You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for May, 2012


Intrebare pentru presedintele TVR si raspunsul domniei sale

Intrebarea mea:

Ati afirmat in scrisoarea publicata pe 29 mai pe hotnews.ro ca:

“Modul de functionare a televiziunii publice este defect si va ramane defect, legea fiind depasita si permitand intruziunea politicului in administratia televiziunii. Am spus-o si o repet. Ce politicieni au avut curajul, il au sau il vor avea sa schimbe paradigma?”

Intrebarea mea este: de ce ati acceptat in 2010 pozitia de director general fara sa fi avut siguranta ca puterea politica ce v-a numit va schimba legea pentru ca TVR sa devina cu adevarat o institutie independenta? Si daca a fost promisa schimbarea legii, de ce nu ati demisionat imediat ce a devenit clar ca politicienii nu se tin de cuvant?

PS. Taieri de costuri si lansari de produse pe bani publici poate face oricine.

Raspunsul dlui. Lazescu:
“Am acceptat propunerea in 2010 plecand de la doua motivatii principale. Am crezut ca, in ciuda dificultatilor interne din institutie, situatiei financiare si cadrului legislativ confuz, se pot totusi construi proiecte in TVR. Si in acest moment pot spune ca TVR Info, proiectele de la TVR Interactiv (site-ul lansat recent tvrinfo.ro, viitorul portal TVR+) au dovedit ca, totusi, pot fi implementate proiecte de succes in televiziunea publica – e adevarat, cu mare greutate. Mai sunt si alte lucruri pe care le-am demarat cu succes, atat in ceea ce priveste anumite emisiuni (seria TVR 55, serialul documentar Romania Desteapta, Ora de Business etc.), cat si in ceea ce priveste gestiunea automatizata a grilelor. Deschiderea catre societatea civila, interactiunea cu publicul sunt alte castiguri realizate cu siguranta in aceasta perioada. Ca observatie de principiu, e usor sa stam in afara sa criticam, e mult mai complicat sa te inhami, sa intri si sa incerci sa schimbi lucrurile, cu toate piedicile de rigoare.

A doua motivatie: nu am renuntat niciun moment la a milita pentru schimbarea cadrului general de functionare si pentru o reforma profunda a felului in care functioneaza televiziunea publica. Ma voi bate in continuare pentru acest lucru, dar o pot face in acest moment cunoscand foarte bine realitatile din interior. “

Voi ce credeti, mi-a raspuns la intrebare sau nu?

TVR vs. TVRL

Televiziunea Romana s-a numit “TVR” toata istoria ei, din 1956 si pana in prezent, cu exceptia catorva luni de la inceputul lui 1990 cand s-a autodeclarat libera si opera sub sigla “TVRL”. Evident, dupa alegerile din mai 1990 si, mai ales, dupa mineriada din iunie 1990, “TVRL” a recunoscut ca nu mai are rost sa minta poporul cu “L” si a revenit doar la denumirea de “TVR”.

“L”-ul nu a reusit sa-l castige. Probabil nu va reusi niciodata.

Sondaj: va angajati subalternii fara sa ii vedeti macar?

Atunci cand sunt pozitii vacante in echipa mea si trebuie sa angajez, procedeul este standard. Indiferent daca avem candidati din interiorul organizatiei sau din afara, conditiile minime sunt:
– CV-ul,
– cel putin doua interviuri: al managerului care va lucra direct cu noul angajat si al sefului managerului,
– o evaluare din partea departamentului de resurse umane

Cum e la firma / organizatia unde lucrati?

Nu fiti carcotasi! Noul sef de la AVAS este omul potrivit la locul potrivit!

Astfel, din CV -ul noului director AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului):

Din 2010 si pana in prezent, noul sef AVAS a condus societatea Pro Breco SRL din Covasna, producator de nutreturi pentru animale, dupa ce anterior, din 2002 si pana in 2010, a fost administrator al firmei S.C. BRECO S.R.L., aflata in faliment in prezent potrivit datelor din Registrul Comertului

In plus:

Intre 1997 si 2001, Obreja a fost director al firmei S.C. PIT S.R.L. din Intorsura Buzaului, firma radiata in prezent, potrivit datelor de la Registrul Comertului.

Lista masurilor de crestere economica realizate de guvernul Ponta



Constructia institutionala vs. teoria conspiratiei

Hitler a dat vina pe evrei.

In 1989, Ceausescu dadea vina pe “agenturili” straine.

Dinastia Kim din Coreea de Nord da vina pe americani. Iranienii dau vina pe americani. Venezuela, Cuba si alte tari din America Latina dau vina pe americani. Argentina a dat vina pe Repsol si i-a nationalizat activele.

Coreea de Sud nu da vina pe nimeni. Nici Taiwanul, nici Japonia. Nici macar Mongolia.

Grecia da vina pe FMI.

De fapt, pe FMI si pe Banca Mondiala dau foarte nulti vina, inclusiv noul secretar stat ministerul economiei numit de Victor Ponta.

Berlusconi dadea si el vina pe euro. Marine le Pen da si ea vina pe Euro. Partie de dreapta din Europa dau vina pe UE.

La fel nationalismul in ceea ce priveste resursele sau terenurile agricole: auzim des ca “nu ne vindem resursele la straini!”. Se spune ca ne obliga FMI-ul sa privatizam, clar, ca sa cumpere niste capitalisti occidentali. Dar daca romanii care le cumpara pleaca ulterior in strainatate sau nu-si platesc taxele, cum facem? Sau daca statul le gestioneaza prost, ce facem?

In general, exista tendinta ca atunci cand autoritatile nu reusesc sa aduca bunastarea dorita, sa dea vina pe cauze externe. Uneori sunt inventate scheme complicate: cu masoni, cu capitalisti verosi americani sau englezi, cu evrei, cu interesele marilor puteri s.a.m.d. Astfel de explicatii prind la public pentru ca alternativa ar fi prea greu de inteles.

Iar alternativa la aceste pobesti si la teoria conspiratiei este buna guvernare reprezentata de institutii puternice, independente, flexibile si profesioniste, cuplate cu educatie civica. Pentru ca atunci cand reglementarile aprobate democratic sunt respectate, nu conteaza cine este proprietar, de ex. nu conteaza cine opereaza o sonda, fie ca e vorba de Chevron, de Patriciu sau de statul roman important este sa aduca mai multi bani la buget si sa respecte cu strictete reglementarile de mediu.

Iar atunci cand apar noi probleme, fie interne sau externe, insitutiile sa raspunda cu flexibilitate si profesionalism. De exemplu, daca vedem ca avem o problema demografica, ce masuri ia statul si cat de repede? Au fost autoritatile pregatite? Daca nu, vom fi perpetuu in criza si vor fi luate masuri impopulare precum taieri bruste de pensii.

Imi este insa teama ca in Romania avem mult prea putine institutii care sa raspunda definitiei de mai sus.

1. In apararea lui Vladimir Tismaneanu. 2. Statul de drept isi da, din nou, duhul.

1. Spun de la bun inceput ca nu il simpatizez pe dl. Tismaneanu. L-am criticat in ianuarie pe motiv ca in lupta societatii civile cu puterea, el tinea cu puterea si ii transfera legitimitate.

PDL-ul si presedintele Basescu nu au reusit sa reformeze institutiile, au continuat cu numirile politice iar intelectuali precum dl. Tismaneanu, in loc sa-si mentina statura de intelectuali si sa se exprime independent, au facut galerie puterii. Unii i-au acuzat de interese personale precum pozitii in locuri caldute, cu responsabiltiati mici si salarii generoase.

Insa fiecare are dreptul la opinie politica. Dl. Tismaneanu este indreptatit sa creada ce doreste, iar atata timp cat isi facea datoria fata de institutia la care lucra, nu avem ce-i reprosa. Trebuie sa recunosc, am incercat sa gasesc bube la institutia unde era presedinte, insa a publicat rapoarte de activitate la timp si mi s-a parut ca era o institutie care altfel lucra bine.

Pozitiile politice ale angajatilor la stat nu pot fi motive de demitere. Aici guvernul Ponta greseste grav.

2. Insa si mai grav, guvernul Ponta a gresit cu schimbarile institutionale si numirea de la Inspectoratul in Constructii unde noul sef a retras institutia din procesul lui Adrian Nastase. Prin astfel de miscari de un cinism extrem, actuala putere da o lovitura grava statului de drept, asa de fragil cat al avem.

Este o zi trista pentru Romania si pentru cei care au incercat reforma in ultimii 22 de ani. Cred ca este o zi trista pentru cei care au iesit in strada in ianuarie in disputa Arafat – Basescu. Reforma institutionala cu oameni competenti a esuat. Insa si mai grava este implicarea executivului in justitie. Statul de drept risca sa isi dea duhul.

Omul nou Nord Coreean este mai scund cu 10 centimetri decat cel Sud Coreean. Cum se explica inflatia alimentelor.

Rasa umana are o mare putere de adaptare.

Dimensiunile oamenilor variaza in functie de erele istorice. In principiu, cu cat accesul la hrana este mai bun, cu atat oamenii sunt mai dezvoltati, mai inalti.

Am fost in urma cu cativa ani in sudul Mexicului si am ramas uimit cat de scunzi erau oamenii in general. Insa m-a frapat faptul ca adolescentii erau mult mai inalti decat parintii lor. Cam acelasi lucru este valabil si pentru Romania unde copiii sunt in general mai inalti decat parintii. In acelasi timp, in Olanda sunt cei mai inalti barbati iar SUA are rata de obezitate cea mai ridicata din lume.

Sa pornim de la un punct zero cu o anumita suprafata agricola care produce o anumita cantitate de alimente si o anumita populatie. Daca suprafata agricola creste iar productivitatea si populatia raman constante, atunci exista mai multa hrana pe cap de locuitor, ceea ce se poate traduce intr-o populatie mai bine hranita, mai dezvoltata. Insa suprafata este limiatata. Sa schimbam un pic datele ecuatiei: suprafata constanta, productivitate mai mare si populatie constanta, asta tot se traduce printr-o populatie mai bine hranita. Daca suprafata e constanta iar productivitatea creste la fel cu populatia, atunci nu exista schimbari in ceea ce priveste hrana pe cap de locuitor.

Sa luam teoria si sa o aplicam in practica: Coreea de Nord este o tara cu mari probleme de productivitate agricola iar lipsurile nu le compenseaza cu importurri. Coreea de sud este conectata la piata globala si nu are probleme sa importe sau sa exporte produse agricole.

In 1930, inaltimea medie a barbatilor intre 20 si 39 de ani in partea de nord a peninsulei coreene era de 166 cm iar in sud de 162,5 cm (sursa datelor) .

In 2005, inaltimea media a barbatilor intre 20 si 39 de ani din nord era de 165,6 cm iar in sud de 172,5 cm. Practic, in nord inaltimea a scazut in pic fata de 1930, in timp ce in Sud a crescut cu 10 cm. In nord, armata a redus inaltimea medie ceruta pentru noii recruti de la 150 cm la 148 cm.

Tot in nord s-a ajustat si populatia in urmea foametei produse de regimul politic.

Experimentul nord coreean ,desi tragic, este util pentru a intelege lupta pentru resurse. Populatia globului creste, dar si hrana disponibila pe locuitor a crescut. Presiunea pe resurse, fie de energie sau hrana este mai mare decat cresterea aritmetica a populatiei. Productia agricola poate creste prin doua modalitati: extensiv, prin adaugarea de noi terenuri agricole (care poate duce la desertificare sau la despaduriri) sau prin cresterea productivitatii. Insa inflatia produselor agricole imi sugereaza ca rata de crestere a productiei agricole este mai mica decat cererea data de cresterea populatiei si de cresterea veniturilor medii in tari mari in curs de dezvoltare (China, India).

Pentru Europa (si Romania) – o crestere anemica a PIB real / locuitor si cu inflatia la alimente peste rata inflatiei generale – asta se traduce ca un procent din ce in ce mai mare din venituri se indreapta catre hrana, in dauna altor bunuri si a altor servicii. Daca este sa investim in ceva si nu vrem sa investim in actiuni Facebook, probabil ca agricultura este intr-adevar domeniul de investitii ideal pentru urmatorii 20 – 30 de ani.

Buna guvernare a guvernului Ponta a durat doar 8 zile. Se impune demisia.

A inceput bine, a schimbat doi ministri inainte sa fie votati si l-a schimbat si pe Mang. Pana aici foarte bine, a ascultat de vocea rationala si reformista a societatii.

Insa dupa aceste 3 minuni, guvernul Ponta si-a calcat in picioare promisiunile de buna guvernare. In programul USL se specifica pe prima pagina, in punctul 4 (dintr-un total de 5) ca:

“Doar miniştrii şi secretarii de stat vor fi numiţi şi sprijiniţi politic”.

Insa ce aflam azi, dupa demisia lui Mang:

“In Consiliul de Administratie al Hidroelectrica, Ion Marcu, fost consilier a fost inlocuit cu Iulian Butnaru, secretar general adjunct PNL”.

Iata cum guvernul Ponta si-a incalcat promisiunea de buna guvernare prezentata poporului si a aruncata apoi la gunoi ca o masea stricata dupa doar 8 zile de la preluarea puterii.

Guvernul Ponta ar trebui sa demisioneze.

Pana se maturizeaza, Grecia ar trebui sa fie data afara din Uniunea Europeana

De fiecare data cand sunt alegeri in Grecia, euro se depreciaza si exista un sentiment general de neliniste, lucru ce nu este de bun augur pentru celelalte 26 de state din Uniunea Europeana si pentru celelalte membre ale zonei euro.

Cine sa investeasca daca viitorul este incert? Cum sa ai crestere economica daca nu exista investitii?

Pe termen lung, lucrurile pot deveni si mai grave: firmele care stau azi pe munti de lichiditate si decid strategiile de investitii pe urmatorii 5 ani s-ar putea sa ocoleasca Europa din planul lor de investitii. Ceea ce inseamna ca pierderi potentiale si mai mari: chiar daca Europa ar deveni dintr-o data atractiva pentru investitori, s-ar putea sa mai treaca ani buni pana cand investitiile vor fi facute pe motiv ca banii au fost folositi in alta parte.

Nevoia de ajustare structurala in Europa este imensa, in special in Franta si in Europa de sud: forta de munca este inflexibila, datoriile sunt imense, bugetul este in deficit, datoriile necontabilizate pentru pensii sunt de peste 150% din PIB iar opozitia publicului la orice masura de privatizare sau de redimensiore a statului este isterica sau de-a dreptul terorista daca este sa ne uitam la Grecia sau Italia.

Masurile luate pana acum in toate tarile cu probleme au fost in directia corecta, dar, in opinia mea, pasii au fost extrem de timizi. Cum poti sa ai somaj de 25% in Spania si sa ai totusi milioane si milioane de imigranti care isi gasesc totusi locuri de munca, fie in agricultura, fie in constructii, fie la ingrijirea batranilor? Cum poti sa te plangi ca ai 20.000 de mii de oameni fara adapost in Atena si sa dai vina pe Germania? Adica ceilalti greci nu au locuinte? Cine i-a dat pe acei oameni afara din case? Nemtii?

Cum poti sa te plangi ca nu poti sa-ti platesti datoria si sa astepti ca un milog urmatoarea transa de ajutor, dar te tii cu dintii de rezerva de aur (Grecia are aur in rezerva in valoare de 5 miliarde)? In acelasi timp, Grecia isi tine bancile in brate, dar nu vrea sa vanda, asa cum a facut Irlanda, subsidiarele bancilor grecesti in straintate. Ar mai obtine inca vreo 5 – 10 miliarde.

Si exemplele pot continua.

Cum poti sa crezi ca cineva din afara tarii iti va finanta la nesfarsit un stil de viata? Grecia a trait decenii intregi pe picior mare, standardul lor de viata nu era finantat din munca proprie, ci din iluzia ca in viitor vor pica niste bani din cer.

Dar cum oriunde exista un pasiv exista si un activ de marime egala, aceste sute de miliarde neplatite vor fi inregistrate ca pierderi ale 1) bancilor, 2) ale fondurilor de pensii si 3) ale altor investitori precum fonduri suverane. Caci aceste categorii de investitori au investit in obligatiuni guvernamentale – cu randamente mici – a unor tari considerate serioase precum tari din Uniunea Europeana.

1) Daca pierd bancile, opina publica zice: “da-i incolo de bancheri, au bani”. Adevarul este ca bancile au un capital propriu mic raportat la active, de aproximativ 10%. Ceea ce inseamna ca pentru un activ de 100 de miliarde, o banca foloseste capital propriu 10 miliarde si 90 de miliarde vin din pasivele bancilor adica din depozitele cetatenilor si ale firmelor. Bancile nu vor putea, asadar, plati pe cei care au economisit si pus banii la banca.

2) Fondurile de pensii sunt fonduri de pensii, adica oameni muncitori au pus bani deoparte pentru batranate, fondurile de pensii au crezut in seriozitatea Greciei si au cumparat obligatiuni. Acum, acesti viitori pensionari vor ramane fara bani.

3) Fondurile suverane sunt ale unor tari care economisesc mai mult decat cheltuiesc: tarile exportatoare de petrol (Norvegia, tarile din Golful Persic, etc) sau China, Singapore.

In cele din urma, datoriile statelor sunt datorii intre persoane. Intre greci si pensionarii norvegieni, de exemplu.

Grecii insa stiu riscul pentru Europa si joaca poker. Stiu ca exista riscul de contagiune. Daca grecii au scapat de plata a 100 de miliarde de euro, de ce n-ar scapa de inca 100 de miliarde si de ce nu ar cere si portughezii, spaniolii, irlandezii, italienii si chiar si francezii sau nemtii sa nu-si mai plateasca datoriile?

Daca nu vor fi platite 500 – 2.000 de miliarde de euro, aceasta suma se va rostogoli: aceste sume nu vor mai fi directionate catre investitii productive, cei care au economist isi vor pierde depozitele iar cei care nu le vor pierde isi vor retrage banii de la banci si ii vor pune la saltea. Cei care au economisit pana acum, vor economisi de doua ori mai mult si vor consuma mult mai putin. Economia globala va avea de suferit. Caci nu mai vorbim doar de 100 de miliarde (oare cate familii in Africa ar putea fi hranite cu suma asta?), dar de 2.000 de miliarde, poate chiar de 5 ori mai mult, in functie de rata de retragere a depozitelor.

Depozitele vor disparea sau daca raman vor roamane doar la dobanzi extrem de mari. Fara credit sau doar cu dobanzi mari, investitiile vor deveni o raritate, iar fara investitii, o economie dispare in 10 – 15 ani. Sistemul economic asa cum il stim azi va disparea. Vom fi aruncati cu 50 de ani in urma.

Grecii stiu, deci, care este riscul pentru Europa si pentru lume in general. Si, in loc sa-si asume greselile, daca nu obligatiile, Grecia a avut de ales intre o clasa politca sclerotica si anume cea care a adus-o in situatia de azi si o serie de partide extremiste. Nu a existat nici macar o voce rezonabila in Grecia!!! Din punct de vedere politic, Grecia, desi a inventat notiunea de democratie, este o tara imatura.

Spre binele Europei, ar fi bine ca Grecia sa fie data afara din UE. Eventual sa ramana asociata, precum Turcia, dar si in afara spatiului Schengen (ca sa evitam imigratia in masa) si fara ca grecii sa aiba drept de munca in UE.

Caci sa fim bine intelesi, fara injectiile de bani de la UE, Grecia nu face fata propriilor costuri. Vor reveni la drahma si vor avea hiperinflatie, ca in Romania anilor ’90. Standardul de viata si veniturile reale vor scadea si mai mult, Numarul de angajati la stat va scadea si el. Fara investitii, economia Greciei probabil se va reduce la jumatate, si probabil grecii isi vor cauta oportunitati in alte zari.

CDR-ul? Astia n-au oameni!

In 1996 dezbaterile politice aveau loc mai putin la TV sau pe internetm, ci mai mult acasa cu familia sau cu prietenii, cu colegii, unu la unu.

Afland ca voi participa ca observator la alegeri din partea unui ONG, un coleg de facultate PSD-ist, mi-a spus cam asa: “La ce te agiti? Spre deosebire de PSD, CDR-ul nu are oameni, nu o sa fie in stare sa faca nimic. PSD-ul este partidul natural de guvernamant”.

Azi, in 2012, avem doua instrumente care ne lipseau in 1996: avem acum mai multa transparenta, iar internetul face ca dezbaterea publica sa fie mai democratica iar informatia sa circule in timp real. In 1996 un domn ca Mang de la invatamant ar fi putut poza drept un mare om de stiinta, profesor universitar, cu carti publicate, etc., azi nu: CV-urile notabilitatilor apar pe internet, la fel si declaratiile lor de interese precum si declaratiile publice si activitatea lor publica. Avem toate motivele sa fim mai optimisti.

Impresii recente din Cismigiu

Am fost acum vreo 10 zile in Cismigiu, prima data anul acesta, o zi frumoasa de primavara, cald, soare.

Ce am vazut: multa lume, copii bucurosi ca au locuri de joaca.

Insa…. toalete publice inchise si cu un aspect mizerabil oricum, am vazut multi parinti stanjeniti ca isi indemnau copiii sa-si faca nevoile dupa copaci… iarba nu era tunsa, buruienile sunt cat casa.


Taguri