Via ZF:

“”" Premierul Ungureanu a solicitat ministrului Administraţiei şi Internelor să se asigure că autorităţile locale vor începe la nivelul populaţiei o campanie de informare privind semnificaţia codurilor de alertă meteorologică, astfel încât locuitorii din zonele afectate să ştie cum trebuie să acţioneze.

“Premierul a dispus ca autorităţile locale să înceapă o campanie de informare la nivelul populaţiei, astfel înât să se înteleagă ce înseamnă codurile de alertă meteorologică. Premierul consideră că este foarte important ca oamenii să ştie şi să înţeleagă semnificaţia acestora, pentru a nu ajunge în situaţii dificile. De exemplu, dacă o persoană cunoaşte ce înseamnă codul portocaliu de ninsori abundente şi viscol, cu siguranţă nu va pleca la drum cu trenul şi îşi va cumpara mai multă apă şi mâncare, gândindu-se că poate vrea să evite să iasă din casă în perioada cu avertizare meteo. Înţelegerea acestor lucruri ar elimina panica şi i-ar face pe oameni să conştientizeze mai bine implicaţiile acţiunilor lor”, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale. “”"

(…)

Dar eu stau si ma intreb: la trenul ala CFR (care depinde de Ministerul Transporturilor) care a fost blocat doua zile langa Faurei, cine i-a dat drumul? Cine trebuie sa raspunda: cumva calatorii aia lenesi si care stateau inauntru la caldurica si nu aveau, pe langa bilet, si lopata aferenta de cod portocaliu?

Pe aceeasi tema: Nu putem plati lenea la nesfarsit.

PSD si PNL au anuntat ca vor sa semneze CARTA ALBA a bunei guvernari.

Mai asteptam si PDL-ul si pe urma sa vedem punctele din CARTA sa fie implementate.

Daca nu ati semnat CARTA, mergeti si semnati, va rog. CARTA poate fi semnata si in subsolul acestui articol.

In acest an statul va privatiza, conform legii, pachete de actiuni la diferite firme mari precum Hidroelectrica.

Am citit extrem de multe opinii care se impotrivesc privatizarii pe motiv ca nu ne vindem tara.

Insa as dori sa facem un exercitiu de sinceritate si sa vedem ce am facut cu cuponul acordat fiecarui cetatean in privatizarea de la inceputul anilor ’90.

Deci ce am facut cu acel cupon: l-am vandut? l-am pastrat? ne-am exercitat calitatea de actionar mergand la diferite AGA si cerand socoteala managementului respectivelor firme?

Referitor la discursul de aseara de la Cotroceni: am trait cu senzatia ca l-am mai ascultat de cel putin doua ori: in urma cu 5-6 ani si iarasi acum 3-4 ani. I-am acordat increderea atunci, insa nu am fost convins de fapte. Mingea se afla tot la domnia sa si la PDL.

Programul economic anuntat: nimic proaspat, din contra, parca a subliniat neputinta autoritatilor de a atrage fonduri europene, neputinta in a dezvolta infrastructura, agricultura, turismul. A insistat pe Rosia Montana, dar nici macar proiectul asta nu au fost in stare sa-l inceapa.

Programul politico-social este gol de continut: cooperarea cu celelalte partide este practic imposibila iar invitatia adresata societatii civile este falsa. Nu poti sa acuzi societatea civila ca s-a inchis intr-o cochilie cand fostul tau consilier si ai lui sapte piticoti au atacat-o in mod constant, cand societatea civila nu are resurse sa se bata cu imperiile media sau cu resursele puterii care sunt egale cu bugetul de stat. Degeaba a scris societatea civila rapoarte si a tras semnale de alarma ca nimeni nu le-a luat in seama. Nimic despre modul in care s-a guvernat si au fost adoptate legile (numite reforme, dar inca fara rezultate vizibile), fara dialog social.

Iarasi a fost acuzat clientelismul, dar fix vineri Boc l-a numit pe Vevera la Transelectrica (pentru cine nu a urmarit, Vevera si-a dat demisia din pozitia de Presedinte, dar a ramas bine-mersi membru al Consiliului de Administratie).

Daca se doreste un pact social care sa ne scoata din criza asta politico – sociala si, implicit, economica, trebuie ca puterea sa faca dovada unui transfer real de responsabilitate: sa depolitizeze minsiterele, regiile si alte institutii imediat. Altfel, la ce sa se intalneasca cu societatea civila: sa faca iar promisiuni?

Vorbe frumoase am mai auzit. Cu faptele sunt restante.

Acest articol are mai degraba o componenta civica decat una politica. Este vorba despre un experiment prin care partidele se pot deschide publicului.

Ne plangem, pe buna dreptate, ca nu exista o alternativa viabila la actuala clasa politica. Dar putem face mai mult decat sa ne plangem: putem incepe sa construim o alternativa.

Iata ca filiala dintr-un oras prahovean al unui important partid pentru istoria Romaniei invita publicul sa propuna candidati pentru alegerile locale (primari si consilieri).

Unde? Ce partid?

Iata anuntul:

Dati-ne nume pentru primar si pentru consilierii locali!
De 22 de ani, de cand usa libertatii s-a redeschis pentru romani, increderea in clasa politica nu a fost nici o data la un nivel atat de redus. Exista o nevoie aproape disperata de figuri noi, de oameni curati, care sa practice o alt fel de politica.

Managementul schimbarii este stiinta care studiaza procesul schimbarii. Modelul teoretic e destul de laborios, voi incerca o simplificare extrema, pentru a intelege motivul pentru care reforma sistemului de sanatate s-a impotmolit.

Pentru ca o schimbare sa fie un succes, sunt necesare cateva conditii si cativa pasi de urmat.

Primele doua conditii ale schimbarii sunt:

1. O puternica presiune externa in favoarea schimbarii
Este evidenta, fiind sintetizata de sentimentul ca “asa nu se mai poate”.

2. O puternica presiune interna in favoarea schimbarii.
Este la fel de evidenta, cea mai puternica dovada fiind reprezentata de numarul imens de doctori/asistenti/etc care au ales sa paraseasca Romania in favoarea unei alte tari, imediat ce au avut aceasta posibilitate.

Aceste prime doua conditii fiind indeplinite, trecem la urmatoarele doua, care au fost mai degraba un esec:

3. O puternica viziune pozitiva asupra viitorului.
Pe scurt, aici suntem, aici vrem sa ajungem. Ori aceasta viziune a fost una jalnica, cu o noua lege care naste mai multe intrebari decat raspunsuri, lasand o serie de aspecte sa fie clarificate de legislatia secundara.

4. Un lider care sa inspire incredere asupra directiei schimbarii.
Presedintele Traian Basescu si-a asumat acest rol. Ori, dupa cativa ani de batalii politice intense, presedintele nu mai are credibilitatea de a insufla incredere ca schimbarea este in directia corecta. Ca o paranteza, oamenii mai degraba vor urma un lider care le inspira increderea + un program indoielnic, decat un lider dubios + un program impecabil.

In acest punct, deja succesul schimbarii incepe sa fie pus sub semnul intrebarii. Ceea ce a urmat, nu a facut decat sa agraveze lucrurile.

Pe parcursul implementarii schimbarii, alte conditii sunt necesare. Prin modul cum au decurs lucrurile, aceste conditii (care in mod normal apareau ulterior), au devenit “scadente” chiar inaintea inceperii procesului schimbarii.

5. Sustinerea factorilor favorizanti schimbarii si neutralizarea sau diminuarea fortelor anti-schimbare
Intrarea presedintelui intr-un conflict sever cu Raed Arafat a dinamitat conditiile 4 si 5. Intr-o Romanie aflata intr-o cumplita lipsa de modele, doctorul Raed Arafat se bucura de o credibilitate care transcede domeniul sanitar. Situarea liderului procesului schimbarii in pozitie adversa fata de una din cele mai respectate persoane din sistem a impotmolit definitiv procesul schimbarii.

6. In sfarsit, pentru ca sistemele mari sunt greu de reformat simultan pe toate palierele sale, teoria recomanda ca schimbarea sa inceapa cu un proiect pilot. Succesul proiectului pilot se constitue ca o parghie pentru continuarea schimbarii si are rolul de a diminua ulterior rezistenta la schimbare.

Aducerea in prim plan a schimbarilor in sistemul de urgenta (una dintre cele mai performante componente ale sistemului de sanatate) a transformat implicit sistemul de urgenta in proiect pilot. O noua eroare grava de abordare…

Cam astea sunt in cateva cuvinte…

Pentru sfarsit doua scurte consideratii:

1. Nevoia de reforma in sistemul de sanatate ramane reala. Retragerea noii legi a sanatatii e doar un pas inapoi dintr-un proces ce se anunta lung si dificil.

2. Euforia reprezentantilor USL fata de manifestarile de strada (sustinerea doctorului Arafat si contestarea presedintelui Basescu) ma face sa cred ca au cazut intr-o capcana. Aceste manifestatii nu vor evolua in directia “anti-PDL / pro-USL” ci mai degraba “anti-politicieni-de-oriunde-ar-fi / pro-specialisti”. USL nu va capitaliza electoral aceste nemultumiri.