You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for July, 2014


Cum isi fura ASE-ul studentii si absolventii

Reactia ASE in urma retinerii prodecanului de la Facultatea de Finante-Banci este una a lipsei de responsabilitate. Cum lipsita de responsabilitate este si reactia sau lipsa de reactive a Ministerului Educatiei – si nu numai in cazul coruptiei de la ASE, dar in cazul coruptiei generalizate din sistemul de invatamant romanesc.

Rectorul ASE a dat cateva declaratii in care paseaza responsabilitatea seriozitatii examenelor la profesori. In ceea ce priveste detectarea coruptiei din insittutia sa, responsabilitatea este a politiei, a procurorilor, a SRI-ului. Nu a lui.

Dealtfel, ASE-ul – ca institutie – nu a emis niciun fel de comunicat de presa.

Am invatat ca sa intru la ASE si am intrat printre primii. Am invatat pe parcursul celor 4 ani de la ASE si am avut tot timpul bursa. Am invatat pentru licenta, lucrearea si cercetarea pentru lucrare mi le-am facut singur, cu extreme de putin ajutor de la indrumator si am terminat ASE-ul printre primii, lucru ce m-a ajutat la obtinerea primului job.

ASE-ul isi fura studentii si absolventii prin lipsa de responsabilitate la adresa coruptiei. Valoarea diplomei mele este egala cu valoarea diplomei unuia care si-a cumparat de la profesorii ASE lucrarea de licenta!

Ce ar fi trebuit sa faca ASE-ul: sa spuna ce cod de etica are si cum se asigura ca este urmat. Uneori mai sunt scapari, desigur, ca atare ASE-ul ar fi trebuit sa aiba propria investigatie in acest caz si sa vina cu propriile masuri pentru a se evita ca alte cazuri similare nu se vor mai repeta, sa revizuiasca sistemul de lucrari de licenta (cum este posibil sa fie o piata a lucrarilor de licenta???), sa responsabilizeze coordonatorii de lucrari de licenta.

Si, mai ales, sa revizuiasca calitatea muncii institutiei punandu-si intrebarea: “cum este posibil ca dupa atatia ani de studii, studentii ASE sa caute sa fure decat sa munceasca”?

ASE-ul nu a facut ce era normal pentru orice institutie sa faca. Are un management slab care fura din viitorul studentilor si absolventilor, ca sa nu mai spun de risipirea resurselor statului pe aceasta institutie.

Ce este si mai grav este lipsa de reactive a celorlalti profesori, lipsa de reactive a studentilor si lipsa de reactive a parintilor studentilor.

O lume in care si bebelusii sunt spioni

Initial au crezut ca au doborat un avion militar si se laudau cu asta. Ulterior au vazut ca era un avion civil. Raspunsul prompt al teroristilor rusi a fost sa-i catalogheze pe civilii din avion drept “spioni”. Cam la asta duce propaganda si spalatul pe creier: la dezumanizare.

Noul Cod Fiscal- modificari in impozitarea imobiliara a terenurilor intravilane

In valtoarea mediatica MTO (intalnirea Basescu/Ponta-Petrescu), Dan Voiculescu si Mircea Basescu- se pare ca incepe sa treaca neobservata o modificare esentiala in Codul Fiscal cu aplicare de la 1 ianuarie 2015.

Este vorba de modificarile in impozitarea proprietatilor imobiliare. Impozitele pe terenuri si constructii vor fi modificate fundamental, atat ca structurare cat si ca valoare a impozitelor. Ar fi bine sa urmarim si acest proces.

Continue reading →

Bacalaureat la Cotroceni: perle cu Ioana Petrescu

Am urmarit discutia de la Cotroceni pe tema reducerii CAS cu 5%.

Dna Petrescu afirma ca in cazul in care reducerea CAS este acoperita de taierea investitiilor publice, atunci banii rezultanti vor fi folositi de firmele private pentru investitii si pentru ca investitiile private sunt mai eficiente, atunci tara este pe castig.

Cateva remarci:
1. Daca guvernul recunoaste ca este ineficient de ce nu isi da demisia?
2. Daca mediul privat e mai eficient, atunci de ce mai insista statul sa face investitii in orice domeniu?
3. Reducerea CAS duce la scaderea costului cu forta de munca, este de asteptat ca firmele sa prefere cresterea numarului de angajati si nu investitii in echipamente care ar duce la cresterea productivitatii pe angajat.

Despre impozitare- memorii (1997)

Intre anii 1995-1999 un tanar student isi descoperea preocuparile din domeniul economiei si al impozitarii ca instrument de dezvoltare. Astazi, dupa mai mult de 15 ani, reproduc un mic eseu pe tema impozitarii care poate (sau nu) sa fie in continuare de actualitate. Scuzati stilul “copilaresc”, chiar a fost conceput in studentie.

“In toti anii de dupa 1990, odata cu deschiderea economiei romanesti catre capitalism si valorile economiei de piata, puterea firmelor private a sporit din ce in ce mai mult. De asemenea, intreprinderile gestionate de stat sunt firme mari, cu o putere economica si financiara considerabila- dar prost administrate. Oricum am privi, pe ansamblul economiei romanesti ca de altfel in majoritatea statelor puterea firmelor (de stat si private) a sporit considerabil. Ele sunt cele care utilizeaza cea mai mare parte a resurselor, au cea mai mare influenta pe plan economic- influenta ce incepe sa se manifeste si in plan politic sau social.

Astfel, devine tot mai evidenta influenta pe care o au firmele asupra comunitatilor umane. Pe langa avantajele pe care le aduc prin utilizarea mai eficienta a resurselor, activitatea firmelor are si dezavantaje ce deriva din faptul ca ele se concentreaza exclusiv asupra profitului:
– deteriorarea mediului ambiant
– deteriorarea mediului social prin crearea si adancirea decalajelor intre venituri
– intretinerea unui mediu concurential viciat cu influente negative asupra cumparatorilor (firmele investesc masiv pentru dobandirea unei pozitii dominante pe piata, costuri ce se reflecta in pretul produsului etc)

Cresterea acestor influente negative este pregnanta si s-a accentuat in ultimii ani. De aceea, este necesar ca statul sa intervina prin parghiile de care dispune pentru a preveni crearea sau dezvoltarea unui mediu economic disturbat de activitatea firmelor ce nu acorda importanta factorilor sociali, ecologici etc. decat in masura in care genereaza profituri. Statul nu trebuie sa interzica activitatile economice in nici un fel, dar trebuie sa stimuleze activitatea responsabila din punct de vedere ecologic, social, comercial etc.

Pana in prezent statul a fost cel care a gestionat activitatile de protectie sociala si ecologica. Rolul statului va fi in continuare important, dar o parte a responsabilitatii va trebui sa fie transferata firmelor. Prin stimulente adecvate firmele vor fi incurajate sa acorde atentie sporita factorilor ecologici si sociali si vor obtine profituri mai mari prin reducerea taxelor si impozitelor.

Firmele cunosc cel mai bine mediul in care functioneaza si pot actiona mai eficient decat statul pentru reducerea costurilor ecologice si sociale, spre deosebire de stat a carui activitate ineficienta si inflexibila nu a dat rezultatele scontate. Firmele vor fi incurajate sa se implice in protectia ecologica si sociala, pentru a reface un mediu de calitate si o economie competitiva.

Principiile de impozitare in cadrul noii viziuni a activitatii responsabile a firmelor:

– stimularea activitatii economice responsabile si din punct de vedere social si ecologic
– descurajarea drastica a oricarei activitati ilegale generatoare de profituri (impozitare de 100% sau apropiata de acest nivel)
– implicarea activa a firmelor in viata comunitara prin cresterea rolului social, de protectie ecologica etc.
– descentralizarea protectiei ecologice si sociale si reducerea rolului statului
– cresterea eficientei pe plan economic, social, ecologic (prin disponibilizarea de fonduri direct catre firme in scopul activitatilor protective, in dauna taxarii de catre stat si alocarii ineficiente)
– implicarea ONG in urmarirea activitatii firmelor si prevenirea incercarilor de fraudare
– crearea mentalitatilor economice centrate pe responsabilitatea sociala
– stimularea activitatilor productive si descurajarea speculatiilor financiare”.

Practic finalitatea unei asemenea abordari ar fi un sistem de taxe progresiv bazat pe un nivel mediu fix (al impozitului pe profit) stabilit de catre stat si reduceri/penalizari in functie de indeplinirea sau neindeplinirea de catre firmele private a functiilor sociale si ecologice. Se elimina astfel ineficienta gestionarii de catre stat a taxelor si se stimuleaza gestionarea direct de catre firme a costurilor sociale si ecologice, sub supravegherea statului si a organizatiilor non-guvernamentale.


Taguri