You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for January, 2013


Doua mici secrete despre datoriile statelor si ale bancilor

Pentru ca riscul ca sectorul bancar va darama economia este foarte mare iar statele garanteaza de facto datoriile bancilor, atunci si datoriile bancilor sunt si ele parte din datoria statului.

Datoria suverana a statelor este in realitate o datorie intre persoane fizice. Ca de altfel orice datorie este in cele din urma o datorie intre persoane fizice.

Componenta Consiliului de Supraveghere de la Rosia Montana

Exercitiu de imaginatie: cum va arata Consiliul de Supraveghere de la Rosia Montana?

Personal cred ca pe langa reprezentantii lui Frank Timis si vreo 2-3 rentieri de-ai lui Ponta, vom mai avea un membru al Academiei Romane, un ungur si Remus Cernea.

Deci: pe locuri, fiti gata, liber la imaginatie!

Cat mai e spaga la postas?

Sa presupunem ca spaga medie este de 2,5 lei si sa presupunem ca trei milioane de pensionari o platesc.

Asta inseamna 7,5 milioane intr-o luna si 90 de milioane intr-un an.

Caci si postasul este si el sarac, nu-i asa? Ce conteaza ca ia bani de la oameni mai nevoiasi decat el…

In acelasi timp, Posta Romana sa afla pe locul 4 in topul firmelor cu datorii la fondul de asigurari de sanatate cu 82 de milioane de lei, adica fix cat spaga colectata de la pensionari intr-un an. Posta Romana este depasita in acest clasament de Compania Naţională a Huilei cu 594 de milioane, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA cu 292 de milioane si de CFR Marfa cu 116 milioane.

Mi-a raspuns Curtea de Conturi. Nesatisfacator.

Curtea de Conturi, o institutie controlata de dinozauri, mi-a raspuns la urmatoare trei intrebari, in urma unei cereri formulate in urma cu 2 saptamani:

“conform legii 544 / 2001, as dori urmatoarele din partea dvs.:

1. Cand va fi publicat pe site-ul institutiei dvs. raportul de activitate al Curtii de Conturi pentru 2011?
2. Cand vs fi publicat pe site-ul institutiei dvs. raportul pentru 2012?
3. Lista cu rapoartele considerate finale in 2012 care pot fi date publicitatii. “

Ma bucur ca mi-au raspuns conform legii si in perioada de timp legala.

Insa raspunsul este unul nesatisfacator.

Puteti citi raspunsul in format pdf aici.

Practic cauta scuze pentru faptul ca nu publica raportul de activitate intr-un timp rezonabil dupa terminarea anului – au nevoie de 14 luni.

Pentru lamurire: toate institutiile, firmele, buticurile, etc au obligatia unei raportari anuale la putin timp dupa terminarea anului. Una este raportul anual de acitivitate care nu trebuie neaparat sa contina toate detaliile auditurilor (daca nu au fost terminate), raportul trebuie sa contina simplu ce a facut institutia, cum si-a cheltuit banii, pe cine au auditat, etc. Iar in alte comunicari pot da toate rapoartele in detaliu.

Raspunsul la punctul 3 si anume ca nu au o astfel de lista este echivalent cu management incompetent. Daca cei de la Curtea de Conturi merg la organizatii cu activati similare (de ex. cele patru mari firme de audit) si cer o astfel de lista o sa o obtina actualizata la milimetru si la secunda.

De ce mint populistii cand vorbesc despre FMI

A propos de declaratiile nationaliste ale ministrilor PNL in discutiile cu FMI: sa nu uitam ca Romania a cerut ajutorul FMI si nu invers. Daca Romania avea alte alternative mai ieftine, trebuie sa apeleze la ele, nu? Nu a avut, Romania s-a dus cu mana intinsa la FMI.

Si ce cere in definitiv FMI? Cere privatizarea unor unitati economice prost gestionate de catre stat. Adica in loc de gauri negre sa avem firme care sa genereze nu numai venituri din privatizare, dar si profit ce va fi impozitat si va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat.

Daca statul nu vrea sa se imprumute la FMI, poate avea si alte solutii: sa nu plateasca la timp salariile si pensiile, sa nu plateasca servicii, bunuri, etc. Sau sa plateasca salariile si pensiile cu obligatiuni pe 30 de ani.

Ministrii cu astfel de declaratii nationaliste nu numai ca sunt populisti, dar sunt pe alocuri chiar ticalosi. Ticalosi pentru ca nu vor sa ia decizii economice corecte. Si, vezi cazul Aro din trecut, mii de oameni au de suferit.

PS. Mi se pare incredibil ca asa-zisa opozitie politica (ARD) nu a reactionat in niciun fel la demisia repetata a unui senator. Si imi este mila de alegatorii din acea circumscriptie electorala.

Cum se pot reduce in mod elegant salariile nete de la stat

Vad ca se cauta nu stiu ce solutii constitutionale de reducere a salariilor, neaparat a celor mari.

Propun o solutie extrem de simpla si eleganta. Sper ca vreun consilier guvernamental sa citeasca.

Daca nu se doreste reducerea efectiva a salariilor, sa nu uitam ca statul are si calitatea de angajator.

Poate incerca in calitatea sa de angajator sa propuna angajatilor, de exemplu, ca 10% din salariul brut sa fie dedus pentru toti angajatii, cu suma mergand catre un fond de pensii private, gestionat eventual tot de stat.

Desigur, dl. Ponta are problema deficitului bugetar. Insa Romania are o problema mult mai mare: aceea a deficitului intre datoriile statului pentru pensii si activele publice alocate pensiilor (de 300 de miliarde de euro) iar piramida demografica nu ajuta.

Si daca guvernul nu doreste sa se imprumute, poate directiona catre acest fond nu neaparat bani, ci procente din firmele de stat ce se vor cota la bursa. Pensiile din acest fond vor fi platite cand angajatii de la stat ies la pensie, adica nu imediat, iar nevoile de numerar din viitor vor fi acoperite din dividende ce se acumuleaza chiar din februarie 2013. In acest mod, angajatii de la stat vor fi responsabilizati si se vor interesa ca firmele unde acest fond de pensii (sau statul) are participatii sa functioneze bine.

DIB- despre stocurile de distrugere si un pic de semantica

Unul din pilonii proiectului DIB este faptul ca distrugerea virtuala poate fi studiata la nivel de stocuri. Aceasta inseamna ca asa cum discutam despre un stoc de valoare (sau bogatie) la fel in cadrul unui sistem (economic sau non-economic) putem discuta de distrugere virtuala la nivel de stocuri.

Cateva mici remarci pe tema aceasta: in ultima vreme multi economisti au inceput sa introduca concepte legate de distrugerea economica si non-economica. Este oarecum de inteles, intrucat criza economica actuala si climatul din ultimii ani nu aveau cum sa nu duca la o indreptare a atentiei catre acest subiect. Distrugerea economica din ultimii ani este enorma, pierderea de valoare si bogatie este similara.

Descrierea distrugerii virtuale in cadrul unui sistem se poate face in doua feluri.

Primul si cel mai facil este de descriere prin intermediul proprietatilor unui sistem. Sistemul poate fi fragil (atunci cand are un grad mare de distrugere virtuala si un factor de stres exterior poate duce la distrugere a stocului de valoare), sau poate fi robust (atunci cand are un oarecare grad de distrugere virtuala care insa poate fi mentinut sub control in cadrul sistemului chiar si in cazul actiunii unor factori de stres exterior) sau poate fi anti-fragil (atunci cand are sau nu are un grad de distrugere virtuala insa actiunea stresorilor duce la scaderea distrugerii virtuale si nu la accentuarea efectelor distructive).

Evident ca modul acesta de abordare este cel mai simplu pentru ca nu exista decat grade de distrugere virtuala (similar cu cuantele din fizica). Un sistem este fragil, robust sau antifragil. Un sistem este distructiv sau non-distructiv. Etc.

Exista insa niste probleme legate de modul acesta de descriere al distrugerii virtuale incorporate in sisteme, venind in principal din simplismul abordarii.

Descrierea distrugerii in sistem prin intermediul unor atribute sau proprietati ale sistemului ridica in primul rand probleme de semantica. De multe ori nu exista cuvintele necesare pentru a descrie diferite grade de distrugere intr-un sistem. Descrierile unui sistem ca distructiv/non-distructiv, sau fragil/robust/antifragil pot duce la multe greseli.

Un exemplu: toti suntem familiari cu denumirea de “medicament”. Ceva care “vindeca”. Prin definitie anti-distructiv, anti-fragil sau cum vrem sa denumim (ca proprietate). Insa majoritatea medicamentelor au efecte adverse, unele dintre ele foarte puternice. Este destul de dificil sa vorbim despre medicamente in domeniul chimioterapiei (de exemplu) cand aceleasi medicamente care vindeca au niste efecte adverse-distructive- impresionante. Un asemenea “sistem” nu este doar anti-distructiv dar in acelasi timp este distructiv- doar in medie este un medicament insa in cazuri particulare efectele adverse pot fi chiar mai puternice decat cele benefice si atunci nu mai e vorba despre un medicament. Mediile sunt inselatoare, heuristica semantica de asemenea.

O alta problema a descrierii prin intermediul proprietatii sistemelor este ca de multe ori distrugerea virtuala nu provine din interiorul sistemelor ci din alte sisteme sau din interactiunea sistemului in cauza cu alte sisteme.

De exemplu o casa construita pe un teren stabil are aceleasi proprietati cu o casa construita pe malul unui rau care poate oricand inunda sau intr-o zona puternic seismica. Cele doua case sunt similare deci proprietatile sau atributele lor ar trebui sa fie similare. Distrugerea potentiala (sau virtuala) provine din situarea sistemului si din interactiunea lui cu alte sisteme. Intr-un cadru complex al sistemelor cu multiple interactiuni si efecte distrugerea virtuala descrisa prin proprietati legate intrinsec de un singur subsistem este inadecvata.

Un alt exemplu: o otrava este destul de robusta in sine ca sistem. Nu este afectata de stresori. Insa prin interactiunea cu alte sisteme (in special cele asupra carora are efect) se manifesta un efect distructiv sever. “Otrava” ca termen descrie nu distrugerea in sistemul respectiv, ci cea asupra altor sisteme.

A doua posibilitate de descriere a distrugerii virtuale in cadrul sistemelor este prin intermediul stocurilor de distrugere virtuala. Dincolo de efortul imens de masurare aceasta abordare ar rezolva insa cele doua probleme ridicate mai sus:

–          Problema semantica: distrugerea ar urma sa fie descrisa prin valori, sau cel putin prin procente. Putem astfel avea o imagine mai buna a unui sistem, putem sti cat de distructiv este la nivel potential.

–          Problema interactiunii intre sisteme: prin acordarea unor valori distrugerii virtuale putem comasa si separa mult mai rapid gradele de distrugere in cadrul sistemelor complexe.

 

In opinia mea, directia de studiere a distrugerii virtuale in sistemele economice si non-economice trebuie sa se concentreze pe studierea stocurilor de distrugere virtuala (opuse stocurilor de valoare sau bogatie) si nu in directia descrierii sistemelor prin proprietati sau atribute ale distrugerii. Chiar daca efortul este mult mai mare, rezultatele sunt mai acurate si se evita astfel o “distrugere virtuala” incorporata chiar in conceptele respective. Decizii luate strict pe baza atributelor sau proprietatilor (de exemplu administrarea unor “medicamente” cu efecte adverse severe) pot duce la distrugeri spectaculoase.

Unde gresesc economistii

Economistii gresesc atunci cand se angajeaza pentru 30 de arginti drept consilieri la un politician care prin actiunile sale a incercat sa demoleze statul de drept.

Nu poti sa ai o economie libera, nu p0ti sa aduci prosperitate daca nu ai toate cele 4 ingrediente: institutii functionale, domnia legii, dreptul la proprietate si libertate economica.

Fara domnia legii si fara institutii independente nu poti avea libertate economica, nu poti avea concurenta loiala. Poti avea insa legea junglei, asta da, insa pentru o astfel de economie nu ai nevoie de economisti, ci de anumite feline care isi impart prada.

RAAPPS si alte active ale statului de 200 de miliarde de euro. Fond suveran de pensii.

Detaliile publicate despre activitatea RAAPPS arata o conducere ce ar trebui nu numai demisa, dar si data in judecata pentru modul fraudulos de gestionare al activelor. Sunt indivizi care ocupa imobile RAAPPS in mod ilegal, altii platesc chirii modice (de ex. asociatia de tenis a lui Nastase doar 1 dolar pe metrul patrat) iar altii nu platesc deloc (de ex. Mioara Roman – care nu mi-e clar de ce ocupa casa la RAAPPS – a acumulat datorii de 350.000 de euro).

RAAPPS ar trebui pus pe bursa iar restul actiunilor si sumele din vanzarea de actiuni sa intre intr-un fond suveran de pensii.

Insa gestionarea RAAPPS nu este decat varful icebergului.

Zilele trecute a aparut informatia cum ca dl. Voinea de la buget a facut un prim inventar al activelor statului si i-a dat 200 de miliarde de euro. Nu a calculat si pasivul si i-as recomanda sa o faca pentru a vedea ca activele nu acopera de ex. datoria de pensii de 300 de miliarde.

Insa este un bun inceput.

Ar trebui sa vedem lista activelor si cum ajungem la 200 de miliarde de euro active. Multe dintre acestea ar fi cladiri unde functioneaza institutii ale statului precum si terenuri: intravilan, agricol, paduri, lacuri, etc. Poate ca 75% din aceste active pot fi destinate fondului suveran de pensii, cu activele de baza fiind cotate partial la bursa, iar participatiile statului sa fie administrate de acest fond suveran de pensii cu administratori alesi pe criterii de competenta, nu politice.

Daca englezii nu ne vor…

Atunci sa cumpere Dacia pentru ca Dacia sa angajeze cat mai multi romani in Romania:

Noul contract social 2013 – 2016. Se cere solidaritate, dar ce se ofera?

Azi se cere “solidaritate”. Fie ca e vorba despre greci care cer “solidaritatea” Germaniei, fie ca e vorba despre socialisti care iau de la cei care muncesc pentru a acoperi promisiunile electorale destinate asistentei sociale.

In Romania ultimelor zile s-a manifestat puternic opozitia la adresa solidaritatii invocate de dnii. Nicolaescu si Arafat. Nu este o opozitie politica si poate doar partial economica.

Este insa o opozitie sociala.

Politica pe termen lung nu se face, asa cum se crede, intre partide politice. Partidele politice schimba macazul, cand la dreapta, cand la stanga iar politicienii sar dintr-un partid in altul in functie de directia vantului (definiti voi vantul cum doriti).

Indiferent de sistemul politic, atata timp cat puterea este ilegitima risca sa se prabuseasca.

Puterea este legitima atata timp cat se afla deasupra punctului de echilibru, echilibru intre ceea ce i se cere populatiei si ce i se ofera.

In democratii (dar si in multe autocratii unde exista totusi libertati economice), acest echilibru este dat de nivelul impozitarii.

Insa problema se complica in democratii unde impozitele se aplica doar asupra unei parti a populatiei care se afla in minoritate, in timp ce majoritatea este asistata social. Cresterea unor taxe precum TVA mai echilibreaza balanta intre platitori de impozite si asistenta sociala.

Guvernantii, prin diferite voci, au recunoscut ca nu pot mari impozitele pentru ca s-a depasit deja punctul de echilibru. Insa practica lasa de dorit. Lucru ce va face ca punctul de echilibru sa fie depasit si mai mult si atunci orice masura legislativa sau administrativa nu va functiona. Ca atare, guvernul se va afla in situatia de dinainte de 1989 cand statul nu reusea sa asigure bunastare. Si isi va pierde legitimitatea.

Daca statul doreste sa creasca punctul de echilibru (care poate creste cu 25-50% pana la niveluri similar din tari din Vest), statul trebuie sa creasca valoarea si calitatea serviciilor oferite. De exemplu calitatea sistemului medical, pensii corelate cu contributiile efective, politie mai eficienta, drumuri mai bune, calitatea aerului mai buna, etc.

Insa aceste servicii sunt sub responsabilitatea guvernantilor. Daca vor sa-si mentina legitimitatea, trebuie sa le imbunatateasca.

Cand raspunde cu capul seful / sefa de la Resurse Umane?

Raspuns: de exemplu cand se intarzie plata salariilor cu 1 zi. Asa s-a intampla in Anglia acum vreo 4 ani in cazul unei multinationale cu cateva mii de angajati. Daca era vina CFO-ului, ar fi raspuns CFO-ul, insa in cazul respectiv banii erau in cont. Daca banii nu sunt in cont si nu e vina CFO-ului, inseamna ca firma are probleme financiare grave si ca ar trebui sa fie restructurata imediat. Eventual prin insolventa. Sau daca nu se poate, falimentul.


Taguri