You are currently browsing the archives for the Educatie category


Politici inchise si politici deschise

In urma cu 10 ani, in ultima zi ca prim – ministru al Marii Britanii, Tony Blair a scris catre The Economist:

“Open v closed” is as important today in politics as “left v right”. Nations do best when they are prepared to be open to the world. This means open in their economies, eschewing protectionism, welcoming foreign investment, running flexible labour markets.

Isolationism and protectionism now cut across left and right boundaries. They are easy tunes to play but pointless in anything other than the very short-term.”

Iata ca alegerile din 2016 si 2017 confirma ce spunea Tony Blair, citat si aici pe blog in urma cu 10 ani.

Cateva exemple si riscuri.

1. Este foarte tentant pentru populisti sa atace multinationalele. Insa de ce nu am avea si noi multinationale romanesti, sa reusim sa atragem in Romania intreprinzatori care sa poata construi multinationale si sa ofere joburi bine platite. Pana atunci, oameni pregatiti din Romania isi pot “vinde” serviciile pe piata globala prin intermediul multinationalelor, ceea ce inseamna salarii mai mari in Romania, deci putere de cumparare mai mare si taxe mai mari. De ce am fi impotriva multinationalelor zau daca inteleg.

2. Protectionismul are si alte forme, de exemplu protestul taximetristilor impotriva UBER. Problema pentru consumatori este ca atunci cand nu exista concurenta pe piata, consumatorul are de suferit prin servicii mai proaste si mai scumpe. In acest caz, protectionismul apara cativa soferi de taxi in dauna publicului larg si a altor servicii, caci se atrag mai multi bani catre servicii de taxi decat, de ex, catre spectacole.

3. Exista bineinteles riscul ca nu toata lumea poate tine pasul. Din cauza asta este nevoie de un sistem de educatie cat mai bun. Cand vom aloca oare 6% din PIB pentru educatie? Cand vom avea un sistem de educatie continua, adica si pentru cei care acum sunt mai in varsta? Cand vom avea universitati in top 200 mondial care sa atraga foarte multi profesori, cercetarori si studenti si din alte tari pentru a ne conecta si mai bine la lume? Cand ne vom uita din nou peste programa scolara si peste modul in care se preda pentru a pregati copiii sa faca fata noilor realitati? Spuneam in urma cu cateva luni ca nu inteleg de ce in clasele I – VIII nu se face informatica, dar este timp de religie, desi sunt 11.000 de lacasuri de cult deschise non-stop.

O oportunitate unica pentru Romania in educatie

Dupa votul din parlamentul din Ungaria de azi, Viktor Orban este mai aproape de obiectivul sau de a inchide Universitatea Central-Europeana din Budapesta.

Cred ca actualul guvern se afla in fata unei oportunitati unice de a-si mai spala din pacate si sa invite aceasta universitate sa fie gazduita in Romania.

In acest fel, demonstram ca valorile Romaniei sunt unele deschise. Iar guvernul demonstreaza ca a trecut peste discursul anti-Soros si nationalist din ultimele alegeri.

De ce nu am avea in sfarsit o universitate de top si in Romania?

UPDATE: am inteles ca respectiva universitate a decis sa se relocheze mai inspre vest, nu est.

Scoala ne invata se ne rugam, nu sa lucram cu calculatorul

Priviti imaginea de mai jos cu orarul claselor V – VIII (sursa):

Lipsesc cu desavarsire, in era digitala, orele despre folosirea calculatorului. Macar ca sa fie invatati sa se fereasca de vreun virus sau de spam si tot ar trebui facuta educatia asta intr-un mediu scolar.

Dar nu, in schimb, in fiecare saptamana fiecare clasa, dintr-a V-a pana in a VIII-a avem ora de religie, care nu este o ora despre religii, ci doar despre o anumita religie.

Si daca va intrebati ce este cu educatia tehnologica: desi ideea in sine este buna, in manualul de tehnologie te invata teoria datului cu bidineaua (dar nu te invata efectiv cum sa dai cu bidineaua) sau teoria structurii de rezistenta a unei case sau te invata teoretic despre “norme de tehnica securitatii muncii la cresterea de animale” si alte lucruri complet rupte de realitatea unui copil (va recomand sa cititi aici mai multe… si ar fi de ras daca nu ar fi de plans).

Si pe cine punem ministru la educatie? Cumva un rector de universitate de top 100 in lume? Cumva cineva care s-a remarcat cu vreo idee de a imbunatati invatamantul? Si ne miram ca scoala romaneasca produce analfabeti iar cei care reusesc ceva aleg sa invete la o universitate din Vest. Probabil prima reforma a noului ministru va fi sa scoata camerele de luat vederi de la Bac ca sa “nu streseze copiii” atunci cand copiaza. Si sa vezi cum creste rata

Iar daca nivelul de educatie este prost, cum putem sa avem o forta de munca pregatita si productiva? Cum?

Eu nu stiam.

Nu stiam ca francul elvetian poate sa se intareasca. Eram insa extrem de multumit ca banca m-a obligat sa iau astfel de credit cu o dobanda mult mai mica decat la euro sau lei.

Nu stiam ca ar fi bine sa am asigurare la casa in caz de inundatii, furtuni, vecini, etc.

Nu stiam ca serviciile publice sunt platite din taxele pe care ar trebui sa le platesc.

Nu stiam ca…

Ca actionar al Vodafone…

In portofoliul meu de actiuni am si cateva actiuni Vodafone si le tin de cativa ani buni, sunt extrem de multumit cu performanta si strategia.

Ultimul raport anual poate fi consultat pe siteul Vodafone.

Uitati-va la pagina 11, mai ales daca va numiti Nigel Farage sau Dragos Paul Aligica, doua personaje care citeaza cresterea FTSE 100 din ultimele doua luni ca dovada ca Brexitul este deja o mare poveste de succes. Problema lor este ca FTSE 100 contine in principal actiuni ale unor firme globale precum Vodafone, cu operatiuni si venituri pe tot globul.

Din veniturile totale ale Vodafone pe 2015 de 42,2 miliarde de lire, doar 6,4 miliarde provin din Marea Britanie, adica 15%. Alte piete importante sunt Germania cu 19%, Italia 10%, Spania 8%, etc. Nu este de mirare ca atunci cand lira pierde 10% din valoare o firma ca Vodafone sa beneficieze atunci cand raporteaza in lire, actiunile Vodafone (printre cele mai importante in FTSE 100) au crescut cu 7% in lire din 22 iunie (ziua de dinainte de referendum). Ca idee, surse din interiorul firmei au indicat imediat dupa 23 iunie ca iau in considerare planuri sa mute firma pe continent ca sa beneficieze de noua piata digitala europeana si sa raporteze in euro.

Dictionar economic. Diferenta intre cifra de afaceri si profit.

Poate din necunoastere, poate din goana dupa cititori sau clickuri, anumite ziare si reviste economice au titluri si comentarii ce suna cam asa:

“Omul de afaceri X avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar.”

“Omul de afaceri X, cu o avere estimate la 15 milioane de euro a vorbit despre intentia de a investi. Ziarul nostru a estimat averea omului de afaceri considerand un multiplicator de 1 la valoarea afacerilor”.

Valoarea cifrei de afaceri (sau veniturile) sunt importante. Insa succesul unei firme nu este dat de volumul cifrei de afaceri, ci de capacitatea unei firme de a face profit. Oricine poate creste cifra de afaceri si cota de piata vanzand in pierdere si poate ca este si asta o strategie (ii obligi pe concurenti sa iasa de pe piata, ulterior tu maresti preturile pentru ca esti monopolist).

Cred ca este datoria editorilor de ziare / reviste economice sa explice mai mult, nu doar sa caute un titlu demn de tabloide. Cred ca ei trebuie sa explice cat e profitul, de ce nu a avut profit, ce costuri a avut, ce a platit peste nivelul pietei, de ce a falimentat, cine l-a finantat si ce pierderi au avut cei care l-au finantat, etc, etc. Iar cei care reduc preturile doar cu scopul de a deveni monopolisti, ei bine ei trebuie reclamati la Consiliul Concurentei pentru ca in cele din urma consumatorul sufera / plateste mai mult.

Noile generații

Firma la care lucrez are un program de angajat studenți buni direct de pe bancile facultăților, program clasic prin care absolvenții ajung manageri in 2-3 ani, salarii peste medie.

Am avut 3 serii a câte 6 absolvenți pentru primul interviu, care avea loc in grup. Prima serie luni la ora 10.00 dimineața. Din 6 candidați nu s-a prezentat niciunul si doar doi au avut bunăvoința sa sune înainte sa se scuze ca nu pot participa din varii motive. La celelalte doua interviuri, care au avut loc mai târziu, prezenta a fost mai buna.

De ce Romania nu ar adopta si engleza ca limba oficiala?

In urma cu cativa ani argumentam ca suntem cu totii mandri de bogatia culturala a poporului nostru, suntem mandri de Caragiale, de Eminescu, de Iorga. Aceasta bogatie trebuie sa fie cel putin conservata. Iar in Uniunea Europeana diversitatea culturala ne face mai creativi, cu efecte benefice asupra societatii si a economiei.

Daca vrem insa ca economia Romaniei sa foloseasca din plin avantajele globalizarii iar firmele si cetatenii romani sa aiba o sansa in plus in fata vecinilor, daca vrem sa fim mai promitori fata de turisti si investitori, daca vrem sa fim mai productivi, oare nu ar fi bine sa adoptam si engleza ca limba oficiala?

Nu de alta, dar se pare ca elevii (si parintii lor) pun mare pret pe invatatul in limba engleza. In top 20 de specializari la admiterea in licee in 2015, nu mai putin de 12 sunt bilingve (romana – engleza).

Inflatia in Romania vs. Elvetia in ultimii 10 ani

Cred ca este important sa ne uitam un pic la evolutia din trecut pentru a invata ceva pentru viitor. Desigur, este important si punctul de plecare, dar cred ca o perioada de 10-11 ani este potrivita.

Evolutia cursului de schimb este data de o serie de factori, unii tin de balanta de plati, altii de inflatie, altii de perspectivele de viitor.

Sa ne uitam un pic pe graficul de mai jos care analizeaza inflatia in Romania (stanga) vs. Elvetia (dreapta) din 2004:

romania-inflation-cpi

Daca este sa aplicam un +2% peste inflatie ca sa aflam dobanda la care un client s-ar fi asteptat sa o plateasca, vom vedea ca suma totala de plata la un credit luat in lei in 2004 si rambursat azi (dupa aprecierea francului elvetian) ar fi fost egala cu suma convertita in lei a unui credit luat in franci elvetieni pentru aceeasi perioada.

Cum isi fura ASE-ul studentii si absolventii

Reactia ASE in urma retinerii prodecanului de la Facultatea de Finante-Banci este una a lipsei de responsabilitate. Cum lipsita de responsabilitate este si reactia sau lipsa de reactive a Ministerului Educatiei – si nu numai in cazul coruptiei de la ASE, dar in cazul coruptiei generalizate din sistemul de invatamant romanesc.

Rectorul ASE a dat cateva declaratii in care paseaza responsabilitatea seriozitatii examenelor la profesori. In ceea ce priveste detectarea coruptiei din insittutia sa, responsabilitatea este a politiei, a procurorilor, a SRI-ului. Nu a lui.

Dealtfel, ASE-ul – ca institutie – nu a emis niciun fel de comunicat de presa.

Am invatat ca sa intru la ASE si am intrat printre primii. Am invatat pe parcursul celor 4 ani de la ASE si am avut tot timpul bursa. Am invatat pentru licenta, lucrearea si cercetarea pentru lucrare mi le-am facut singur, cu extreme de putin ajutor de la indrumator si am terminat ASE-ul printre primii, lucru ce m-a ajutat la obtinerea primului job.

ASE-ul isi fura studentii si absolventii prin lipsa de responsabilitate la adresa coruptiei. Valoarea diplomei mele este egala cu valoarea diplomei unuia care si-a cumparat de la profesorii ASE lucrarea de licenta!

Ce ar fi trebuit sa faca ASE-ul: sa spuna ce cod de etica are si cum se asigura ca este urmat. Uneori mai sunt scapari, desigur, ca atare ASE-ul ar fi trebuit sa aiba propria investigatie in acest caz si sa vina cu propriile masuri pentru a se evita ca alte cazuri similare nu se vor mai repeta, sa revizuiasca sistemul de lucrari de licenta (cum este posibil sa fie o piata a lucrarilor de licenta???), sa responsabilizeze coordonatorii de lucrari de licenta.

Si, mai ales, sa revizuiasca calitatea muncii institutiei punandu-si intrebarea: “cum este posibil ca dupa atatia ani de studii, studentii ASE sa caute sa fure decat sa munceasca”?

ASE-ul nu a facut ce era normal pentru orice institutie sa faca. Are un management slab care fura din viitorul studentilor si absolventilor, ca sa nu mai spun de risipirea resurselor statului pe aceasta institutie.

Ce este si mai grav este lipsa de reactive a celorlalti profesori, lipsa de reactive a studentilor si lipsa de reactive a parintilor studentilor.

Scoala de stat nu e loc de rugaciuni

Reprezentantii statului ar face bine sa-si faca treaba pentru care primesc salariu iar separatia bisericii de stat este esentiala. Daca BOR vrea sa educe copiii, sa o faca in biserica sau in scoli pe care sa le finanteze si administreze, scoli care sa respecte oricum programa scolara.

Familiile, daca vor sa asigure o educatie religioasa copiiilor lor, pot merge in fiecare duminica (si nu numai) la biserica (nu au cum sa nu le gaseasca, sunt cladiri mari, cu turle si clopote in centrul fiecarei comunitati).

Imagini precum cele de mai jos (via ARC) nu au ce cauta in scoala de stat din Romania!

religie-arc

The Book of Mormon

Foarte reusit acest teatru muzical “The Book of Mormon” (l-am vazut sambata la Londra), este creatia realizatorilor South Park (nu sunt fan) si vorbeste despre experienta unor misionari mormoni, parodiind credinta mormonilor.

Biserica Mormona nu a criticat spectacolul desi a spus ca nu reflecta realitatea, insa a folosit inteligent acest prilej in a-si promova si mai mult credinta. Ma gandesc ca este o reactie cat se poate de normala si matura, fara crize de nervi cum m-as astepta de la reprezentanti BOR si fara bombe cum m-as astepta de la alte religii cu membri fundamentalisti.

Este inca o dovada a libertatii de expresie si religioase din Occident.


Taguri