You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for March, 2013


Cipru si impactul asupra evaluarii contabile

Atunci cand isi inchid bilantul / exercitiul financiar, firmele nici nu se gandesc sa faca provizioane pentru banii tinuti la banca.

Firmele de audit se multumesc doar cu o scrisoare de la banca care confirma soldul.

Insa solutia din Cipru care a taiat din depozitele bancare ma face sa cred ca atunci cand o firma isi incheie bilantul ar trebui sa faca si o evaluare a soliditatii bancii unde isi tine banii si, eventual, sa constituie un provizion pentru riscuri.

Un proiect pentru 2050: o lume fara frontiere

Sunt mai multe lucruri care ne unesc decat cele care ne despart.

1. Calitatea aerului, calitatea apei, pretul petrolului nu sunt stabilite doar la nivel national.

Cetatenii nascuti in tari bogate in petrol si in alte resurse naturale se poate spune ca au avut noroc. Ne minunam de bogatiile afisate de Emiratele Arabe Unite si ne minunam la cladirile lor inalte de 1.000 de metri. Desigur, sunt niste monstri ne-ecologici, dar tot ne minunam. Este insa meritul cetatenilor din Emirate?

Un print din Arabia Saudita s-a suparat pe revista Forbes ca i-a estimat gresit averea cu vreo 10 miliarde de dolari.

In acelasi timp, jumatate din Africa subshariana traieste cu mai putin de un dolar pe zi.

Cu ce este mai merituos un copil de print din Arabia Saudita fata de un copil african?

2. Zilele astea occidentalii, mai ales cei cu probleme de competitivitate, gen Italia, Grecia, Franta, Marea Britanie, sunt extrem de suparati, mai ales pe straini. Partidele populiste castiga teren si gasesc vinovatul de serviciu: imigrantul. Cetateanul englez, chiar daca nu a muncit in viata lui si nu a muncit nimeni in familia lui de vreo 3 generatii este indreptatit la o viata decenta: apartament mobilat complet acordat de stat, educatie si serviciu de sanatate gratuite, bani de buzunar, bani de bilet la meci, bani de tigari si bani de bautura. In alte tari, un astfel de serviciu ar fi considerat un lux.

Cu ce este mai merituos un cetatean britanic fata de unul din India?

In timp ce in occident se arunca 10-20% din mancare, in Africa sau India multi mor de foame. In timp ce unii au parte de cele mai bune tratamente medicale, altii mor din cauza lipei unui vaccin de cativa dolari.

Un cetatean britanic, chiar si somer, isi permite sa mearga in vacanta prin Italia, Spania, Maldive. Unui fermier chinez ii este de multe ori interzis sa ajunga la Beijing.

3. Institutiile si firmele, mici si mari, isi dau seama ca pentru a avea cat mai mult succes este nevoie sa aiba o strategie globala.

Apple isi vine produsele peste tot in lume. Google angajeaza cei mai destepti oameni, indiferent din ce tara ar proveni. Mercedes este o marca de masini universal apreciata.

Harry Potter a fost tradusa in peste 200 de limbi. Filmul “Avatar” a fost vazut de miliarde de oameni.

Leonardo da Vinci, Nobel, Einstein, Socrate, etc sunt nume invatate de catre copii peste tot in lume.

Finala Campionatului Mondial de Fotbal a fost vizionata de sute de milioane de oameni. Tot cam atatia au vazut inaugurarea noului Papa de la Roma.

4. Toate tarile doresc sa fie competitive pe seama altora. Multi admira surplusul comercial al Germaniei sau al Chinei. Este insa imposibil ca toate tarile din lume sa aiba concomitent surplus comercial.

Toti am venit pe aceasta lume mici, fragili si dezbracati. Si am venit egali. Resursele globului, asa limiate si fragile ne apartin tuturor.

A avea frontiere in aceste conditii este imoral. Granitele au fost importante intr-o anumita perioada a dezvoltarii statale / institutionale. Lupta pentru extinderea frontierelor a generat sute de milioane de morti in razboaie de la inceputul institutiei numit stat. Si azi se cheltuiesc sute de miliarde de dolari pe an pentru “aparare” plus alte cateva sute de miliarde pentru vamesi, vami, etc si toti acesti bani pot fi folositi cu spor in alte domenii.

Imi dau seama ca este greu sa avem azi o lume fara frontiere, dar de ce nu am avea-o in 2050?

Nici noua nu ne plac strainii

Ne plangem ca suntem discriminati, ca suntem facuti tapi ispasitori in Germania, in Franta, Italia, Olanda sau Marea Britanie. Ne suparam cand altii fac glume pe seama romanilor. Ne suparam cand degetul occidentului arata catre Romania cand ceva miroase in occident, de ex. in cazul scandalului carnii de cal.

Insa noi de ce acceptam afirmatii precum cea de mai jos a dlui, Ponta:
“Importatorii de alimente in Romania si competitorii producatorilor romani pe piata europeana sunt in spatele crizei din industria alimentara”.

Cipru- o noua abordare

Primul meu articol de pe blogul lui Emil a fost acesta.

Stiu ca situatia din Cipru este dificila zilele acestea. E posibil ca de luni incolo sa fie chiar mai dificila decat acum, dar la fel de posibil este sa fie mai buna.

Oricum ar fi, acesta este un prim test al ideii de tri-complementaritate eurasiatica.

In Cipru exista implicare substantiala atat din partea Europei de Vest, a Rusiei si in faza incipienta a Turciei. Un Cipru “failed state” ar afecta toate cele trei entitati- desi multi spun ca Turcia ar fi cea care ar putea profita pentru a-si extinde influenta in Cipru, in realitate este un pic mai complicat.

Practic Cipru este un stat care a ajuns sa depinda de implicarea tuturor celor trei “civilizatii”. O rezolvare amiabila a problemelor Ciprului ar insemna o oarecare speranta in materializarea in viitor a colaborarii eurasiatice. O rezolvare competitiva ar insemna ca mai avem de asteptat.

Sa vedem ce va fi.

DIB- mecanismul datoriilor si putin despre arierate

In articolul precedent am spus ca in studiul distrugerii nu avem nevoie de multe puncte de referinta pentru studiu, doar de un sistem de referinta si de stresori. Stresorii genereaza distrugere in sistemul de referinta, distrugere care poate fi manifesta (absoluta, potentiala/partiala) sau virtuala.

Articolul de acum este primul dintr-o serie mai lunga legata de “aplicatii practice” ale acestui mecanism simplu in viata economica.

Continue reading →

DIB- sisteme de referinta si stresori

Atunci cand discutam despre “creatie” (ca opus al distrugerii) avem in vedere niste evenimente clare: fie crearea unui sistem, fie transformarea calitativa a unui sistem prin actiunea unor factori creatori. Opusul creatiei, distrugerea, se manifesta in acelasi fel. Un sistem poate fi distrus partial sau integral. Distrugerea totala a unui sistem de referinta este distrugere absoluta.

Continue reading →

Ciprul este un stat suveran!

Ciprul are nevoie de 17 miliarde de euro asta dupa ce au primit de la rusi vreo 2 miliarde jumate, UE le-a dat 10 miliarde, totusi Cipru mai are nevoie de 7 miliarde. Dupa parerea mea taxarea depozitelor bancare este o solutie mai rapida decat in Grecia, insa seamana a furt.

Cei care condamna UE care totusi le-a dat 10 miliarde, adica 10.000 de euro pentru fiecare cetatean, mi se pare ca dau dovada de ipocrizie. Vina ca s-a ajuns aici este a Ciprului, tara care – ultima oara cand m-am uitat – este o democratie. Adica responsabilitatea este 100% a poporului cipriot si inainte si acum.

Daca nu vor sa accepte aceasta taxa, cipriotii nu au decat sa gaseasca alte solutii pentru plata sau neplata datoriei. Si sa nu uitam ca 100 de miliarde din datoria Greciei a fost deja platita de cetatenii Germaniei, Olandei, Finlandei si alti deponenti seriosi si alte 200 de miliarde sunt promise de Grecia (bani care ma indoiesc ca se vor materializa).

At the precipice we change…

De foarte multa vreme am avut o pasiune de a urmari modul in care statele actioneaza in relatia cu cetatenii lor si in relatia cu alte state. De-a lungul timpului mi-am dezvoltat niste mici scheme mentale prin care privesc  acest mod de interactiune. In mintea mea era clar probabil de acum 10-15 ani ca va veni momentul in care voi (sau vom) avea nevoie la modul practic de aceste informatii. Practic momentul unui “reset” in care trebuie sa intelegem baza functionarii statului, a institutiilor lui, a relatiilor cu cetatenii samd. Ce s-a intamplat in Romania in anii ’90 nu a avut forta de a declansa la scara larga un asemenea proces mental; ce se intampla in acesti ani cu siguranta da.

In primul rand, dupa mintea mea statul este un vehicul al nevoilor cetatenilor. Statul exista pentru ca cetatenii au nevoi si le satisfac mai bine intr-un mediu in care exista state (statul fiind o evolutie istorica in satisfacerea mai buna a nevoilor umane). In momentul in care statul face mai mult rau decat bine atunci statul fie inceteaza sa existe, fie continua sa existe dar ca un “zombie state” (cu distrugerea virtuala deja incorporata si asteptand doar stimulul necesar pentru a se dezintegra- revolutie, lovitura de stat, atac extern samd). Rabufnirea din 1989 este o dovada a ce se poate intampla in asemenea situatii.

Nevoile cetatenilor unui stat eu le impart foarte simplu nevoi obiective si nevoi subiective. Dupa piramida nevoilor a lui Maslow, nevoile obiective sunt cele legate de nevoile fiziologice/de supravietuire (hrana, apa, aer, etc) si de nevoile de securitate (individuala sau de grup)- primele 2 grupe. Nevoile subiective sunt cele de realizare personala, de realizare sociala samd- celelalte 3 grupe.

Statul este un sistem integrat de institutii si indivizi. Un sistem de actori sociali, asa cum spune Talcott. Daca vrem sa privim statul (sau sistemul social aferent statului) divizat in subsisteme, dupa parerea mea cel mai bine ne uitam la subsistemul politic, cel economic, cel social si cel cultural; cred ca definitiile sunt de prisos. Aceste subsisteme se intrepatrund in cadrul sistemului statal, rezultand un sistem complex.

Statul este o structura fragila, fiind o constructie umana. In mod sigur statul nu este perfect, exista in cadrul oricarui stat o “distrugere virtuala” aferenta incepand cu momentul crearii acestuia si pana in momentul disparitiei. Orice distrugere virtuala are nevoie de un sistem in care sa se acumuleze sau in care sa se manifeste (in cazul acesta sistemul statal) si de stresori care sa actioneze asupra sistemului generand distrugere manifesta sau virtuala. Prin capacitatea distructiva acesti stresori sunt amenintari la adresa sistemului statal.

In contextul actual, exista stresori si distrugeri virtuale sau manifeste in toate punctele sistemului statal.

Eu nu sunt de acord cu Taleb ca este de ajuns sa studiezi sistemul (daca e fragil, rezilient sau antifragil) pentru a-ti da seama de comportamentul acestuia la stresori. Probabil ca aceasta teorie este valabila intr-un sistem simplu si asupra caruia actioneaza 1-2-3 stresori. In momentul in care numarul stresorilor este mult mai mare si in momentul in care te raportezi la un sistem complex (cu subsisteme, actori, interactiuni complexe) atunci simplitatea teoretica a conceptelor fragil/antifragil devine mult mai greu de aplicat.

Distrugerea la nivelul sistemelor depinde si de stresori. In teorie acestia sunt constanti, in practica nu. Intr-un sistem complex si cu aplicabilitate nu doar in lumea materiala ci si in cea sociala/culturala etc. este din ce in ce mai greu sa imaginezi stresori constanti sau predictibili.

In analiza statelor, stresorii sunt amenintari la adresa statului. Aceste amenintari pot fi:

  1. Obiective (afecteaza nevoi obiective)/subiective (afecteaza nevoi subiective)
  2. Interne (vin din interiorul sistemului)/externe (vin din exteriorul sistemului)

Pana acum nu am reusit sa gasesc o separare mai simpla. Poate intr-o postare viitoare voi detalia exact ce inseamna fiecare, dar din denumire cred ca este oarecum clar.

Modul de generare/actiune/reactie la amenintarile la adresa statului (stresori obiectivi, subiectivi, interni si externi) si modul de impact in subsistemele statale (politic, social, economic, cultural) sunt cheia intelegerii unei crize statale. Sunt multe teorii care incearca sa explice crizele statale, majoritatea se bazeaza pe aceasta structura de lucru.

Astazi ne aflam in fata unor crize statale de intensitate si extindere majore. In 1989-1991 au avut loc transformari majore in lumea comunista, acum insa transformarile afecteaza intreaga lume occidentala, in general mult mai stabila, si cu un impact mult mai mare asupra sistemului global.

In ultimii 5 ani in intreaga lume a avut loc o distrugere enorma de bogatie si o fragmentare a acesteia. In conditiile distrugerii bogatiei apar din ce in ce mai pregnanti stresorii (amenintarile) si efectele lor sunt mult mai vizibile. Statele sunt din ce in ce mai fragile si expuse crizelor statale (culminand in conflicte deschise interne sau externe), subsistemele statale se afla intr-o stare precara si criza economica se propaga in domeniul politic, social si afecteaza in ultima instanta si domeniul cultural.

Fragmentarea sociala este efectul cel mai de nedorit in tot acest proces. Atunci cand se ajunge la fragmentare sociala este greu de vorbit de nevoi comune, de aspiratii comune, de un viitor comun.

Principala amenintare pentru relansarea economica

Conform SAR, coruptia este principala amenintare pentru relansarea economica.

Noii prieteni socialisti unguri

Problema cu socialistii unguri este ca nu pot guverna. Cum poti guverna atunci cand duci tara in datorii imense, cand promisiunile sociale nu pot fi acoperite si cand fostul prim ministru socialist a fost surprins declarand ca au mintit poporul dimineata, la pranz si seara?

Un Schengen mai mic intre Romania si Bulgaria

Situatia cu Schengen este destul de clara. Nu ne vor pentru ca nu inspiram suficient de multa incredere ca nu lasam traficanti si teroristi sa treaga granita pe la vama in urma unui mic act de coruptie, nu prin padure cu ajutorul calauzelor. A propos, care mai e soarta celor 200 de vamesi arestati acum 2 ani?

Insa daca ar fi incredere reciproca, nimic nu ar impiedica Romania si Bulgaria sa deschida complet granita intre ele. Avantajele economice ar fi reale. Iar avantajele astea economice pot fi folosite pentru noi lucrari de infrastructura (poduri, etc) intre cele doua tari de unde vor veni beneficii economice suplimentare.

Trist, foarte trist…

Sursa aici. Incepe cu un zambet larg, se termina cu o grimasa…

Sa spui ca guvernul german se opune aderarii Romaniei la Schengen pentru ca nu este din aceeasi familie europeana cu partidele majoritatii guvernamentale din Romania este o dovada de suprema prostie. Da, domnul Corlatean, politica germana functioneaza dupa logica politicii dambovitene…

Inclin sa cred ca Doc are dreptate. Eticheta pe care o pune ministrului de externe se pare ca e foarte exacta.

Intelepciunea populara are termeni precisi de caracterizare a personajelor care vin in vizita si intra in sufragerie cu bocancii plini de noroi. Americanii ii numesc “verii de la tara”. Romanii le spun “neamurile proaste”. Si – nu e nici o surpriza – acest comportament nu intimideaza, doar inchide usa pentru viitor.

Lectia din iarna servita politicienilor adolescentini din Romania pare sa nu fi fost de ajuns. Atunci au fost adusi cu picioarele pe pamant, pentru cateva saptamani. Au uitat. Li se va reaminti curand. Si banuiala mea este ca stim deja cine va fi intaiul ministru remaniat (pe post de tap ispasitor)…


Taguri