You are currently browsing the archives for the Companii category


Ce face Romania cu Uzinele Dacia daca vine Marine Le Pen la putere in Franta?

Marine Le Pen, candidata extremei drepte la alegerile prezidentiale din Franta a anuntat o politica prin care firmele frantuzesti sa-si repatrieze productia din alte tari, de exemplu Renault.

Vanzarile Dacia in Romania in 2016 vor fi de 35-40.000 de unitati in conditiile in care productia este de peste 300.000 de unitati. Renault mai vinde in Romania inca 10.000 de unitati sub brandul Renault.

Vanzarile Dacia in Franta sunt de 112.000 de unitati (insa nu stiu daca toate aceste autovehicule vin din Romania sau din alte fabrici, de ex. Maroc).

Care ar trebui sa fie raspunsul Romaniei in cazul in care Renault va anunta planuri de mutare a productiei in Franta si inchiderea Uzinelor Dacia din Romania?

Ce se va intampla cu toti ceilalti furnizori de componente din Romania?

Apple. Si cat primeste Romania din cele 13 miliarde?

Cele 13 miliarde de euro nu reprezinta o amenda, ci doar impozite neplatite ce se vor intoarce in Irlanda: Apple trebuie sa plateasca pe 10 ani o taxa ca orice alta companie care activeaza in Irlanda. In Irlanda impozitul pe profit este de 12,5% (in Romania 16%), insa impozitul efectiv pe operatiunile din Irlanda (unde se inregistreaza 66% din profiturile globale ale Apple) a fost de aproximativ 0,000000000005%.

In Europa, firme precum Apple, dar si Google, etc isi aleg Irlanda ca baza. Si azi s-a vazut de ce: se plateste zero la suta impozit pe profit, in acest fel se creeaza concurenta neloiala cu alte firme europene care isi platesc corect impozitele. Si nu numai plata impozitelor este problema, ci si o problema sociala: Irlanda atrage aceste firme in dauna altor tari: se creeaza in acest fel dezechilibre bugetare, dar si fluxuri migratorii (Irlanda are un procent insemnat de imigranti din Europa de Est, inclusiv Romania).

CEO-ul Apple, Tim Cook, a declarat, printre altele, cu o ipocrizie demna de orice CEO smecher:

The Commission’s move is unprecedented and it has serious, wide-reaching implications. It is effectively proposing to replace Irish tax laws with a view of what the Commission thinks the law should have been. This would strike a devastating blow to the sovereignty of EU member states over their own tax matters, and to the principle of certainty of law in Europe.

Da… Apple se preocupa de suveranitatea unui stat… Eu cred ca din cauza asta este bine sa existe institutii ca UE care se pot lua la tranta cu giganti precum Apple si ii pot urechea si pe mici vagabonzi precum Ponta.

Dar sa-l lasam pe dl. Cook sa-si vada de jobul lui (care este acela de a face bani pentru actionari) si sa vedem ce face Romania.

In economia digitiala este foarte usor ca veniturile si profiturile sa nu fie vazute de functionarii de la fisc. In Italia au mirosit ceva cand Apple a fost de acord sa plateasca in Decembrie 2015 aproximtiv 320 milioane de euro de impozit pe profit nedeclarat in trecut.

In Romania firme precum Google sau Facebook incaseaza bani din publicitate pentru consumatori din Romania. Nu stie nimeni cat pentru ca cele doua firme nu raporteaza veniturile pe Romania. Stie fiscul? In mod normal ar trebui caci TVA ar trebui cumva declarat si incasat. Si, in plus de TVA nu ar trebui calculat si un profit realizat pe veniturile din Romania? Dupa modelul Italian cu Apple de mai sus, oare cat profit au declarat Apple, Samsung, Google, Facebook? Sau chiar Discovery channel sau National Geographic? Si, in sens mai larg, care sunt activitatile fiscului roman in afara Romaniei pentru a desfiinta aceste paradisuri fiscale precum cel din Irlanda?

Disclaimer: folosesc in mod regulat trei produse Apple din care doua le am cu mine aproape intotdeauna.

Strategia Comitetului Olimpic Roman

In primul rand mult succes sportivilor romani care participa la Olimpiada de la Rio.

Expertii estimeaza doar 5 medalii (si niciuna de aur) pentru Romania. Ar fi un rezultat dezamagitor date fiind experienta Romaniei la jocurile olimpice si potentialul sportiv al tarii, insa deloc surprinzator daca este sa citim strategia Comitetului Olimpic Roman pe perioada 2013 – 2016.

Acest document nu este o strategie, ci mai degraba o invitatie la inactiune unde cuvintele cheie si repetate in mod obsesiv sunt: “sprijinim”, “sustinem”, “analizam”, “reanalizam”, “promovam”, “identificam”, “initiem”.

Cred ca este nevoie de o profesionalizare a managementului COSR si cat mai rapid.

Opera — o solutie institutionala

Opera Nationala Bucuresti este un dezastru institutional. Are un cod de etica, dar in mod clar angajatii nu il respecta. Este o institutie de cultura, deci teoretic universala, totusi angajatii au o viziune ingusta. Raportul de activitate nu e prezent pe site-ul institutiei (am gasit cu greu un raport din 2013 pe site-ul Ministerului Culturii).

Este mult de munca la Opera si cu siguranta si la alte sute de institutii de stat. Este o problema de guvernanta in primul rand. Institutia nu este independenta, ci dependenta de un minister ce vede tot timpul schimbari politice.

Opera trebuie sa devina o institutie independenta, sa-si stabileasca singura obiectivele pe termen lung, sa reuseasca singura sa-si asigure sursele financiare si, mai ales, sa-si aleaga singura conducerea. Evident, pentru ca publicul a investit (si probabil ca va continua sa investeasca, de ex. prin accesul la cladirile pe care le foloseste), guvernul va avea intotdeauna o datorie sa reprezinte interesul public.

Insa este o greseala ca ministrul sa se implice in numirea directorului, ca guvernul (ministru, vice-prim-ministru sau prim-ministru) sa se implice in probleme de resurse umane din cadrul institutiei.

Asadar, noul ministru al culturii ar trebui sa schimbe abordarea si sa puna bazele unei institutii independente. Un prim pas ar fi numirea unui board independent si competent care sa caute si sa numeasca un director general.

Un model: Royal Opera House (Marea Britanie): aici, mai ales pagina 30. Nu este greu.

Restructurarea TVR a esuat inainte sa inceapa

Am detaliat in urma cu cateva saptamani un plan de restructurare al TVR in urma caruia TVR nu numai ca se va putea redresa financiar, dar va raspunde misiunii sale publice.

Din pacate, clasa politica a inteles sa nu faca nicio schimbare in modul de lucru al TVR: tot numirile si interesele politice au primat, scopul fiind controlul politic in dauna misiunii publice si in dauna taxelor platite de contribuabili. Nu asa se guverneaza o tara democrata!

Restructurarea TVR in 6 puncte

Propunerea de intrare in insolventa a TVR este foarte buna insa este o oportunitate ce nu trebuie ratata de catre statul roman.

Inainte de a aproba insolventa, statul trebuie sa se asigure ca TVR va fi o institutie independenta si care nu va mai avea niciodata nevoie de ajutor extraordinar de la stat.

Conducerea TVR in ultimii 25 de ani a fost dezastruoasa, atat economic cat si editorial. Ca atare, toti membrii CA si toata conducerea TVR trebuie sa-si depuna demisia. De asemenea, o piedica importanta in functionarea TVR si anume sindicatul / sindicatele trebuie sa aiba atributiile mult reduse si sa fie asemanatoare cu cele din politie sau armata. Sindicatele sa nu aiba drept de veto la planul de restructurare.

Cred ca urmatorul plan de restructurare poate sa functioneze (parti din el vor trebui sa fie aprobate de parlament):

1. numirea unui nou CA format doar din membri care au experienta de management in televiziuni publice din Europa de Vest (Suedia, Marea Britanie, etc)
2. orice numire ulterioara in CA sau de senior manageri din institutie trebuie aprobata cu unanimitate de ceilalti membri ai CA (de ex. daca PSD vrea sa puna un politruc, el poate fi respins de CA).
3. CA va propune strategia: adica de ce anume are nevoie statul roman de TVR? Din considerente strategice? De dezvoltare culturala? Etc, etc
4. Fuziunea cu radioul public pentru a reduce costurile
5. taxa radio TV va ramane la valorea actuala si statul se angajeaza ca veniturile sa nu scada in cazul in care nu este in stare sa colecteze aceasta taxa. Indexarea la inflatie a taxei dupa 2017.
6. Adoptarea unui plan multi-anual care sa nu fie in deficit

RATB – analiza pe bilant

RATB publica anual un raport de activitate, ultimul disponibil este pe 2014.

Nu este un bilant propriu-zis si difera mult fata de raportarile firmelor comerciale, indeosebi cele cotate la bursa.

Insa este un raport de activitate specific, cu multe detalii.

Las la o parte prezentarea ce pare sa fie facuta dupa un model invechit din anii ’90 (un exemplu de prezentare moderna aici – un bilant propriu zis, auditat, de la o regia de transport din Londra) si vreau sa punctez cateva detalii:

1. veniturile proprii (din vanzari bilete, reclama, etc) reprezinta mai putin de 50% din cheltuieli. Restul pana la 100% este acoperit prin subventie publica.
2. desi numarul de angajati a scazut (de la 11.100 la 10.700 din 2013 in 2014), cheltuielile cu personalul reprezinta mai mult de 50% din cheltuieli; poate si din cauza ca multe cheltuieli sunt internalizate (de exemplu reparatia tramvaielor, etc)
3. Veniturile din amenzi pentru neplata biletului sunt la 5 milioane de lei / an, mult mai putin decat indica RATB ca pierdere prin diferite articole de presa (adica 240 milioane de lei)
4. Sunt inclusi indicatori operationali precum gradul de utlizare a mijloacelor de transport, numar de kilometri parcursi, etc.

Insa ceea ce lipseste din raport este mai important si anume:
1. Cum se leaga activitatea RATB de obiectivele orasului?
2. Care este opinia pasagerilor?
3. Cum se leaga planurile de investitii de dezvoltarea orasului?
4. Care este strategia? De exemplu, cum sa isi acopere cheltuielile de exploatare fara sa recurga la subventii?
5. De ce nu isi uneste activitatea cu Metrorex, care ar fi impactul unei asemenea fuziuni? Nu cumva ar fi in folosul paagerilor si nu cumva ar fi mult mai eficienta economic pentru pasageri / platitorii de taxe?

Este adevrat, responsabilitatea este in cele din urma a primarului. Primarii insa poti fi schimbati la 4 ani, daca nu cumva mai des (de exemplu ultimul primar ales, Sorin Oprescu, a fost arestat pe motiv de coruptie). Asadar RATB trebuie sa fie o institutie autonoma care sa ajute primarul / primaria in obiectivele de dezvoltare si in cele din urma in interesul pasagerilor.

La 6 X EBIT, actiunile Romgaz par ieftine

La sfarsitul lui 2014, Romgaz avea 435 milioane de euro in cash si daca este sa exclud aceasta suma imi da o actiune Romgaz de 6 ori profitul inainte de impozit. Din aceasta perspectiva, actiunile Romgaz mi se par ieftine.

Un nou val de privatizari in Europa

Italia a anuntat zilele trecute ca doreste sa vanda parte din ENEL pentru 2 miliarde de euro. Spania a cedat controlul in AENA (firma care controleaza aeroporturile din Madrid si Barcelona) pentru 4 miliarde de euro. Marea Britanie a vandut 60% din Royal Mail (Posta Britanica) + inca 10% distribuita la angajati pentru circa 2 miliarde de lire sterline. Marea Britanie a vandut si parti din banca Lloyds pentru cateva miliarde de lire. Reteta urmata pare simpla: firmele respective isi imbunatatesc performanta si sunt gata de privatizare, iar statul incaseaza sume frumusele pentru reducerea deficitului; in acest fel se impusca doi iepuri: deficit public mai mic si firme eficiente – si care nu cer bani de la buget – pe piata.

Ma uit la ultimii 3 ani in Romania si nu vad nimic: nicio firma de stat pusa pe picioare, nicio privatizare de succes, doar inchideri de firme, lichidari, insolvente; vad chiar pasi inapoi cu manageri competenti de la Posta Romana sau de la Tarom sau de la CFR dati afara pentru ca loveau in sistemul clientelar si corupt.

Oare cat mai putem rabda ca firmele de stat sa fie violate de politic?

Raportul costurilor TVR vs. ProTV

Ultimele date disponible anuale sunt pe 2013 si ele arata cheltuieli totale de 569 milioane de lei pentru TVR si aproximativ 700 de milioane de lei pentru posturile din familia ProTV (inclusiv Acasa TV, etc). Adica TVR cheltuieste 80% din cat cheltuieste liderul de piata din Romania in conditiile in care audienta (adica productia) este la sfert. Asta imi indica o ineficienta colosala la TVR fata de un operator privat cu aproximativ acelasi buget pe partea de cheltuieli totale.

Se impune o reforma din temelii a managementului TVR si, daca este nevoie si mi se cere, pot sa ofer gratuit o mana de ajutor. Cu experienta mea din domeniu cred ca o astfel de reforma poate da rezultate dupa 12 luni; TVR isi va putea plati datoriile fara probleme, pierderile vor fi eliminate complet iar relevanta programelor substantial mai mare. Asta inseamna ca banii din taxa TV vor fi folositi in scopul asumat prin actul constitutiv al TVR si ca un bun al statului va fi folosit in mod corect.

Reforma TVR tine insa de vointa politica.

Lukoil Romania se comporta badaraneste

Cand un scandal cat de mic da peste o firma serioasa occidentala, raspunsul este unul profesionist: se incepe imediat o ancheta interna, timp in care managerii direct implicati sunt suspendati si se da un comunicat prin care firma anunta ca va coopera neconditionat cu autoritatile.

In cazul Lukoil Romania, suspectata de catre procurori de evaziune fiscala, firma ruseasca s-a comportat badaraneste: in loc sa coopereze de buna credinta cu autoritatile si sa isi deschida dosarele, firma a decis sa inchida productia la rafinarie.

Ceea ce este insa si mai scandalos este faptul ca primul ministru al Romaniei a luat partea celor acuzati de evaziune fiscala.

Asurzitoare este si lipsa de reactie a KPMG, auditorul firmei Lukoil.

Un ucrainian a demonstrat ca cifra magica exista

Jan Koum este un ucrainian care s-a mutat in California. A lucrat pentru Yahoo si in 2009, impreuna cu un coleg, a fondat WhatsApp, firma pe care a vandut-o ieri catre Facebook pentru 19 miliarde de dolari.

Care este secretul din planul de afaceri? Normal, este vorba despre cifra magica, un concept discutat de cateva ori pe acest blog.

Ca idee, planul de ajutor al Rusiei pentru Ucraina pentru care Ianukovici s-a sucit si acum impusca zeci de nevinovati are o valoare de 15 miliarde de dolari.

Ceea ce are nevoie Ucraina este de un mediu de afaceri unde oameni precum Jan Koum (sau altii ca el, mai mult sa mai putin ambitiosi) sa poata prospera, unde oameni normali sa duca o viata normala si sa aiba un viitor, nu doar sa depinda, ca niste cersetori, de gaz ieftin si de pensii platite de Moscova.


Taguri