You are currently browsing the archives for the Indicatori category
Maine, 9 ianuarie, este termenul limita cand mai puteti contribui la indicii Jeopardy pe 2009: inflatie, curs de schimb, evolutie PIB.
Mai multe detalii precum si opinia mea, opiniile altor cititori care au participat pana acum precum si previziunile guvernului le puteti gasi aici.
Astept parerile voastre fie in josul acestei pagini, fie in pagina din linkul indicat.
Multumesc anticipat.
Anul 2008 s-a incheiat.
Indicii Jeopardy pe 2008 s-au dovedit suficient de precisi (vezi aici si aici), au indicat in mod corect acum un an directia in care se va indrepta Romania in 2008.
Astfel, cititorii acestui blog – adica cei care au creat indexul – au anticipat corect ca previziunile extrem de pesimiste de la sfarsitul lui 2007 asupra PIB-ului din 2008 erau exagerate, economia Romaniei crescand cu peste 8% in 2008. De asemenea, indexul a anticipat corect un leu mult mai slab datorita dezechilibrelor macro (in special pe inflatie si deficit comercial). A fost anticipata destul de corect si rata inflatiei si impactul negativ al alegerilor (a se citi pomeni electorale) asupra indicatorilor macro.
Indexul a fost asadar un succes, iar cititorii care au contribuit la el merita felicitati!
2009 va fi extrem de greu de anticipat: avem o criza economica financiara internationala, avem un guvern nou. Unde va ajunge inflatia la sfarsitul lui 2009? Dar cursul de schimb? Cum va evolua economia Romaniei in 2009?
Astept raspunsurile voastre pana pe 9 ianuarie. Indexul va fi calculat prin medie aritmetica.
Ce cred eu:
1. Inflatia pe 2009 va fi de 3%
Cererea de bunuri si servicii pe plan international este in scadere iar asta inseamna ca firmele exportatoare vor avea de suferit. Investitiile private vor scadea, iar scaderea pretului imobiliarelor nu va ajuta increderea consumatorilor.
O eventuala depreciere a leului (si deci inflatie importata) va fi mai mult decat compensata de scaderea pretului importurilor (de exemplu, pretul petrolului este la minimul ultimilor 4 ani).
In acelasi timp somajul este in crestere iar guvernul a anuntat inghetarea angajarilor la stat precum si o reducere a cresterilor salariale promise in campania electorala. Deci presiunea pe salarii va fi mult mai mica. Printre altele, multe firme au anuntat deja inghetarea salariilor.
2. Cursul de schimb la sfaristul lui 2009 va fi de 4,4 RON / Euro
Este adevarat ca parte din deprecierea leului din ultima perioada este datorata faptului ca multi investitori internationali se refugiaza in momente de criza in monede puternice precum dolarul sau euro.
Pe de alta parte, dezechilibrele macro precum inflatia de 3 ori mai mare decat in zona euro precum si deficitul de cont curent au pus presiune asupra leului. Inflatia va scadea, dar odata cu ea va scadea si dobanda BNR de la nivelul extre de ridicat din prezent. De fapt, ma astept ca pana in martie 2009, dobanda BNR sa scada sub 8% si apoi sa scada pana la 4% pana la sfarsitul anului. Sa nu uitam ca BCE (Banca Centrala Europeana) a injumatatit in doar cateva luni dobanda de referinta la euro la sfaristul lui 2008.
Investitiile straine vor continua insa la un nivel mult mai mic dacat in 2008, de asemenea sumele trimise de romanii plecati in strainatate vor scadea dramatic in 2009. Aceste scaderi vor fi partial compensate de fonduri europene atrase de institutiile publice.
3. PIB-ul va creste cu 3% in 2009
In ciuda investitiilor in scadere dar si a reducerii activitatii la sfarstiul lui 2008, economia romaneasca are inca potential de crestere. Parte din acest potential este datorat investitiilor din economie din ultimii 5 ani: an de an s-au creat capacitati noi de activitate – inclusiv in 2008, in special in industrie. In plus, ma astept ca a al patrulea trimestru din 2009 sa fie mult mai bun decat al patrulea trimestru din 2008. Economia romaneasca va fi ajutata si de evolutia curstului de schimb, produsele si serviciile romanesti vor fi mai competitive atat pentru export cat, mai ales, pentru piata interna.
UPDATE 7 ianuarie:
Primele cifre ale bugetului de stat indica o crestere PIB de 3.5% si o inflatie de 5.3%. Eu sper sa fie invers 
. Cursul de schimb este de 4 RON / Euro si deficitul bugetar de maxim 2%.
Un comunicat al INSSE a trecut neobservata in aceste zile si anume Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata.
Conform datelor statistice, a crescut numarul romanilor care detin televizor, aspirator, automobil, etc,
Atentia insa: multi si-au inlocuit automobilul, televizorul, etc, deci statistica nu este despre consum, ci doar despre gradul de inzestrare a populatiei cu bunuri de folosinta indelungata.
De cativa ani, salariile in Romania cresc probabil cu cea mai ridicata rata din toate tarile Uniunii Europene. Si, totusi, majoritatea comentariilor pe net (legate de acest subiect) au un numitor comun: “salariile sunt de mizerie, nu poti trai din salariu in Romania, pot realiza ceva doar plecand in strainatate etc etc etc”. Aproape invariabil comentariile se sfarsesc cu noroi aruncat in patronate (fie ca e vorba de intreprinzatori romani sau straini, fie ca e vorba de conducerile multinationalelor).
In tot acest ocean de nemultumire, am o nedumerire:
1. Cei care au plecat in strainatate, de ce nu se intorc in Romania pentru a-si face propria afacere, platind salarii ca in UE? De pilda, sa isi faca o firma de constructii si sa plateasca 1000 euro/luna un muncitor necalificat si de la 2000 euro/luna in sus pentru cei calificati. Totul pe statele de salarii, evident. Sau sa faca o fabrica de confectii, platind confectionerii cu minim 1000 euro/luna.
2. Cei care lucreaza in Romania, de ce nu demisioneaza de la firmele unde sunt angajati, pentru a-si crea propria afacere, unde sa-si angajeze actualii colegi, din nou pe salarii ca cele din UE, nu pe 300 euro/luna?
Nu sunt intrebari retorice. Chiar sunt curios sa aud raspunsuri fundamentate, nu doar injurii. Cine ma lamureste?
Ieri am facut un sondaj printre cititorii acestui blog, la intrebarea daca este reala cresterea economia de 8,8% din primele sase luni ale lui 2008, majoritatea cititorilor acestui blog au raspuns afrimativ.
Exista, desigur, suspiciuni ca intr-un an electoral se dau publicitatii date care sa justifice munca actualului guvern (Institutul National de Statistica (INS) este subordonat Guvernului) sau exista semne de intrebare asupra metodologiei sau corectitudinii calculelor, inclusiv daca s-a eliminat in mod corect impactul inflatiei. De asemenea, sectoare cheie ale economiei, cum ar fi industria auto au crescut foarte putin in trimestrul 2. Pe de alta parte, nu exista indicatii cum ca INS nu isi face in mod corect calculele si cred ca trebuie sa avem incredere in aceasta institutie pana la proba contrarie.
Parerea mea este ca cifra se apropie de realitate, din mai multe considerente:
In primul rand, economia Romaniei este una deschisa, relativ libera, care a pornit de jos, doar Bulgaria, dintre tarile membre UE, este mai saraca decat Romania. Deschiderea economica, inceputa in 1997 si accentuata dupa 2005 s-a tradus printr-o multime de initiative economice, atat din partea intreprinzatorilor straini cat si, din ce in ce mai des, din partea intreprinzatorilor romani. Cota unica mica introdusa in 2005 a facut, pe de o parte, ca ritmul initiativelor economice sa creasca: exista o corelatie stransa intre reducerea impozitelor si nivelul de activitate economica; pe de alta a facut ca parte din economia gri sa devina economie fiscalizata: acest lucru este in sine un succes, chiar daca PIB-ul este usor umflat.
In al doilea rand, investitiile din economie au crescut de la an la an cu o rata de crestere mult superioara cresterii economice. Asfel, rata investitiilor in economia romaneasca pe trimestrul 2 a fost de 16% din PIB, investitiile in economie crescand cu peste 30% fata de anul precedent. Comparativ cu alte tari, de exemplu cu Japonia anilor ’60 cand rata de crestere economica a fost de 10%, rata investitiilor era de 32-33%; cresterea economica sustinuta a Chinei de 9 – 11% pe an este data si de rata de investitii constanta din anii ’90 si pana azi de circa 40% din PIB.
Exista insa o explicatie pentru care actuala rata a investitiilor este destul de scazuta, si anume privatizarile din perioada 1997 – 2007 (fapt ce a insemnat folosirea unor unitati de productie deja existente si racordate la infrastructura) precum si folosirea altor capacitati deja existente, fie ca este vorba de infrastructura deja existenta (drumuri, cai ferate, infrastructura energetica) sau de scoli, fond locativ, cladiri administrative, etc.
Problema este ca, de circa 2 ani, Romania produce aproape de capacitatea maxima, fapt ce a pus presiune pe resurse: valoarea somajului este la nivelul minim de dupa 1990 iar inflatia salariilor este de 3 ori mai mare decat inflatia generala. Partial si cererea de alte materii prime, ca este vorba de petrol, gaze sau chiar alimente este adevarat ca este data de cresterea la nivel international, mai ales de catre cresterea economia a Chinei, insa sa nu uitam ca si cresterea economica a tarilor din Estul Europei, inclusiv Romania, a pus presiune si ea pe resursele naturale si pe pretul la alimente. Un alt tip de presiune este cel asupra mediului, nimeni nu crec ca a calculat acest cost, insa tinde sa fie din ce in ce mai mare: de exemplu avem in fiecare an un neintrerupt sir de inundatii cu distrugeri de gospodarii, etc.
Al treilea motiv este dat de cursul de schimb fata de euro care este la 85-90% din valoarea de anul trecut. Ritmul de crestere al exporturilor a depasit ritmul de crestere al importurilor si, desi balanta comerciala este mai negativa decat anul trecut, producatorii romani au reusit sa acopere din ce in ce mai mult si piata interna a Romaniei, in dauna importurilor.
Poate fi sustinut un asemenea ritm de crestere economica in urmatorii 5 ani?
Raspunsul este ca da, dar depinde si de factori externi. De exemplu, daca principala piata de desfacere a marfurilor romanesti, si anume UE, se afla in recesiune, este greu de crezut ca exporturile vor creste in acelasi ritm ca si pana acum.
Insa cei mai importanti factori pentru cresterea economica sunt cei interni:
1. Pe de o parte procentul de investitii de 16% din PIB sugereaza o crestere economica de 4%; Romania are nevoie de investitii masive in special in infrastructura, energie si mediu; planuri, strategii si fonduri (mai ales europene) exista, lipseste doar implementarea acestor planuri.
2. Alocarea a 6% din PIB invatamantului este un lucru foarte bun, insa invatamantul trebuie reformat si trebuie legat si de nevoile economiei.
3. Regimul fiscal trebuie simplificat iar taxele, in special cele pe munca, reduse. Exista 500 de tipuri de taxe, Romania inregistrand recorduri negative peste recorduri negative in ceea ce priveste taxele. Reducerea taxelor pe munca in acelasi timp cu schimbarea codului muncii si flexibilizarea fortei de munca ar ajuta intreprinderile romanesti sa fie mai competitive; astfel Romania ar putea parasi primul loc din Europa la salarii in plic. In acelasi timp, desi somajul oficial este de 3,8% rata de ocupare a fortei de munca este printre cele mai reduse din Europa: multi romani intre 50 si 65 de ani nu lucreaza, exista multe persoane neocupate si care nu isi cauta loc de munca, in special in mediul rural si in cadrul anumitor minortiati nationale. Programe de crestere a ratei de ocupare a fortei de munca sunt absolut necesare.
4. Nu in ultimul rand, guvernul a dat de multe ori semne de iresponsabilitate bugetara. Cu o economie supraincalzita, raspunsul nu este deficitul bugetar. BNR-ul face ce scrie in fisa postului si anume incearca sa mentina inflatia in frau, ca atare creste dobanda. Cresterea dobanzii corelata cu perspectivele de crestere economica fac ca leul sa se aprecieze, lovind deci in producatorii romani iar balanta comerciala este din ce in ce mai rosie. Raspunsul guvernului ar trebui sa fie excedentul bugetar: de exemplu tari precum Estonia si Bulgaria au de ani buni excedente bugetare de 2-3% din PIB; Estonia nu are nici macar datorie publica. Riscul cu un leu puternic si cu inflatie mare este ca economia s-ar putea opri brusc din crestere in mai putin de 12 luni. Raspunsul este excedentul bugetar, asta ar lua un pic din presiunea inflationista, ar da spatiu de manevra BNR-ului si leului. Cum Romania are un deficit de cont curent urias, pasul doi dupa oprirea economica brusca este deprecierea masiva a leului caci deficitul bugetar si datoria publica in crestere vor lega guvernul de maini si de picioare.
Institutul National de Statistica a confirmat ceea ce ministrul economiei, dl. Vosganian, a anuntat in urma cu o saptamana.
Intrebarea mea este: este real acest procent sau cineva s-a jucat cu cifrele?
PS. raspunsul meu il voi scrie maine dimineata.
Indicii Jeopardy pe 2008 pe inflatie, curs si PIB, asa cum au fost stabiliti de catre cititorii acestui blog aveau urmatoarele valori la inceputul anului:
1. Inflatie de 6,94%
2. Curs de schimb RON / Euro la sfarsitul lui 2008 de 3,68
3. Crestere PIB de 5,45%
Unde ne aflam acum?
1. Inflatia a ramas la valorile ridicate, inflatia anuala in iunie a ajuns la 8,61%, BNR-ul estimeaza o crestere in iulie/august peste 9%, dar estimeaza ca va fi 6,6% pe 2008. Eu cred ca inflatia va ramane ridicata, iar 7% va fi extrem de optimist: impactul cresterii pretului la petrol inca nu a fost pe deplin resimtit in economie; in plus este un an electoral si deja sunt semnale ca Guvernul va anticipa anumite cheltuieli, de exemplu cresterea pensiilor.
2. Cursul de schimb: in ciuda cursului de 3,50 de azi, cred ca pana la sfarsitul anului vom vedea un curs de peste 3,70 RON / Euro. Deprecierea leului de anul trecut a avut efecte benefice asupra evolutiei importurilor si exporturilor (astfel, ritmul de crestere al exporturilor a fost mai ridicat decat cel al importurilor in prima jumatate a acestui an). Eu cred ca aprecierea actuala a leului va stopa aceasta tendinta, iar pe termen mediu va reduce competitivitatea economiei romanesti (competitivitate data in principal de costuri mai reduse in Romania decat in alte tari din regiune). Riscul cel mai mare este asupra cresterii PIB, care s-ar putea opri intr-un an-doi, asa cum s-a intamplat in Estonia si Letonia; iar cu un PIB stagnant, cursul de schimb se va deprecia extrem de rapid (datorita scaderii investitiilor in economie), in ciuda rezervelor BNR.
Sa nu uitam ca pe termen lung este o corelatie intre rata inflatiei si cursul de schimb, iar cand inflatia in Romania este cu 4-5% mai mare decat in zona euro, teoretic, leul ar trebui sa piarda prin cursul de schimb aceasta diferenta. Intrebarea este cand.
3. Cresterea PIB: cresterea de 8,2% din trimestrul 1 a fost exceptionala, in trimestrul 2 exista destule semne ca vom avea o crestere economica moderata; cred ca vom ramane la 5,00 – 5,50% pe intregul an. Pe 2009 prevad o crestere economica sub 5%, datorata in primul rand incetinirii economice din UE 27, principala piata de export a Romaniei.
Astept si opiniile / estimarile voastre pentru 2008 pentru a putea actualiza indicii. Multumesc.
Emil este in vacanta, sa vedem daca ne descurcam sa mentinem blogul in viata de-a lungul acestei perioade…
Vestea buna: Guvernul si o parte din partide (in special PSD) ne anunta pe toate canalele media ca economia merge bine, sunt bani din belsug la bugete, asa ca se poate deschide larg punga: autostrazi, marirea pensiilor (in avans), locuinte pentru tineri, medicamente la toata lumea (compensate si gratuite) etc etc etc. Pe scurt, o imagine (aproape) idilica.
Vestea proasta (sunt 3 exemple de fapt):
1. Sumele de recuperat de la fondul de sanatate pentru concedii medicale platite in plus se returneaza cu mari intarzieri (spre exemplu, la Casa de Sanatate din judetul nostru s-a ajuns la cererile depuse in luna septembrie 2007).
2. Exista un program de compensare partiala (50%) a dobanzilor platite de firme la imprumuturile pentru investitii, derulat prin Eximbank. De cateva zile acest program este suspendat, din lipsa de fonduri.
3. Prin legea 76/2002 se acorda unele facilitati pentru angajarea somerilor (absolventi, persoane peste 45 de ani etc). Momentan acordarea facilitatilor este suspendata pentru noi angajari (raman doar conventiile in derulare), tot din lipsa de fonduri, asteptandu-se suplimentarea fondurilor alocate.
Ce sa intelegem de aici? Care e, de fapt, situatia reala? Exista si o alta explicatie pentru cele 2 realitati, in afara de faptul ca suntem (din toamna anului trecut, pana spre sfarsitul lui 2009) intr-o permanenta campanie electorala?
Romania si Bulgaria se aseamana in multe privinte. Nu este de mirare ca am intrat in acelasi timp in UE.
Problemele sunt de multe ori aceleasi: criza demografica, o criza a fortei de munca, coruptie, functionari incompetenti, prea multa birocratie, infrastructura si invatamant ce au nevoie de investitii considerabile.
Cele doua economii au in aceleasi timp si alte caracteristici comune: crestere economica sustinuta in ultimii ani, deficit de cont curent datorita cresterii consumului, inflatie scapata usor de sub control, sectorul constructiilor in crestere, investitii straine semnificative si in crestere.
Pana si imaginile ce caracterizeaza cele doua tari par a nu fi mult diferite (vezi in FT o prezentare recenta a Bulgariei).
Insa guvernul bulgar pare mai responsabil. Pentru a tine inflatia sub control cat mai mult, are un excedent bugetar de 5% din PIB, asta in timp ce ministrul roman de finante doreste o crestere superioara limitei UE de deficit bugetar de 3% din PIB. In plus, doreste introducerea unei cote unice extrem de reduse, de doar 10%. Daca ar scadea impozitele in Romania, probabil ca nu am fi iarasi pe primul loc in UE in ceea ce priveste platile salariale in plic…
Institutul National de statistica a anuntat o crestere economica pe primul trimestru de 8.2%, mult peste asteptarile multor analisti.
Detaliile acestei cresteri vor fi anuntate pe 5 iunie, pana atunci putem sa remarcam insa evolutia a doi indicatori.
In primul rand, investitiile in economie au crescut cu peste 35% fata de perioada similara a anului trecut (prin comparatie, investitiile din 2007 fata de cele din 2006 au fost cu 29% mai mari). O astfel de rata a investitiilor, daca se mentine, va rezulta in perspective de crestere economica mai mari decat 8.2%.
In al doilea rand, desi deficitul comercial isi continua cresterea, datorita cresterii exporturilor intr-un ritm mai accelerat decat importurile, deficitul comercial si-ar putea stopa cresterea si, deci, ponderea sa in PIB va incepe sa scada. Aceasta dinamica este explicata si de faptul ca economia romaneasca isi continua restructurarea si este capabila sa produca din ce in ce mai multe pentru export dar si, la fel de important, pentru piata interna – inlocuind, astfel, importuri.
In plus, anul 2007 a fost un an agricol prost, ceea ce inseamna ca daca 2008 va fi un an agricol bun (si ar trebui sa fie la preturile actuale), atunci cresterea economica va fi superioara nivelului actual.
Asadar, perspective de crestere economica sunt bune pentru urmatoarea perioada, datorita in principal dinamicii investitiilor si comertului exterior.
Vor ramane presiunile asupra pietei muncii, asupra infrastructurii si asupra altor resurse, ceea ce va duce la o crestere a inflatiei. Sunt astfel diminuate si presiunile asupra unei ulterioare deprecieri a leului in lunile care urmeaza.
