia sau Marea Britanie.
Legea, economia, arta, viata si moartea europeana de 2000+ de ani incoace au baza Crestina. Aceasta baza nu exista in constitutie! Adoptata sau neadoptata nu are fundatie degeaba scriem si citim mii de cuvinte interesante si pertinente. Semiluna se inalta si noi uitam prea usor singele stramosilor cruciati varsat pt. a stavilii invazia infidelilor . Unde ar fi EU acum daca turcii o cotropeau ? Uriasul are picioare de lut si vor fi sfarimate usor de unii sau altii….
Mircea cel batrin
d’coios: din fericire, liderii europeni au luat decizia corecta.
N.P.
In legatura cu referendumurile, probabil ca unele state vor tine asa ceva, Danemarca a insistat cu Maastrichtul, Irlanda cu Nisa, daca tin bine minte. Problema e, dupa mine, ca liderii europeni au modificat niste chestii care nu au fost contestate de referendumurile din Franta si Olanda – simbolistica, povestea cu ministrul de externe al UE etc. In cele doua cazuri de refuz a fost vorba despre campanii nationale pe teme precum somajul, extinderea catre est a UE, imigratia, povara contributiei statelor la bugetul UE, deci probleme care nu aveau de-a face foarte mult cu tratatul in sine. Raspunsul liderilor eurosceptici a fost, din pacate, unul tipic politicianist – Blair, fratiorii Kaczynski, Vaclav Klaus si altii au jubilat cind vazut rezultatele din Franta si Olanda, luindu-le ca pe o ocazie de a redeschide probleme odata transate – daca ne aducem bine aminte, aceste state – si partial aceleasi persoane – cazusera in 2004 de acord asupra unor chestiuni de care azi se feresc ca de dracu’. Ce le iese lor din toata afacerea: pozeaza in mari apostoli nationali impotriva “monstrului” UE (cu profil de Anticrist, pentru unii), ca doar nu costa nimic, e usor sa dai vina pe Bruxelles pentru orice.
Problema e ce cade in acest proces de renegociere din textul vechiului tratat. Si pe linga chestii de forma (imn, etc) au cazut sau au fost modificate in rau chestiuni importante, cum afirmarea expresa a primatului legislatiei europene si sistemul de vot. Sa speram ca in forma finala tratatul nu va include alte modificari majore ac urmare a concesiilor facute unor lideri eurosceptici. A mai fost cazul cu tratatul de la Amsterdam, care a lasat afara chestii fundamentale, pentru reglementarea carora a mai fost nevoie peste citiva ani de un nou tratat, cel de la Nisa.
Revenind la referendumuri, ar fi nasol de tot daca tratatul nou ar fi respins la vreu referendum din motiv de nepotrivire intre ce au vrut liderii si ce le voiau electoratele.
Nu prea cred mai ales ca are peste 300 de articole. Nu cumva intr-o zi vor legisla si Blogurile? Nu cumva ne aminteste mai mult de ingradire decit de libertate ? Crestinismul sta la baza civilizatiei vestice ( western civilization) De ce este inlaturat ? Indiferent daca crezi sau nu o trasatura atiti de adinca a unei civilizatii nu poate fi stearsa si inlocuita din condei? Ce urmeaza ? Darimam catedralele cum voia Ceasca sa darime bisericile ca sa stergem orice urma? Nu cumva ne taiem craca de sub picioare?
Crestinismul este pus pe picior de egalitate cu celelalte religii. Nu vad care e problema si de ce trebuie sa vedem in negru viitorul UE.
Ca idee, art.4 al constitutiei Romaniei spune ca:
“România este patria comun? ?i indivizibil? a tuturor cet??enilor s?i, f?r? deosebire de ras?, de na?ionalitate, de origine etnic?, de limb?, de religie, de sex, de opinie, de apartenen?? politic?, de avere sau de origine social?.”
La ce ar ajuta mentionarea unei religii si nu a alteia? La nimic, din contra chiar – cred ca ar face mai mult rau, ne-crestinii s-ar putea simti exclusi. Iar crestinismul e tolerant, nu-i asa? Nu ar fi in contradictie chiar cu valorile crestinismului?
In plus, separatia statului de biserica s-a intamplat prin secolul 19, nu-i asa?
PS: in alta ordine de idei, crestinii inca nu sunt uniti… sunt despartiti in diferite biserici si bisericute. Daca nemtii si francezii, romanii si ungurii, etc pot sta sub acelasi acoperis, ma intreb de ce oare crestinii nu au reusit sa aiba o biserica unica. Insa asta este o alta discutie.
Toata stima pt. acest raspuns … dar tocmai asta este !Crestinii nu sint uniti si nu vor fi niciodata cum nu sint nici unii care stau sub orice acoperis. Europa de azi este bazata pe acest crestinism divizat de la inceput. Egalitatea nu este negata prin acceptarea acestui principiu, dinpotriva negind acest adevar istoric, filozofic, politic …. etc. discriminam impotriva noastra insine. De ce ne este frica sa acceptam ce a fost? Ce va fi … vom vedea , sper sa fie mai roz decit mai negru dar principiile trebuie respectate , nu inlaturate.
Cred ca sunt cateva elemente care trebuie remarcate dupa Consiliul European de la Bruxelles:
- puterea crescuta de presiune decizionala si politica a noilor state membre – atitudinea Poloniei fata de sistemul de vot si sprijinul obtinut din partea Cehiei a determinat Germania sa introduca pe lista de discutii propunerea poloneza.
- discutiile referitoare la sistemul de vot – se vor relua in jurul anului 2014, cand o noua versiune a compromisului Ioannina va trebui adoptata, cu o perioada intermediara 55-65.
- personalitatea juridica a UE – Nimeni nu stie cat de fictiva va fi aceasta persona juridica. Cert este ca in viitorul apropiat va arata oricum altfel decat un stat. Constitutia i-ar fi dat dreptul de a semna conventii internationale, noua forma a Tratatului ii ia orice insemne distinctive care ar lasa macar impresia unui stat: steag, imn, motto, titulatura de constitutie etc.
- Franta si “libera concurenta” – Dupa eliminarea expresiei “undistorted competition” la presiunile Frantei, .inca nu este clar care vor fi efectele juridice, dar este cert ca vor sprijini tendintele de protectionism ale statului francez fata de domenii cu performanta scazuta.
Raspunsul lui Calin este impresionant prin precizia detaliilor oferite.
Pe de alta parte, ilustreaza foarte bine cea ce cred ca este principala problema a UE: majoritatea cetatenilor ei nu mai inteleg who the f[beep] is EU