Chiar daca s-a impedicat in modelul norvegian, e pozitiv totusi ca MRU mai aude si de lucruri bune.

Pe scurt, sistemul public de pensii actual este un fel de Caritas de cateva mii de ori mai mare. Adica generatiile active de azi contribuie la un fond care nu are rezerve, iar banii sunt distribuiti catre cei care au intrat initial in acest fond. Caritasul este un joc piramidal si stim cum se joaca. Pentru ca piramida demografica este insa inversata iar statul poate forta actuala generatie activa sa plateasca din ce in ce mai mult in timp ce o obliga sa lucreze din ce in ce mai mult. Pe scurt, statul schimba regulile in timpul jocului.

Am calculat deficitul promisiunilor statului la 300 de miliarde de euro. Statul nu are active sa acopere aceasta gaura, astfel incat este foarte posibil sa mai asistam la schimbari ale legii pensiilor.

Gaura poate fi acoperita in doua moduri ce pot fi complementare: printr-un grad de economisire mai mare si prin creearea unui fond suveran de pensii.

Gradul de economisire mai mare ar fi de preferat sa fie privat, astfel incat sa fie o legatura mai clara intre contributii si nivelul pensiei.

Fondul suveran se poate constitui prin transferul de proprietate de la guvern catre acest fond de pensii a unor active: fie ca vorbim de cladiri, de terenuri, dar si de alte active precum firmele care gestioneaza resursele naturale: fie ca e vorba de resurse epuizabile, dar, mai ales, resurse inepuizabile cum ar fi apa sau aerul.

Obiectivul ar fi ca peste 45 de ani – adica atunci cand tinerii de 20 de ani care incep sa lucreze azi vor iesi la pensie sa avem doar pensii private si care sa faca legatura clara intre contributii / munca si nivelul pensiei.

Privat inseamna reglementat, bineinteles, singurele deosebiri fata de sistemul de azi ar fi ca sumele economisite sunt suficiente si nu sunt date clasei politice spre gestionare; responsabilitatea astfel se transmite cetateanului; repet, reglementat pentru a nu ne trezi ca nu sunt bani suficienti peste 45 de ani.

Cazurile speciale (cum ar fi cele de handicap, ar trebui tratate separat).

Sa vedem cum ar trebui sa functioneze.

Sa presupunem ca ar fi transferata Hidroelectrica catre acest fond de pensii. Fondul de pensii are o durata de 45 de ani, adica pana cand prima generatie care contribuie doar privat va iesi la pensie. Sa zicem ca fondul de pensii detine 90% din Hidroelectrica, restul de 10% fiind pe bursa pentru a asigura si transparenta si o evaluare a actiunii si o oarecare lichiditate.

Deficitul la fondul de pensii, in loc sa fie ori acoperit de la buget ori pasat generatiilor viitoare, va fi acoperit din dividende de la Hidroelectrica, dar si vanzarea a aproximativ 2% pe an din actiuni (repet, fondul trebuie eliminat in 45 de ani). Acum intra in joc noile fonduri private, acolo unde au inceput sa contribuie tinerii nostri de 20 de ani. Banii din acele fonduri vor fi folositi la achizitionarea acelui 2% pe an din Hidroelectrica. Va exista deci atat oferta cat si cerere de actiuni la Hidroelectrica.

Ar fi, deci, un mod elegant de transfer inter-generational de active.

PS. exemplul este ilustrativ. Problema pensiilor este mai complexa, de ex. fondul suveran poate fi pe 75 de ani astfel incat sa rezolve si problema anului de contributii a celor care au contribuit deja cu un an la momentul aparitiei fondului suveran.

Parlamentul s-a pus deja pe treaba in a scrie noua constitutie. Motivul nu ar fi votul de la referendumul din 2009 referitor la parlamentul unicameral cu doar 300 de membri si nici miscarile de strada din ianuarie 2012.

Motivul grabei este dat de o criza economica externa care a lovit zona euro.

Inteleg motivele pentru care unii prefera sa scrie un articol in constitutie despre cate procente din PIB trebuie sa fie deficitul bugetar. Inteleg si cum acest lucru poate ajuta proiectul de Uniune Europeana. Putem fi pro sau contra acestui nou articol, insa modul in care se scrie constitutia pare a fi de sus in jos pe baza unor analize facute intr-un cadru restrans si exterior realitatilor Romaniei si nu cum ar fi mai democratic, adica de jos in sus.

Cred ca Romania are nevoie de o noua constitutie insa noua constitutie trebuie scrisa in mod democratic pe baza consultarii cu populatia.

1. Reforma politica: votul din 2009 a spus clar clasei politice ca trebuie sa fie mai eficienta, mai productiva. Daca populatia ar fi fost intrebata daca vrea parlament cu 100 de membri si nu cu 300, sunt convins ca tot ar fi votat covarsitor pentru. Poate ca avem nevoie ca si alte functii din aparatul de stat sa fie alese prin vot popular si nu numite de parlament. Ma gandesc la presedintele CSM, la presedintele Curtii de Conturi, la seful politiei, la seful DNA, etc, etc.

In ianuarie lumea a iesit in strada sa-l sprijine pe dl. Arafat. Presedintele si primul ministru au declarat ca nu au fost corect informati despre dl. Arafat. La fel cu dl. Vevera de la Transelectrica, desi era consilierul dlui. Boc, acelasi domn Boc a declarat ca nu a fost corect informat referitor la dl. Vevera. Iar apoi am pus prim ministru un sef de la servicii secrete, este adevarat, externe, care ar trebui sa fie responsabili cu corecta informate a decidentilor in stat.

Repet, poate ca nu mai vrem ca oamenii politici sa numeasca tot ce misca; poate ca vrem ca sistemul juridic sa fie schimbat si in loc de un judecator sa dea o sentinta, poate vrem sistem cu 12 jurati, ca in SUA. Poate ca vrem ca sefii de politie la nivel local sa fie alesti de catre populatie.

2. Reforma economica: in 2007 – 2009 partidele politice s-au intrecut in a arunca cu pomeni electorale. Puterea actuala a inceput deja concursul de pomeni, evident in an electoral. Asta in timp ce a semnat la Bruxelles pe 2 martie, dar cu data de 2 februarie, ca ne angajam sa fim responsabili. In mod clar, puterea politica a fost iresponsabila insa un procent scris in constitutie nu inseamna ca banii ce vor veni la buget, de 30-35% din PIB vor fi corect cheltuiti. Cum controlam mai bine guvernul in cheltuirea banului public, in folosirea activelor statului, cum reusim sa avem o discutie publica onesta si lipsita de populism? Iar aici ma refer si la actorii din mass-media, oare TVR de ce nu este relevanta in discutia publica?

Puterea politica si-a pierdut din legitimitate. Ca dovada, niciun ministru nu este si membru al parlamentului. Opozitia se afla in greva parlamentara si nu reuseste sa dialogheze cu puterea. UDMR are modalitati de santaj, oare ce va mai reusi sa strecoare in constitutie?

Tot in ianuarie, puterea a recunoscut ca nu a dialogat corect cu cetatenii, cu societatea civila. Iar acum incepe sa scrie constitutia direct in comisii.

Din cauza asta cred ca nu trebuie sa ne grabim cu noua constitutie. Este un document mult prea important pentru a fi scris pe burta de un Parlament lipsit de legitimitate si intr-un mod departe de standardele unei democratii sanatoase.

MRU, fostul sef al Serviciilor Externe, deci om ce ar trebui sa fie foarte bine informat, a decalarat ca doreste un fond din privatizari care sa functioneze pe model norvegian. Ca si Elena Udrea, cand vine vorba de Norvegia, MRU ar trebui sa citeasca mai mult.

In primul rand, fondul norvegian foloseste bani dintr-o resursa abundenta (exploatat de generatia actuala) pentru pensiile generatiilor viitoare. Este ceva similar cu ceea ce a fost propus pe blog, este un fond suveran de pensii. Datoria statului (nerecunoscuta insa de guvern) pentru pensii este de 300 de miliarde de euro. Din pacate, Romania nu are astfel de resurse abundente si nu va reusi sa-si acopere gaura. Daca tot vrem sa urmam modelul norvegian, poate ca ar trebui sa varsam la fondul de pensii si redeventele pe petrol si gaze si pe alte resurse naturale. Si MRU ar trebui sa dezvolte ce idei are pentru a acoperi deficitele si datoria pentru pensii.

In al doilea rand, Norvegia are active nete. Romania are datorie externa, inclusiv la FMI, pe care platim dobanda. Va reusi fondul norvegian al lui MRU sa aiba un randament mai mare decat dobanda pe care o plateste Romania?

In al treilea rand, guvernul ar trebui sa faca un inventar al tuturor activelor, nu numai al banilor si sa faca public cum gestioneaza aceste active. Care este valoarea acestor active (de la paduri, de la terenuri, cladiri, RAAPPS si pana la eter si calitatea aerului) si care este randamentul obtinut.

In al patrulea rand, MRU ne spune ca acest fond va avea o conducere independenta care sa lucreze in interesul tarii si nu in interes de partid. Putea sa ne spuna ceva si despre conducerile CNVM si a CSPP numite politic saptamana trecuta. De ce nu numeste oameni independenti si la celelalte institutii si firme de stat care gestioneaza averea Romaniei?

In al cincilea rand, veniturile din privatizari sunt extrem de mici comparativ cu bugetul anual. Nu este nevoie sa mai creezi o institutie care sa gestioneze niste bani separat de strategia generala de dezvoltare. Nu va face decat sa complice lucrurile.

In al saselea rand, fondul norvegian are active semnificative in afara Norvegiei.