Ei bine, in mass-media occidentala nu se vorbeste numai despre imigrantii romani care vin sa “fure” locurile de munca ale somerilor englezi sau italieni, nu se vorbeste numai despre hotii sau cersterii veniti din Romania. Din acest punct de vedere, cred ca declaratii precum cele primarului Romei, Walter Veltroni, sau articole din presa occidentala care se garbesc sa arate cu degetul faptasi veniti din Romania, ei bine cred ca astfel de declaratii sau articole nu au niciun fel de legatura cu valorile europene.
Pe de alta parte, lucru poate mai putin facut cunoscut in presa noastra, in mass-media occidentala apar multe articole despre piata imobiliara romaneasca, despre produse romanesti (Logan este un brand recunoscut deja), despre potentialul turistic romanesc.
O astfel de emisiune a fost difuzata pe BBC1 duminica, in prime time (vezi episodul 3 in link de la BBC). Timp de aproape o ora, Michael Palin a povestit despre manastirile din Nordul Moldovei, despre Maramures si despre Cimitirul Vesel, despre Sighisoara, Bran si Dracula, l-a amintit pe Cioran, a mers cu trenul si cu caruta, a mancat slanina si a baut palinca, a remarcat industria cinematografica romaneasca, a vizitat Bucurestiul si a mers si la Portile de Fier. In Bucuresti a vizitat Casa Poporului: in link este si un video-clip de 2 minute cu vizita la Casa Poporului unde gazda i-a fost presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu – iata o dovada ca sunt si parlamentari care mai si muncesc pentru tara. De asemenea, a fost si un mini-interviu cu Ilie Nastase – un brand in sine.
Emisiunea lui Michael Palin vine la un an dupa o alta emisiune (tot pe BBC) a doi motociclisti barbosi si pletosi care sunt si mari gurmanzi si bucatari amatori. Timp de o ora au prezentat vizita lor in Romania si au facut tot felul de mancaruri, inclusiv faimosii mici (ale caror retete englezii le gasesc in link-ul BBC de mai sus). Tot in emisiune au fost invitati la masa si de o gazda din Ardeal care le-a facut acelasi fel de mancare pe care il pregateste printului Charles cand acesta viziteaza Romania.
Nu, Romania nu este prezentata in Vest doar ca pe un furnizor de probleme, dar si ca pe o tara cu un trecut sumbru, dar in care exista potential economic si turistic.
UPDATE: grobianu’ propune un link: http://www.countrybrandindex.com/
Ba stii cine a facut cel mai tare brand, fara sa voiasca sa faca cu tot dinadinsul asta? Moldovenii care canta pe la noi. Toate melodiile lui Avem di tati vorbesc despre acelasi lucru: legume, dulceturi, bautura si un fel de-a fi care le trangreseaza.
ha-ha.. brand de tara!
credeam ca ne-a calmat, de la caterinca cu fabulospiritul.
credeam ca pe un blog economic, o astfel de gogoritza nici nu merita atentie.
care este valoarea unui brand de tara ?
oamenii nu cumpara masini din cauza unui brand de tara.
ex. automobilele koreene nu se vand cu ajutorul unei imagini, brand al Koreei, ca tara.
Brandul Logan nici nu are legatura cu Romania, este parte a patrimoniului de marca Renault.
poate Casa Poporului sa fie un brand pentru Romania, un simbol vizual usor de recunoscut, dar ma tem ca nu e ceea ce ne dorim.
ani de zile am avut Casa Scanteii, acum avem Casa Popo.
Obsesia asta pentru crearea unui brand de tara- care sa descrie cat mai cuprinzator si mai convenabil Romania in ochii strainilor- pare desprinsa din filmele cu Stan si Bran. Ideea de brand in acest domeniu, stiu bine , dezvoltata de mari somitati in materie, este totusi o eroare. Perceptia despre o tara nu este reductibila la o singura impresie, la o imagine concentrata, asemeni unui produs comercial . Spui Anglia si spui pajisti intinse, cu iarba verde grasa, tunse perfect. Mai spui si ceata, mai spui si monarhie, mai spui si Churchill, mai spui si “cea mai veche democratie”, mai spui si Shakespeare, mai spui si Lady Di, mai spui si ploaie, mai spui si valuri de bere, mai spui si Scotland Yard, mai spui si politete, mai spui si Tamisa, mai spui si Imperiu, mai spui si politica cu doua fete, mai spui si Tony Blair, mai spui si batrane bogate cu ifose, mai spui si cluburi exclusiviste, mai spui si City, si – dupa toate astea- iti dai seama ca n-ai spui o multime de lucruri care pot sa sugereze ce este, de fapt, Anglia profunda. Care-i brandul in stare sa le cuprinda pe toate?
De fapt, noi romanii suferim de un complex de inferioritate de care nu stim cum sa scapam. Suntem minunati ca persoane private, dar ca popor suntem o catastrofa. Nu respectam pe nimeni si nimic, suntem neguvernabili, lenesi, hoti, fara cuvant, xenofobi, antisociali, ignoram tot ce inseamna reper moral, laxitate care este taxata aspru de straini. Nu de cei care vin sa ne vada, prin forta imprejurarilor obligati sa fie curtenitori, ci de cei la care ne ducem in vizita si pe care reusim sa-i speriem aproape imediat. Vrem sa scapam de asemenea pete de pe cartea noatra de vizita. Cum? Croindu-ne alta imagine cu ajutorul unor pretinsi maestri in arta deghizarii. Fara sa ne gandim macar o clipa ca ar trebui, mai intai, sa indreptam tarele de care suntem acuzati. Vrem sa bagam gunoiul sub pres, cu alte cuvinte, iar toata operatia se numeste brand de tara.
Reportajul lui Michael Palin nu semnifica mare lucru. Decat, poate, tentaiva Vestului de a ne cunoaste mai bine. Nu ne cunoaste pentru ca am fost fie izolati, fie nebagati in seama. Deci, tipul umple niste goluri in informatiile lor despre romani si despre Romania. De ce tocmai acum? Poate, pentru ca – prin jocul sortii- sunt obligati sa traiasca alaturi de noi si simt si ei nevoia sa stie mai bine cu cine au de-a face.
masini fabricate in germania
haine sau pizza din italia
ciocolata din elvetia
….
intrebarea interesanta e: ce s-ar intampla daca nu ar exista branduri de tara?
poate am merge sa cumparam masini second din moldova si tigari din franta…
Discutia despre brandul de tara este doar un alt nume pentru perechea de complexe de superioritate si inferioritate pe care ulti dintre noi le au fata de Europa sau SUA. Stiu ca exista specialisti in publicitate si PR care se ocupa cu manevrarea acestui concept si cu construirea de strategii de branding sau rebranding, pe ei ii inteleg, isi cistiga banii din asta.
Dar, oameni buni, sa vorbim la saturatie despre brandul de tara este un fel de imbatare cu apa rece: incercam sa separam imaginea pe care o dorim de realitatea in care traim. Sintem constienti ca e ceva in neregula si schizofren cu operatiunea asta, dar ce naiba, ni se spune ca poate iese si ca au mai facut-o si altii. Tot poporul roman, condus de citiva guru in ale marketingului si publicitatii este preocupat de problema asta arzatoare, isi cauta cu pasiune atuuri si minusuri, se compara … Tare mi-e teama ca discutia despre branding e importanta doar in Romania si ca pe altundeva nu ii da nimeni atentie. Plus ca mie imi aduce aminte de discursul ceausist in materie, cel despre “calitatile poporului roman” si “frumusetile si bogatiile patriei noastre”.
Faptul ca discursul actual despre branding reia teme ceausiste mi se pare ironic si periculos in acelasi timp. Atentie, discutia nu este doar despre vinzarea de produse made in Romania, este si despre ceea ce se numeste identitate nationala, or a reproduce niste obsesii nationaliste numai pentru ca ceva se vinde bine nu cred ca este OK. Dupa cum nu este OK nici caderea in “rusinea de a fi roman”, care este implicit presupusa de discursul identitatii.
Ar fi bine sa nu mai esuam in exercitii de narcisism sau masochism, daca vine cineva prin Bucovina si ii place, sa fie sanatos, dar sa nu ne simtim in corpore gidilati in mindria proprie. La drept vorbind, nimeni dintre noi nu are vreun merit pentru asta. Plus ca nu brandul de tara sau discutia obsesiva despre identitatea romaneasca vor fi cel care va scoate Romania la liman.
Si inca o chestie – cele mai frecvente reclame de pe euronews care ar putea fi incadrate la categoria branding de tara sint ale unor state cu grave probleme de sistem politic: Turkmenistan, Armenia, Iran, regiunea Tatarstan din Federatia Rusa, Kazahstan si altele … Sa trebuiasca oare apreciat Turkmenistanul pentru abilitatea cu care isi face cunoscute “bogatiile si frumusetile”? Sau trebuie sa ne aducem aminte ca este un stat politienesc, unde si-au facut sau isi fac veacul niste imitatori de succes ai lui Stalin precum Nyazov si Berdimuhamedov? Specialistii in publicitate – sper ca doar ei – vor raspunde afirmativ la prima intrebare. Ceilalti …
oare emisiunea aia de care zici, chipurile pozitiva, nu a fost platita, din bugetul ‘fabulospirit’?
Sugestii pentru un brand potrivit romanilor:
1. 75 % din infractiunile constate in Italia apartin romanilor( Cotidianul de azi)
2. 85% din furturile din bancomate datorate romanilor (Daily Mail)
Mai cautam?
Pt. gogu: nu cred.
Pt. Calin: articolul meu nu se vrea un sfat dat autoritatilor. Nu. Este doar o constatare. Si este corect ce spui ca reportajele de la BBC sunt o incercare a vestului de a ne cunoaste mai bine. Si arata cu imagini exact cum e viata in Romania, fara retusurile care apar in reclame. Michael Palin a mers cu caruta, a baut palinca cu oameni batrani si fara dinti, a mers cu trenul, etc. La fel si cei doi motociclisti pletosi: au mers prin praf, au aratat lumea la Bai, am mers pe la tara, etc.
Ideea este ca atunci cand scoti stirile cu romanii care fura in Vest (stiri care sunt si pe placul mass-media de la noi), ce ramane din brandul neretusat al Romaniei? Raman manastirile, ramane Maramuresul, ramane Transilvania (cu Sighisoara, Brasovul, Branul si Dracula), ramane Casa Poporului, Ilie Nastase, Nadia si Ceausescu.
Si sunt de acord ca brandul il face situatia de la noi din tara si nu niste imagini trucate si publicitatea in Vest.
Insa este nevoie insa si de publicitate facuta in Vest. Am citit un interviu cu responsabila de turism din Bulgaria care se plangea de competitia din Romania si printre cauze afirma ca Romania investeste mai mult in publicitate internationala decat Bulgaria.
A spune ca brandul de tara este un moft al nostru, al romanilor, intr-o perioada in care imaginea este totul, mi se pare a fi o afirmatie daca nu hazardata, cel putin gratuita. Pentru mai multe informatii, va recomand: http://www.countrybrandindex.com/
Tocmai pentru ca nu ne stim promova si nu stim sa “ne comunicam” diferenta dintre incasarile din serviciile turistice intre noi si, sa spunem, Ungaria, este imensa. Sa ne gandim ce nivel al resurselor relevante pentru turism avem noi si ce au ungurii. Ei au stiut sa comunice unitar ceva, incropit intr-un brand, noi nu. Rezultatele dupa cativa ani se vad. Si vorbim doar de turism.
Emil: referitor la cele spuse de tine, in comunicare, la nivel de impact, un eveniment/informatie negativa nu poate fi compensata de nici 100 de evenimente/informatii pozitive, daca nu sunt comunicate cum trebuie. In final, imaginea publica a Romaniei este imagine in mintea publicului larg, care este mult mai afectat de informatii din categoria fapte antisociale decat de cele din categoria peisaje si gastronomie.
Grobianu’ : mersi de link. Mai este inca o chestie: stirile negative din tari terte ce public vizeaza? Nu cumva este vizat tocmai publicul care are oricum venituri mici si nu au avut si nici nu prea vor avea sanse sa mearga in alte tari?
Nu, brandingul de tara nu este un moft al romanilor, este o strategie publicitara care exista peste tot, e pueril sa negam. As avea obiectii mai degraba morale la practica brandingului in general, dar nu le enunt aici. Problema este ca la noi discutia este impinsa la un nivel paroxistic, de parca supravietuirea tuturor ar depinde de gasirea unui “brand” profitabil. (Nu ma refer la blogul lui Emil, ci la exemple de tipul http://www.brandingromania.com/ si la desele articole din ziare si la emisiunile TV pe tema asta). In aceste conditii, ceea ce altundeva este o operatiune strict publicitara devine la noi o chestiune de interes national: ne comparam cu ungurii si bulgarii (curios, exact cu fostii “dusmani milenari”!), ne intrecem in a desemna personalitatea istorica nr. 1, ne laudam ca la noi iarba e mai verde etc. Sau, din contra, ne lamentam a paguba ca multi dintre romani sint hoti, lenesi etc. Pe scurt, sintem obsedati de noi. Brandingul de tara, asa cum arata el in Romania, pare a-i interesa mult mai mult pe romani (in sens larg) decit pe cei din afara Romaniei.
Scuze ca am deviat oarecum de la tema discutiei. Vizita lui Michael Palin, celebru component al trupei Monty Python, in loc sa fie luata drept ceea ce e, adica o vizita a unui tip interesat de experiente turistice, este interpretata ca dorinta a vestului de a cunoaste Romania. Daca Palin a descoperit adevarata fata a Romaniei, cum pare sa spuna Emil, a descoperit-o pe cont propriu. Daca vrem sa o legam cu tot dinadinsul branding de tara, putem si asa … dar cred ca e o exagerare. Palin e pur si simplu un om care vrea sa cunoasca, nu e un reprezentant al vestului care vrea sa faca cunoscute “simboluri ale Romaniei” nu stiu unde…
Calin: comentariul tau este excelent si se potriveste foarte bine cu ce am scris.
Intr-adevar, cred ca romanii au transformat brandul de tara in ceva de interes national pentru ca este destul de prost (brandul adica) si pentru ca vedem ca turismul genereaza de 3-4 ori mai putin (raportat la PIB) decat in tari vecine precum Bulgaria sau Ungaria.
Emisiunea lui Michael Palin insa, fiind difuzata pe BBC in prime time arata ca publicul din Marea Britanie este interesat de ceea ce se intampla in Estul Europei (in link se vede ca este vorba de o serie de 7 emisiuni din care una dediata Romaniei, iar celelalte altor tari din Europa de Est).
Si este bine sa comparam Bulgaria si Romania. La ora asta, 12% din PIB-ul Bulgariei provine din turism. Si daca e sa adaugam sectorul constructiilor (pentru case de vacanta, hoteluri, etc), cred ca se ajunge la 20%. Sunt sate bulgaresti “invadate” de englezi si irlandezi care se stabilesc acolo, multi dintre ei ducand mai departe traditiile bulgaresti…. altii deschid mici afaceri, etc.
Daca Romania doreste sa aiba ca exemplu Bulgaria in turism trebuie sa vada ce a facut bine Bulgaria. Poate ca ar fi bine sa-l plateasca pe printul Simeon (fost prim-ministru al Bulgariei care e “vinovat” de succesul turistic al Bulgariei) drept consultant la Ministerul Turismului
Toate agentiile mari din tara isi bat capul cu brandul de tara. Se dau de ceasul mortii sa scoata o idee pertinenta. Dar atunci cand vin cu o idee este atat de abstracta incat nu prea o intelege nimeni.
Exista lucruri concrete (in sensul solid chiar) care incorporeaza si ilustreaza aproape toate punctele tari ale Romaniei si romanilor, in jurul carora se poate construi un brand de tara. Dar ca sa le descoperi trebuie sa bati tara asta cu talpa, si nu sa-ti petreci toate concediile la tropice. Trebuie sa-ti placa ceea ce vinzi. Atunci cand iti miroase totul in jur in tara ta e mai greu sa scoti un brand de tara.
Pentru ca tot va spuneam de lucruri concrete in jurul carora se poate construi un brand de tara, va dau un exemplu: E 60-ul.
Da, drumul european care taie tara in doua si care strabate aproape toate locurile care nu trebuie ratate in tara asta. Isi face intrarea in tara aproape de Oradea si se termina la Bucuresti (daca nu chiar la Constanta).
Trece prin Oradea, Cluj, Tg. Mures, Sighisoara, Brasov, Valea Prahovei. Are conexiuni bune cu celelalte drumuri ce duc in restul zonelor tarii.
Daca o tii pe drumul asta ai ce vedea, ai unde sta, si nu-ti rupi masina in doua.
Posibilitatile de a face din E 60 un brand e tara sunt foarte multe si ofera modalitati de punere in practica aproape nelimitata.
Cumpara cineva ideea asta? Drepturile de folosinta nu sunt free.
Pe France2 azi dimineata a fost o alta prezentare a Romaniei cu poze si arhitectura, manastiri si stiluri facuta de o ziarista care abea se intorsese de la noi. E drept ca fost succint dar interesant (era emisiunea de dimineata cam ca TeleMatinal).
Precizare: exemplul cu Loganul n-a fost tocmai bine ales: Loganul este doar un model al brandului Dacia, dar in occident este in general vindut sub brandul Renault.
S-ar parea ca francezii nu tin sa atraga atentia ca a fost conceput si se fabrica (si) in Romania
Logan nu a fost conceput in Romania
Logan se fabrica SI in Romania.
discutiile despre branduirea Romaniei sunt interesante in special pentru studierea a cat de repede ne emotionam si cat de usor facem din acest fals proiect un capat de tara. Multi (politicieni, jurnalisti, alti oameni de bine) au impresia ca Romania va fi perceputa altfel dupa ce vom avea un brand de tara.
Sau ca ne vom vinde mai bine produsele si serviciile.
Si in general suntem de parerea ca branding Romania este o chestiune care trebuie rezolvata de la centru, de sus, pentru ca, nu-i asa e o problema nationala.
Eu cred ca e tocmai invers:
elementele specificice care pot fi folosite in promovarea unui produs sau serviciu si care au legatura cu unicitatea Romaniei (reala sau imaginata) pot fi gasite si folosite mult mai simplu si eficient de chiar cel care vinde acel produs, care-si cunoaste piata target si poate evalua cel mai bine eficienta unei campanii.
altfel ajungem sa stampilam tot de la pachete turistice la cascaval si salam cu manastiri din Bucovina pentru ca asa s-a hotarat la centru.
de asta mi se par aceste discutii superflue si nostime.
Emil: nu vorbeam de un public vizat de stirile negative. Pur si simplu, imaginea publica a “unui ceva” se creeaza initial la nivel de individ. Indiferent de pozitia sociala a acestuia. Informatiile negative despre care vorbim merg spre un public larg, fara ca acesta sa fie voit targetat. O stire proasta intr-un Washington Post, Financial Times sau Frankfurter Allgemeine Zeitung nu cred ca vizeaza un public tinta, si nu cred ca este indreptata impotriva unei tari, este pur si simplu o stire, o analiza, o ancheta.
De asemenea, ar trebui sa intelegem ca turismul care aduce sume de bani relevante nu este acest turism de nisa, turism aventurier, sa-i spunem asa, ci turismul de masa, clasic. Daca vrem sa promovam turism de nisa, sunt de acord ca astfel de reportaje, documentare si emisiuni ar avea vreun efect. Dar pentru cel de masa, nu.
Referitor la ceea ce spuneai ca de acest gen de stiri este vizat tocmai publicul care are oricum venituri mici si nu a avut si nici nu prea va avea sanse sa mearga in alte tari, da-mi voie sa te contrazic. O fi cazul la noi de asa ceva. Dar aceasta e o afirmatie falsa cel putin din doua puncte de vedere: 1). e ca si cum ai spune ca asemenea informatii nu ne afecteaza imaginea, fiindca oricum publicul la care ajung oricum nu ne vor vizita vreodata tara si 2). la nivel international, majoritatea turistilor din tarile “exportatoare de turisti” sunt oameni cu venituri medii, nu cei cu venituri peste medie.
Referitor la discutia generala o remarca la fel de generala: daca la noi a fost inteles prost de la bun inceput conceptul de “country branding”, nu inseamna ca acest concept este prost per se.
goranescu: nu ne va merge mai bine si nu vom fi vazuti mai bine daca vom avea un brand de tara. Problema e ca il avem, si nu ne face prea mult bine, fiindca e un amalgam de mizerii cu lucruri frumoase. Si mizeriile se comunica singure mai bine decat lucrurile frumoase. Nici in conditiile in care ne vom incropi un brand coerent nu ne va fi mai bine. Fiindca, el, in sine nu inseamna nimic, daca nu este comunicat cum trebuie.
La nivel de mecanisme, brandurile functioneaza cam la fel, indiferent de dimensiunea si natura lor. Este motivul pentru care in magazin lumea alege sa ia de pe raft Coca Cola in loc de alta marca, chiar daca stie ca produsul nu-i face bine si mai da si mai multi bani pe el. Din aceleasi motive lumea alege sa mearga sa-si faca vacanta in Ungaria si nu in Romania si din aceleasi cauze investitorii nu s-au inghesuit prea tare la poarta noastra. Printre altele, bineinteles.