You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for February, 2016


Portret clasic de Eurosceptic in Marea Britanie

“In 1991 castigam 7 lire pe ora. Azi, in 2016, castig 8 lire pe ora din cauza marilor firme care vor in UE si angajeaza est-europeni care mentin salariile la un nivel scazut. Voi vota sa iesim din UE”.

. Semnat: votant eurosceptic britanic.

Marea Britanie va organiza un referendum pentru a ramane sau a iesi din Uniunea Europeana.

Referendumul vine firesc dupa ce UKIP – un partid care militeaza pentru iesirea Marii Britanii din UE – a castigat cele mai multe voturi in alegerile pentru parlamentul european de acum 2 ani.

Iar principala problema este nivelul mare de imigranti din UE care sustine un nivel net de imigranti de 300.000 pe an, omul rau fiind evident est-europeanul (polonez, roman si bulgar). Imigrantii sunt prezentati ca cei care iau locurile de munca britanicilor (in special a celor fara pregatire), sunt cei care creeaza aglomeratie in scoli, spitale si chiar pe autostrada, duc la cresterea preturilor caselor, etc.

Romania in cercul vicios

M-am hazardat in articolul precedent sa spun ca Romania are sansa sa ajunga intr-un cerc virtuos, cheia acestui cerc virtuos fiind o administratie curata.

Din pacate, presiunea politica si mediatica impotriva unei administratii curate ma pune pe ganduri.

Daca vrem prosperitate, nu putem lasa o mana de politicieni – inclusiv presedintele Johannis – sa faca jocul unor infractori pe banii si pe activele noastre.

Romania este aproape de cercul virtuos

Ultimii ani am avut de-a face cu o serie de crize: economica in 2008, politica in 2009, economica in 2010 – 2012, politica in 2012 – 2015. Insa iata ca de ceva vreme lucurile par a fi ajuns intr-un fagas mai normal.

Economia o duce relativ bine. In plus, actiunile DNA au avut un efect pozitiv asupra bugetului de stat: atat la cheltuieli cat si la incasari si, cuplata cu prudenta macro-economica si cresterea economica, a creat loc pentru relaxare fiscala, iar relaxarea fiscala va accelera cresterea economica.

Numirile in posture publice, desi departe de a fi ideale, sunt totusi un pas mare fata de oamenii din guvernele pre-2015.

Nu avem criza economica si nu avem criza politica. Este un moment ideal pentru constructie in orice domeniu: de la proiecte economice de orice fel la orice fel de politica publica sau la orice fel de initiativa privata. Imaginea Romaniei ca o tara care se curata, o tara care creste si o tara stabila si fara excese nu are decat sa se imbunatateasca, atargand investitori straini, turisti, etc. In plus, creste increderea de sine.

Suntem aproape de un cerc virtuos: administratie curata si eficienta utilizeaza corect banii din taxe, creste valoarea serviciilor publice in paralel cu reducerea fiscalitatii, lucru ce duce la crestere economica; tara este stabila si cu o imagine buna, fapt ce atrage investitii straine, care duce la crestere economica. Din crestere economica se strang mai multi bani din taxe ce sunt folositi efficient de o administratie competenta. Si tot asa.

Romania are o mare sansa. Sa nu o pierdem!

7% / 25% / 50% — adevarata problema a U.E.

Si anume, problema este ca UE are 7% din populatia globului, produce 25% din PIB-ul global, dar are 50% din cheltuielile de asistenta sociala din lume (sursa).

Uniunea Europeana are o mare problema care ii reduce din competitivitate. Implicit o astfel de cheltuiala nu este sustenabila, mai ales ca UE are o populatie mai batrana decat alte regiuni economice.

Criza datoriilor publice din UE este departe de a fi terminate. Asa-zisa austeritate din UE nu este suficienta: cheltuielile sociale ridicate si in crestere vor face ca datoriile sa creasca si mai mult. Politicile publice trebuie sa asigure mai multa flexibilitate a fortei de munca iar politica sociala trebuie sa incurajeze munca, nu lenea.

PS. Reducerea cheltuielior sociale poate avea beneficii si impotriva discursurilor extremiste care arata cu degetul catre imigranti ca ar veni in Europa doar pentru asistenta sociala; in paralel trebuie facuta o politica de imigratie care sa deschida posibilitati inca din tarile de origine (de exemplu pe model Canadian).

Dictionar economic. Diferenta intre cifra de afaceri si profit.

Poate din necunoastere, poate din goana dupa cititori sau clickuri, anumite ziare si reviste economice au titluri si comentarii ce suna cam asa:

“Omul de afaceri X avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar.”

“Omul de afaceri X, cu o avere estimate la 15 milioane de euro a vorbit despre intentia de a investi. Ziarul nostru a estimat averea omului de afaceri considerand un multiplicator de 1 la valoarea afacerilor”.

Valoarea cifrei de afaceri (sau veniturile) sunt importante. Insa succesul unei firme nu este dat de volumul cifrei de afaceri, ci de capacitatea unei firme de a face profit. Oricine poate creste cifra de afaceri si cota de piata vanzand in pierdere si poate ca este si asta o strategie (ii obligi pe concurenti sa iasa de pe piata, ulterior tu maresti preturile pentru ca esti monopolist).

Cred ca este datoria editorilor de ziare / reviste economice sa explice mai mult, nu doar sa caute un titlu demn de tabloide. Cred ca ei trebuie sa explice cat e profitul, de ce nu a avut profit, ce costuri a avut, ce a platit peste nivelul pietei, de ce a falimentat, cine l-a finantat si ce pierderi au avut cei care l-au finantat, etc, etc. Iar cei care reduc preturile doar cu scopul de a deveni monopolisti, ei bine ei trebuie reclamati la Consiliul Concurentei pentru ca in cele din urma consumatorul sufera / plateste mai mult.

RATB – analiza pe bilant

RATB publica anual un raport de activitate, ultimul disponibil este pe 2014.

Nu este un bilant propriu-zis si difera mult fata de raportarile firmelor comerciale, indeosebi cele cotate la bursa.

Insa este un raport de activitate specific, cu multe detalii.

Las la o parte prezentarea ce pare sa fie facuta dupa un model invechit din anii ’90 (un exemplu de prezentare moderna aici – un bilant propriu zis, auditat, de la o regia de transport din Londra) si vreau sa punctez cateva detalii:

1. veniturile proprii (din vanzari bilete, reclama, etc) reprezinta mai putin de 50% din cheltuieli. Restul pana la 100% este acoperit prin subventie publica.
2. desi numarul de angajati a scazut (de la 11.100 la 10.700 din 2013 in 2014), cheltuielile cu personalul reprezinta mai mult de 50% din cheltuieli; poate si din cauza ca multe cheltuieli sunt internalizate (de exemplu reparatia tramvaielor, etc)
3. Veniturile din amenzi pentru neplata biletului sunt la 5 milioane de lei / an, mult mai putin decat indica RATB ca pierdere prin diferite articole de presa (adica 240 milioane de lei)
4. Sunt inclusi indicatori operationali precum gradul de utlizare a mijloacelor de transport, numar de kilometri parcursi, etc.

Insa ceea ce lipseste din raport este mai important si anume:
1. Cum se leaga activitatea RATB de obiectivele orasului?
2. Care este opinia pasagerilor?
3. Cum se leaga planurile de investitii de dezvoltarea orasului?
4. Care este strategia? De exemplu, cum sa isi acopere cheltuielile de exploatare fara sa recurga la subventii?
5. De ce nu isi uneste activitatea cu Metrorex, care ar fi impactul unei asemenea fuziuni? Nu cumva ar fi in folosul paagerilor si nu cumva ar fi mult mai eficienta economic pentru pasageri / platitorii de taxe?

Este adevrat, responsabilitatea este in cele din urma a primarului. Primarii insa poti fi schimbati la 4 ani, daca nu cumva mai des (de exemplu ultimul primar ales, Sorin Oprescu, a fost arestat pe motiv de coruptie). Asadar RATB trebuie sa fie o institutie autonoma care sa ajute primarul / primaria in obiectivele de dezvoltare si in cele din urma in interesul pasagerilor.


Taguri