You are currently browsing the archives for the O data pe zi category


15 Septembrie, incepe scoala: joc de rol(uri)

Mâine este 15 septembrie. Acelaşi 15 septembrie! Al elevilor, al părinţilor, bunicilor sau reprezentaţilor legali. 15 septembrie al „oamenilor şcolii” sau „ai sistemului”, fie aceştia figuri reprezentative ale autorităţilor şcolare centrale sau locale.

Aproape întotdeauna, sfârşitul şi începutul de an şcolar sunt intens speculate de ceea ce denumim „opinie publică”: media, comunitatea educaţională, asociaţiile profesionale şi (în primul rând) personajele cu vizibilitate din lumea politicului. Tezele unice, testările naţionale, bacalaureatul, fenomenul violenţei şcolare şi inserţia socio-profesională sunt teme ce stârnesc reacţii viscerale ce aduc a defulare, o parte având chiar un aer vindicativ… Mai puţine sunt coerente şi articulate, foarte rare cele viabile şi fezabile, aproape inexistente cele care să producă efecte (dezirabile şi vizibile) asupra „sistemului”.

15 septembrie, da? Las de o parte retorica păguboasă şi (în contextul debutului de an şcolar) vă propun un exerciţiu mai mult de imaginaţie decât ludic: care consideraţi că este chestiunea deficitară majoră a învăţământului public obligatoriu românesc, care este acel lucru de care şcoala autohtonă are nevoie primordială? Presupunem că sunteţi într-o poziţie cheie, având capacitatea, competenţa şi responsabilitatea să adoptaţi o singură decizie strategică. Care ar fi acea măsură fundamentală şi ce anume ar viza ea?

Accente

Finalurile ciclurilor de studii, cu evaluările şi examinările aferente constitue unul dintre puţinele momente când problematica educaţională ajunge în atenţia opiniei publice. Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă (prin absurd), din miezul şi-aşa încins al verilor autohtone, ar lipsi marile evenimente ce ţin de viaţa şcolară?

Au trecut tezele unice, au fost şi testările naţionale iar în curând se vor linişti apele şi-n privinţa examenului de bacalaureat. Şi este prea savuros subiectul pentru a nu îl aborda în zilele ce urmează…

Înainte de asta însă… Ce observaţi când priviţi cu atenţie înşiruirea evenimentelor de mai sus?

Mai mult decât slogane, „accesul la educaţie”, „educaţie pentru toţi” şi „democratizarea şcolii” sunt principii fundamentale de politică şi de politici care dau măsura maturităţii unei societăţi. Ele ţin însă de învăţământul public (prin excelenţă, la români) şi obligatoriu (în „lumea civilizată”). Cum rămâne însă cu priorităţile agendei administraţiei sau cu interesul general la vreme de „economie a cunoaşterii”, în era profesionalizării şi a „industriei” educaţionale?

Indexul inflatiei

Ieri au fost publicate datele de inflatie.

Doresc sa construiesc un index - indexul “Jeopardy” - cu estimarile cititorilor acestui blog.

La cat credeti ca va ajunge inflatia anuala la sfarsitul lui 2007?

Eu estimez 7.5%.

PS 1. inflatia pe decembrie 2006 – septembrie 2007 a fost de 3,9%

PS 2: vineri dimineata fac media

De cand intra in vigoare noua lege a pensiilor?

Noua lege a pensiilor a fost publicata in Monitorul Oficial pe 19 iulie. Conform unor manageri de la multinationale responsabili cu payrolul aceasta este si data de la care trebuiesc facute noile calcule, adica in luna iulie va trebui sa fie definitivat calculul luand in considerare noile reglementari.

Totusi, alti manageri afirma ca noile reglementari intra in vigoare doar de la 1 august. Presedintele Basescu afirma in urma cu cateva zile ca noua lege incepe sa-si faca efectul fiscal incepand cu 1 septembrie.

De ce exista aceste diferente de opinii? Pentru ca cei de la autoritatile competente (sic), cand sunt intrebate, ridica din umeri spunand ca ei inca nu au facut astfel de calcule. Ca si cum legea a picat din cer.

Faptul ca legea se aplica de la 19 iulie, de la 1 august sau de la 1 septembrie este mai putin important. Mai important este ca predictibilitatea fiscala a actualului guvern se apropie de zero. Firmele si-au facut bugete, si-au facut business-planuri, si-au calculat pana la ultimul banut nevoile de finantare, dar cu ce folos?

Oare cat de mult va fi afectata competitivitatea economica a Romaniei? Oare cum va fi afectat climatul investitional? Cine vrea sa investeasca maine in Romania, fie ca este un intreprinzator strain sau roman, nu va lua in considerare un factor de risc mai ridicat datorita lipsei de predictibilitate?

Ce ascunde procentul de 80,7% de promovabilitate la BAC?

Ministerul invatamantului a anuntat ca procentul de promovabilitate la BAC a fost de 80,7% pe intreaga tara.

De asemenea – si aici este partea mai interesanta – ministerul furnizeaza si datele de promovabilitate pe judete. Astfel, printre judetele cu o rata de promovabilitate ridicata se regasesc Suceava (98,32%), Constanta (96,63%), Hunedoara (95,53%), Mehedinti (94,84%) si Caras – Severin (94,45%). Cele mai scazute procentaje se inregistreaza in Ilfov (16,71%), Giurgiu (57,10%) si Teleorman (63,59%).

Numarul notelor de 10 a fost 50 (cele mai multe – 15 – in judetul Mehedinti).

De ce exista totusi o asa mare diferenta intre judete?

Prima explicatie ar fi ca intr-adevar in judete precum Suceava sau Mehedinti se invata mai bine. In acest caz, Ministerul Invatamantului ar trebui sa studieze cu atentie aceste exemple bune si sa extinda eventualele metode de studiu si in celelalte judete, incepand cu cele mai codase.

A doua explicatie ar fi organizarea examenului de bacalaureat in mod diferentiat. Poate elevii din Suceava au fost lasati sa copieze sau au fost ajutati in timpul examenului sau poate in Mehedinti s-a corectat mult in favoarea elevului. Insa organizarea examenului in mod diferit inseamna ca elevii dintr-un judet sunt defavorizati fata de elevii din alt judet. Si ar fi pacat, caci importanta examenului de bacalaureat a crescut de la an la an, iar un rezultat viciat la bacalaureat acum inseamna sanse diferite pentru elevi in cariera lor.

Bacalaureatul mai este cunoscut si ca examenul de maturitate. La 18 ani, un tanar devine major, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din acest fapt. Si oare ce au inteles ei la primul lor contact cu viata reala? Ca au sanse diferite pentru ca s-au nascut in judete diferite? Sau ca daca cineva nu respecta legea sau regulile are mai multa sanse in viata?

Ministerul Invatamantului este dator cu niste lamuriri.

CAS suplimentar pe 20.000 de angajati

In Romania exista, conform spuselor dlui. Varujan Vosganian, aproximativ 20.000 de persoane care au un salariu de peste 75 de milioane de lei lunar, suma care reprezenta limita aplicarii CAS.

Pentru a acoperi haul din buget obtinut in urma noii legi a pensiilor, dl. Vosganian a identificat aceasta categorie de angajati a caror munca sa fie impozitata suplimentar si a eliminat limita de 75 de milioane.

Dar cine sunt acesti 20.000 de angajati? In marea lor majoritate sunt manageri si profesionisti de inalta calificare ce imping firmele la care lucreaza, si economia in general, catre venituri mai mari si catre mai multa competitivitate. Isi inteleg responsabilitatile si lucreaza mult peste medie. Lucreaza in firme care au decis sa respecte legea si sa declare la fisc - spre deosebire de jucatori de fotbal finantati de lideri politici - toate veniturile obtinute, sa plateasca taxele conform legii. Multi dintre ei au posibilitatea de a lucra in afara tarii, multi s-au intors in Romania dupa ce au acumulat experienta in occident.

Marirea CAS-ul pe munca acestor 20.000 de oameni ii va face ori sa migreze catre structuri economice in care sa evite plata CAS-ului suplimentar ori sa piarda la negocierile pentru salariul si bonusul pentru 2008, cu impact negativ asupra competitivitatii firmelor la care lucreaza si a economiei in general.

De asemenea, tinerii specialisti cu mai putina experienta sa vor gandi mai bine daca vor sa-si continue cariera intr-o tara in care munca si onestitatea fiscala sunt penalizate.

Multe s-au scris si se vor mai scrie despre aceasta lege a pensiilor. De exemplu nimeni nu a scris inca despre lipsa de buna guvernare existenta in Romania care aduce gauri in buget. Sau despre faptul ca pensionarii cheltuiesc buna parte din pensiile lor in spagi date in sistemul medical de stat (spagi ce nu sunt impozitate si nici nu li se aplica CAS), sau despre alte lucruri marunte cum ar fi plata celor 2-3 RON catre postasul care aduce pensia.

Insa marirea CAS-ului pentru acesti 20.0000 de angajati de inalta calificare reprezinta o lovitura data competitvitatii economiei romanesti caci capacitatea de a stimula in tara oameni competenti si onesti va fi semnificativ redusa.

7% – este noua rata a dobanzii de politica monetara decisa de BNR

BNR a confirmat asteptarile analistilor si a redus dobanda de referinta da la 7,25% la 7%, a 4-a scadere din februarie 2007 cand rata dobanzii era de 8,75%.

În ?edin?a din 25 iunie 2007, Consiliul de administra?ie al B?ncii Na?ionale a României a hot?rât:

- Reducerea ratei dobânzii de politic? monetar? de la nivelul de 7,25 la sut? pe an la 7,00 la sut?;

- Exercitarea prin intermediul opera?iunilor de pia?? a unui control al lichidit??ii adecvat condi?iilor de pe pie?ele financiare;

- Men?inerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ?i în valut? ale institu?iilor de credit.

Comunicatul BNR remarca o rata a inflatiei compatibila cu obiectivele de dezinflatie pe termen mediu, o moderare a ritmului de crestere economica precum si adancirea deficitului de cont curent. Cresterea accentuata a salariilor si tensiunile pe piata fortei de munca se afla, de asemenea, in atentia BNR.

Ca urmare, leul si-a oprit aprecierea fata de moneda unica europeana.

Cred insa ca pierderea de valoare a monedei nationale nu va opri tendinta de crestere a deficitului comercial si va avea un usor efect negativ asupra ratei inflatiei.

Rata inflatiei se mentine la un nivel relativ ridicat iar raportul INS pentru luna mai indica o inflatie in crestere. Ca atare, nu cred ca BNR va putea folosi reducerea ratei de referinta ca instrument de politica monetara pentru urmatoarele 6-9 luni.

Stabilitatea monetara are doi parteneri: banca nationala si executivul. Cred ca BNR si-a indeplinit foarte bine rolul pana acum si mai are instrumente pentru o stabilitate financiara, instrumente deja aminitite in comunicat.

Mingea se afla acum in terenul executivului care trebuie sa decida asupra majorarii TVA pentru a reduce consumul – si deci si deficitul comercial si inflatia, dar si pentu reforme privind cresterea flexibilitatii pe piata muncii pentru a atenua impactul cresterii salariilor asupra inflatiei. Astfel de reforme si masuri ar fi: un nou cod al muncii, reducerea birocratiei, reducerea taxelor pe munca si, nu in ultimul rand, oprirea cresterilor salariilor bugetarilor si a pensiilor. Astfel de masuri ar duce si la cresterea gradului de libertate economica a Romaniei.

Insa intr-un an preelectoral si cu un guvern ce depinde de sustinerea social-democratilor in parlament, sunt sceptic ca executivul va introduce masuri nepopulare.

30 de miliarde de euro destinate mediului pana in 2030

Estimarile specialistilor pun la 27-30 de miliarde de euro investitiile destinate mediului pana in 2030 in Romania. Numai in perioada 2007 – 2013, Romania va primi din partea UE ca finantari pentru proiecte de mediu circa 5,5 miliarde de euro.

Problemele de mediu sunt diverse, de la tratamentul apei uzate la programul anti-inundatii, de la depozitarea gunoaielor la reabilitarea urbana si de la emisii de gaze la programul energetic national.

Pentru economia romaneasca, integrata in UE, aplicarea unor reguli de mediu stricte duce, pe termen scurt, la pierderea competitivitatii. Inchiderea Arpechim datorita unor probleme de mediu este o dovada; probleme similare la un combinat similar in China nu ar fi dus probabil la o inchidere a activitatii.

Insa orice problema trebuie vazuta si ca o oportunitate, atat pentru firmele ce furnizeaza servicii de mediu dar si pentru societate in general. Investitiile in mediu vor duce la evitarea inundatiilor in viitor. Investitiile in mediu vor duce la o populatie mai sanatoasa, cu speranta de viata mai ridicata, o populatie mai productiva; investiile in mediu vor duce la cheltuieli mai mici de sanatate.

O politica de depozitare a deseurilor impreuna cu o politica de reciclare ar duce nu numai la mai putin spatiu alocat gropilor de gunoi, dar si la avantaje economice. Resursele, nevoile de anumite resurse vor fi obtinute din reciclare cu un cost energetic mai mic.

In timp, si alte tari vor adopta reguli similare, iar cei care au un pas inainte vor fi mai competitivi pe termen lung.

Pe 5 iunie a fost “Ziua mediului”, o zi marcata de fesitivitati si de articole in mass-media.

Insa pentru ca politica si investitiile in domeniul mediului sa aiba efecte durabile, este nevoie si de mai multa educatie in randul populatiei.

24% – cresterea anuala a salariului brut

Institutul National de Statistica (INS) a comunicat ca salariul mediu brut a fost de 1.387 lei in luna aprilie 2007, in crestere cu 24% fata de luna aprilie 2006 cand salariul mediu brut a fost de 1.120 lei. In aprilie 2005, salariul mediu brut a fost de 973 lei, ceea ce inseamna ca in 2 ani, salariul mediu brut a crescut cu 43%.

Sunt mai multi factori care au determinat o asemenea crestere spectaculoasa.

Primul ar fi cresterea economica, indicator ce s-a mentinut in ultimii 3 ani la un nivel ridicat de 6-8%.

Al doilea ar fi lipsa fortei de munca in anumite sectoare, in special al celor care necesita un grad ridicat de calificare; precum si din anumite judete (de exemplu, in luna martie 2007 salariul mediu brut in Bucuresti a fost de 1.894 lei, cu 28% mai mare decat in martie 2006) si cu 39% mai mare decat media pe tara.

Al treilea ar fi contiunuitatea politicii fiscale cu impozite mici pe venit care, combinat cu accesul mult mai usor la credite, a facut ca o parte din salariile platite la negru sa iasa la suprafata. O consecinta a acestui factor este si prezenta unui surplus bugetar pe primul trimestru.

Al patrulea factor ar fi restructurarea economica, ponderea in PIB a serviciilor - in special al celor cu valoare adaugata mare (cum ar fi sectorul financiar) – fiind din ce in ce mai ridicata.

Care ar fi insa dezavantajele unor cresteri salariale atat de mari?

Raspunsul teoretic ar fi o pierdere de competitivitate si o presiune inflationista. Insa realitatea face ca acest raspuns teoretic sa fie gresit.

In ceea ce priveste riscul pierderii de competitivitate si a incetinirii a investitiilor in economie iata ca in realitate investitiile au crescut intr-un ritm accelerat in 2007. In plus, datorita restructurarii economice, noile investitii nu se mai rezuma la activitati din industria textila ci la investitii in tehnologie (cum ar fi investitia Nokia de la Cluj).

In ceea ce priveste riscul inflationist, datele ce vor fi comunicate de INS vor arata o inflatie anuala de sub 5%, adica doar cu putin peste media UE.

Sa fie economia romaneasca o anomalie teoretica? Sa fie oare gradul de atractivitate al Romaniei mult peste capacitatea tarii de a raspunde prin salariati calificati? Sa fie ponderea prea redusa a serviciilor in economie? Sau doar faptul ca economia subterana a fost extrem de dezvoltata iar acum iese la lumina? Sau este vorba doar de o ciclicitate economica, iar teoria functioneaza doar pe termen extrem de lung?

Zero este numarul femeilor din guvernul Tariceanu II.

Guvernul Tariceanu II are o caracteristica in plus fata de guvernul precedent: nicio femeie ministru.

In U.E., doar Romania si Cipru nu au la ora actuala femei ministru. In tarile nordice - precum Suedia sau Finlanda - femeile sunt majoritare in guvern, Spania are un numar egal iar Nicolas Sarkozy, noul presedinte al Frantei, a promovat un numar record de femei ministru in noul guvern.

Council of Woman World Leaders considera ca promovarea femeilor in politica, in economie, in societate in general reprezinta un progres democratic prin acordarea egalitatii de sanse si contribuie la o mai buna guvernare, atat a societatii cat si a firmelor. Ministerul Muncii din Romania promoveaza astfel de idei, insa rezultatele concrete se lasa inca asteptate.

World Economic Forum a comandat un studiu in care se face o analiza a egalitatii de sanse intre femei si barbati, concluziile pentru tara noastra nefiind prea magulitoare: ne-am clasat pe locul 41 (din 58 de tari luate in considerare in studiu) iar scorul de 3,5 obtinut de tara noastra reprezinta doar 50% din scorul maxim de 7 puncte. O veste buna insa – din categoria “capra vecinului” – ne-am clasat deasupra unor tari din sudul Europei (precum Turcia, Grecia sau Italia).

Acelasi studiu concluzioneaza ca exista o corelatie intre cresterea economica, PIB/locuitor si indexul egalitatii de sanse: cu cat acest index este mai mare, cu atat cresterea economica este mai accentuata si PIB/locuitor mai mare.

PS. o bloggerita din Danemarca (se putea altfel?) s-a lansat intr-un proiect in care incearca sa inventarieze toate femeile care au avut putere politica din cele mai vechi timpuri si pana in prezent, in orice tara din lume.  

INFO: 2007 este anul european al egalitatii de sanse pentru toti.


Taguri