Miron Mitrea este un fost lider de sindicat. Ulterior a devenit membru marcand in PSD, a fost ministru al Transporturilor, cercetat de procurori, azi este parlamentar.

Victor Ciorbea este un fost lider de sindicat, ulterior membru CDR, apoi primar al Bucurestiului si prim-ministru al Romaniei.

Azi, liderii de sindicat se impotrivesc inghetarii salariilor. Anul trecut au reusit atat in domeniul privat (de ex. la Dacia) cat, mai ales la stat, sa obtina cresteri semnificative de salarii. In octombrie anul trecut (deci fix in zilele cand criza economica internationala a traversat cel mai delicat moment si liderii G20 si bancile centrale au evitat dezastrul), ei bine, in octombrie 2008, refrenul sindicatelor din Romania era “crestere de 50%”.

In conditiile in care inflatia lunara a scazut pana la 0.3% in noiembrie 2008 si 0.2% in 2009 si va fi scazuta in 2009, in conditiile in care salariile au crescut in ultimii 3 ani cu peste 20% pe an (si inflatia a fost sub 10% in fiecare din ultimii 3 ani), o crestere zero a salariilor in 2009 (fata de decembrie 2008) se traduce printr-o crestere reala a castigurilor!

Cred ca liderii de sindicat, daca nu inteleg pe ce lume traiesc, macar au elemente de matematica de clasa a IV-a.

In aceasta criza economica suntem cu totii in aceeasi barca. Daca este sa cerem cu totii, sa zicem, 50% crestere salariala avem doua optiuni, ambele cu sfarist tragic: ori stam in greva (deci nu se produce nimic), ori acceptam aceasta crestere salariala si dam cu totii faliment (deci iarasi nu se produce nimic).

Liderii de sindicat trebuie sa inteleaga ca modul de a-i proteja pe cei care ii reprezinta este ca gradul de ocupare a fortei de munca sa fie cat mai mare. Ei nu trebuie sa se fixeze pe salarii. Ci sa fie siguri ca legile sunt respectate, ca exista flexibilitate in domeniul muncii si ca exista suficiente programe de educatie continua, de reconversie profesionala si ca politicile statului sunt adecvate.

Salariul este stabilit nu prin decret, ci in functie de cerere si oferta. Iar daca oferta este cat mai bogata (deci angajati mai pregatiti, mai flexibili), atunci si cererea va urma oferta, iar salariile vor creste.

PS. acest articol l-am inclus in categoria “profesii”, caci a fi lider de sindicat este o profesie. In care multi fac cariera.

In urma cu doi ani cand am contractat imprumutul pentru casa, am incercat marea cu degetul si am tot consultat site-urile bancilor pentru a vedea care este cel mai bun imprumut ipotecar, cu cea mai buna rata, cu cele mai bune conditii. Evident, totul parea mult mai scump decat ma asteptam.

Intr-un fel, nu regret timpul pierdut, mi-am creat o imagine despre cum era piata creditelor si mi-am dat seama cat de complexa si scumpa este.

In Anglia, mai mult de 90% din populatie apeleaza la brokeri de credite atunci cand isi cumpara casa; in toamna lui 2006 erau peste 50.000 de produse diferite oferite de 350 de institutii financiare; cu diferite tipuri de credite de la 60% din valoarea imobilului achizitionat pana la 100% sau acele credite la care nu platesti decat dobanda pe perioada creditului, produse care lasau posibilitatea de rambursare partiala anticipata fara penalitati, dobanda fixa sau dobanda variabila, etc, etc. Am apelat in cele din urma la un broker de credite prin care am obtinut un imprumut cu o rata sub rata Bancii Angliei, refinantabil in doi ani.

La doi ani dupa ce am contractat creditul a venit timpul refinantarii. Datorita crizei financiare, numarul de produse a scazut la 15.000 oferite tot de cam 350 de institutii financiare. Produsele de acum nu sunt la fel de bune ca acum 2 ani: atat in ceea ce priveste rata dobanzii cat si in ceea ce priveste comisionale. Un lucru s-a schimbat in bine: produsele actuale tind sa favorizeze economisirea (de exemplu sunt mult mai multe produse – si mai usor de folosit – care incurajeaza compensarea contului curent cu imprumutul si plata dobanzii doar la soldul rezultant).

In Romania, in urma cu doua luni, brokerii de credite s-au asociat in “Asociatia Romana a Brokerilor de Credite” – ARBC, cu acea ocazie, oficiali ai ARBC au dat si cateva detalii despre piata romaneasca:

Ponderea imprumuturilor luate de populatie ar putea creste la 18% din produsul intern brut (PIB) in 2008, de la 16% in 2007 si 12% in 2006.

La sfarsitul anului trecut, soldul creditelor contractate de populatie, atat in lei, cat si in valuta, echivala cu 71,5 miliarde lei (19,8 miliarde euro), potrivit statisticilor bancii centrale. Acestea aveau la sfarsitul anului trecut o pondere de 16,3% din produsul intern brut al Romaniei, care a insumat 404,7 miliarde lei (121,3 miliarde euro) in 2007.

Dintre aceste credite, doar 4% reprezinta credite pentru achizitia unei locuinte.

In Romania, doar 5 din 100 de oameni apeleaza la un broker de credite, fata de 40 din 100 de oameni in Europa Centrala si de Est unde au aparut astfel de asociatii cu patru ani inainte. In Statele Unite, 90 din 100 de oameni care iau imprumuturi apeleaza la brokerii de credite, in timp ce in Europa de Vest, 70% apeleaza la brokeri de credite, 40% in Europa Centrala si de Est, 20% in sud-estul Europei si doar 5% in Romania.

Am fost sfatuit de prieteni sa apelez la brokeri de credite (brokerii iau comision zero clientilor, ei sunt platiti de catre acea banca ce a produs creditul ales de client; in acest fel bancile isi externalizeaza parte din serviciul de vanzari si isi reduc costurile fixe), nu regret: chiar si pentru cineva din domeniu piata ofera atat de multe produse incat este greu, de unul singur, sa evaluezi care este cel mai bun produs in momentul in care ai nevoie de credit.

Daca vreti sa va luati credit ipotecar, nu mergeti doar la o banca sau la doua banci; luati in considerare si consultarea din partea unui broker de credite.