You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for November, 2012


Nassim Taleb- Antifragile

Intr-o perioada dominata de discutii electorale si de planuri post-electorale, as dori sa semnalez aparitia unei carti interesante publicata de Nassim Taleb (nu ii mai fac prezentarea, cunoscut pentru  Lebedele Negre si ultra-publicat si premiat): “Anti-Fragile- How to live in a world we don’t understand“.

As dori sa recomand aceasta carte din doua motive:

1. Este legata de subiectul DIB. A fi “antifragil” inseamna din punctul de vedere al DIB a avea un stoc de “distrugere virtuala” redusa si de a o reduce in continuare in conditii de non-predictibilitate, haos statistic, etc. (contrar “fragilitatii” in care “distrugerea virtuala” creste in conditii de non-predictibilitate).

2. Romania sarbatoreste maine Ziua Nationala. Am citit cartea partial si pot spune ca “antifragilitatea” se potriveste tarii noastre. Traim intr-un haos permanent, in conditii de non-predictibilitate si cu toate acestea suntem tot aici si crestem. Romania este o tara “antifragila” care prospera in conditii de non-predictibilitate (toate realizarile noastre nationale au avut loc in conditii de incertitudine) si care pica in atrofia politica extremista (de stanga sau de dreapta) atunci cand ajunge la o prosperitate predictibila (atunci cand devine “fragila”).

La multi ani tuturor romanilor cu ocazia zilei de 1 Decembrie si daca aveti ocazia sa cititi aceasta carte v-o recomand.

DIB- articolul zilei

Un articol interesant din The Economist:”Making it through the storm” legat de uraganul Sandy din SUA.

Pentru cei care au cat de cat interes pentru tematica DIB este un articol interesant.

1. FIrmele care aleg sa previna distrugerea castiga in comparatie cu cele care aleg sa repare distrugerea.
2. Distrugerea in firmele mari nu este doar fizica, ci si distrugerea la nivelul activelor. (“Goldman Sachs has long been a leader in disaster planning because it understands that the situations in which it might not be able to function are exactly the sort of events when very large changes in the value of its investments could occur”).
3. Prevenirea distrugerii are o puternica componenta personala si psihologica. Decizii importante depind de intentiile unei singure persoane, ceea ce e un element de DIB potential crescut. (“A boss who expects three or four years in the job may calculate that there is a small chance of disaster in that time and that preparing for it is expensive, “so why not save the money and hope to move to another job before something happens?” ).
3. Investitiile in reducerea DIB potential pe termen lung sunt “rara avis”. Goldman Sachs e un exemplu in acest domeniu, insa sunt destul de putine (inca): “all too often firms will be prudent only if prudence pays off quickly”.

Cu chibritul aprins pe langa butoiul cu pulbere

Lucrurile se deterioreaza de la o zi la alta in confruntarile dintre Hamas si Israel iar IDF pare sa se pregateasca sa intre cu tancurile si soldatii prin fasia Gaza, in ceea ce pare a fi un reload al operatiunii Cast Lead din 2008 (soldata cu 13 victime de partea Israeliana si vreo 1500-2000 victime estimate de partea Palestiniana). Daca pana aici exista niste similaritudini intre ceea ce se intampla acum si situatia de acum 4 ani, iata ca contextul regional si global este destul de diferit. A mai trecut o primavara araba peste intreaga zona, au mai disparut niste despoti iar partidele islamiste au castigat popularitate in randul maselor.

Marele vecin si fost pol de stabilitate, Egiptul are acum un guvern islamist (si nu e singurul) iar Siria e in plin razboi civil, interesele Rusiei, Iranului, Arabiei Saudite, Chinei si Statelor Unite amestecandu-se in zona. Iranul e sub sanctiuni, cu sabia deasupra capului si cu siguranta un “wildcard”. Turcia, ce doreste sa se afirme ca o putere regionala, e posibil sa-si joace cartile intr-o maniera mai asertiva, cu atat mai mult cu cat uciderea celor 9 activisti turci de catre comandourile israeliene, pe vasul Mavi Marmara, a dus la racirea completa a relatiilor cu Israelul.

Si ca lucrurile sa fie si mai complicate, nu ma pot abtine sa nu observ anumite coincidente:

– Insistentele lui Obama ca Israelul sa nu declanseze operatiuni militare intimpul campaniei sale prezidentiale au functionat. Campania s-a incheiat insa…

– Israelul se pregateste de alegerile legislative din 22 Ianuarie, iar asasinarea lui Ahmed Jabari (ce a dus la escaladarea abrupta a ostilitatilor) e citita de anumite surse intr-o cheie electorala ce ar aduce mai multe puncte pentru Likud. Ahmed Jabari e prezentat de Haaretz si sub o alta lumina, si ca un “subcontractor” al Israelului insarcinat sa impiedice -prin intermediul Hamas -multiplicarea gruparilor extremiste inarmate in Gaza. Din nefericire pentru el se pare ca nu a reusit sa-si indeplineaza partea lui din intelegere si, ca atare, was “terminated”.

– De curand, obuzele ratacite venind din Siria – care erau frecvente la granita cu Turcia –au inceput sa cada si la granita cu Israel…

– Palestinienii tocmai ce-au inceput lucrarile pentru dezhumarea lui Yasser Arafat, pentru a confirma daca a fost asasinat prin otravire cu poloniu radioactiv…

In paralel, ambele parti s-au angajat intr-un razboi pe social media si internet, cu Interactive Media Branch – divizia specializata a IDF – ducand o lupta fara mila pe Twitter, Facebook si bloguri impotriva contrapartidelor din Hamas si ai lor sustinatori. Avand in vedere rolul pe care l-a jucat social media in Primavara Araba, e usor de inteles de ce nici o manipulare nu e de lasat pentru a marca puncte pe acest camp de lupta. Deasemenea, se pare ca un aliat neasteptat s-a alaturat cauzei palestiniene in ciberspatiu, Anonymous ducand un atac concertat impotriva a catorva sute de site-uri israeliene.

Situatia ramane foarte fluida si putem doar sa speram ca negocierile dintre cele doua parti vor putea opri o degenerare a conflictului, o invazie terestra a fasiei Gaza de catre IDF si o eventuala raspandire a luptelor dincolo de teritoriul ocupat de catre cei doi combatanti. Cu toate astea, cu mici exceptii, trecutul pare sa indice ca negocierile nu au dus la armistitii de prea mare durata…

Cert este ca aceasta izbucnire subita a violentelor intr-un mediu extrem de volatil, duce la cresterea masiva a riscurilor in zona si la potentiale modificari bruste a status quo ului in regiune. Pe de-alta parte, mai abate atentia de la acutizarea problemelor structurale ale UE si de la fiscal cliff-ul american…

Voi cum credeti ca va evolua situatia pana la sfarsitul anului si care vor fi principalele implicatii la nivel global?

 

O zi de reflectie

Preluare de aici.

A mai trecut un an. Inca un an fara prezenta fizica a lui Corneliu Coposu, desi a fost prezent in fiecare zi in sufletele noastre.

Privind in jur, constatam ca suntem la fel de departe de principiile promovate de Corneliu Coposu. Societatea romaneasca se zbate, cu cateva exceptii, in mlastina mediocritatii. Fara principii, fara modele si fara speranta, cei mai multi dintre romani se vand pentru un pumn de arginti.

Si, totusi, speranta nu a murit de tot. Din timp in timp, se intampla ceva care ne reaminteste ca, desi fragil, binele este etern. Ceva care ne reaminteste ca oamenii rai nu pot invinge decat daca oamenii buni se hotarasc sa nu mai faca nimic. Din fericire, mai avem inca oameni buni, care refuza sa depuna armele.

Credem in victoria binelui. Cu radacini bine infipte in trecut, credem ca va veni ziua in care copacul sperantei va inflori din nou.

“Romanii din Ardeal au trait secole lungi si grele numai din puterea amintirilor, din puterea credintei si constiintei in dreptul lor nepieritor de stapanire. Puterea amintirilor istorice, puterea traditiei, a fost cea care a tinut aprinsa scanteia dragostei de neam, jarul sfant al increderii oarbe in destinul romanesc sub spuza de doua ori milenara a vitregiilor abatute peste noi”.

“Puterea traditiei, puterea amintirilor istorice, ne va ajuta sa tinem piept oricaror nedreptati, oricaror navaliri, asa cum ne-a ajutat sa tinem piept cu 20 de veacuri inainte Imperiului Roman, asa cum am tinut piept atator hoarde de barbari.”

Legatura cu Romania

Pe buna dreptate, romanii care nu primesc viza pentru SUA se pot considera umiliti. Nici mie nu mi-a convenit cand mi-am luat liber 1 zi pentru a sta la coada sa iau viza.

Ambasadorul american spune ca romanii nu au legaturi mari cu Romania. Tinand cont ca peste 3 milioane de romani au plecat din tara in ultimii 20 de ani, adica 15% din populatie, tind sa-i dau dreptate.


Taguri