You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for June, 2010


Clientelism cu TVR?

Astazi vor avea loc nominalizarile pentru conducerea TVR.

Sunt curios cate dintre nominalizari, dar mai ales cei ce vor fi votati, vor fi pe criterii politice si cate pe criterii de competenta.

PDL incepe prost.

Cresteti TVA la 25%, reduceti corespunzator cota unica, eliminati subventiile, privatizati, eliminati falsii invalizi si mariti varsta de pensionare.

Curtea Constitutionala nu este de acord cu scaderea pensiilor. Conteaza mai putin daca are sau nu dreptate, deciziile Curtii se executa.

Tot in constitutie scrie ca Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare..

Cum avem deficit bugetar de 7-8% din PIB in urma ultimelor masuri (mai putin reducerea pensiilor), aceasta gaura trebuie acoperita.

Principiul numarul 1 ce nu trebuie uitat este destul de clar: motorul cresterii economice vine din sectorul privat, sectorul public fiind prea corupt pentru a deveni eficient in urmatorii 5 – 10 ani.

Asadar, motorul cresterii economice trebuie turat: trebuie sa scada impozitele pe munca si pe profit. Aceste scaderi pot fi compensate prin cresterea TVA pana la 25% (limita maxima a UE) astfel incat totalitatea banilor pentru consum sa nu scada. In acest fel producatorii romani vor avea un avantaj competitiv si se vor dezvolta in dauna importurilor. Astfel, balanta comerciala se va echilbra, cu impact asupra cursului de schimb. Intarirea cursului de schimb va duce la compensa cresterea inflatiei datorata de cresterea TVA. O crestere a TVA taie practic din veniturile celor nefiscalizati si compenseaza anularea scaderii cu 15% a pensiilor.

Alte posibile masuri:

– eliminarea / reducerea subventiilor: de exemplu pentru transportul in comun
– cresterea varstei de pensionare
– banii economisiti prin cresterea varstei de pensionare pot fi folositi de contribuabili pentru pensii private, astfel incat daca cineva vrea sa iasa la pensie la 55 de ani, sa contribuie din propriul buzunar pentru asta
– privatizarea — mai multe detalii aici. Privatizarea – corelata cu reducerea impozitelor pe munca si activitati economice – va aduce investitii, economia va fi relansata.
– controlarea celor 920.000 de pensionari de invaliditate. Probabil doar 200.000 sunt intr-adevar invalizi si poate ar merita mai multi bani decat primesc acum, insa nu pot pentru ca 720.000 dau spaga la medici si alte autoritati pentru a capata aceste beneficii. Hotii trebuiesc pedepsiti si banii recuperati
– reducerea fondului de salarii pentru bugetari nu cu 25%, ci cu 30%.

Acestea ar fi niste masuri ce pot fi luate in 2-3 saptamani.

Principiul numarul 2 este buna guvernare: eliminitati statul clientelar! Statul clientelar se pooate reduce prin privatizari si prin reducerea fondului de salarii de la stat. Insa nu va fi suficient. E nevoie de vointa politica, iar vointa politica nu poate veni decat daca alegatorii isi doresc asta.

Jaf la nivel local

In judetul Bacau, sunt doua comune situate la 5 km una de alta. Une din ele are 3500 de locuitori si 17 angajati la Primarie/Consiliu Local. Alta are 1500 de locuitori si 35 de angajati la Primarie/Consiliu Local.

Administratiile locale au ajuns niste mici feude, in care alesii locali (in special primarii) taie si spanzura, fara a da socoteala pentru cheltuirea banului public.

Dincolo de moralitatea oamenilor politici de la nivel local (sau de lipsa ei), trebuie ca si comunitatea sa isi asume partea ei de responsabilitate, cel putin pentru faptul de a alege prost sau in schimbul unui pumn de arginti.

O lege a falimentului sau insolventei administratiilor locale (scurta, clara, cu proceduri rapide si eficiente) ar fi un bun inceput. Pragmatic vorbind, daca ai votat pentru un kg de zahar, e pe deplin moral sa te trezesti in mijlocul gunoaielor. Sau fara apa la robinet.

Pana sa ajungi la Boc, ma gandesc ca e mai simplu sa tragi de maneca un primar intr-o localitate mai mica. Sau nu?

Toma Arnautoiu

Centrul Cultural Roman de la Londra in colaborare cu Fundatia Ratiu gazduiesc o prezentare a Ioanei Voicu-Arnautoiu despre tatal ei, partizanul anticomunist Toma Arnautoiu. Toma Arnautoiu, impreuna cu alti 15 barbati si femei din zona Nucsoara (Muscel) a luptat din munti timp de 10 ani impotriva regimului comunist. Din 1949 si pana in 1958 cand a fost prins de securitate. Ceilalti membri ai grupului au avut o soarta similara tragica. Au suferit si rudele si satenii din Nucsoara care au fost interogati, arestati sau condamnati de catre regimul comunist roman.

Este o poveste emotionanta: dupa pierderea parintilor (tatal executat de autoritatile statului comunist roman, mama – si ea membra a grupului de partizani – a murit in inchisoare), la varsta de nici patru ani a fost dusa de politie la casa de copii. Ioana Voicu-Arnautoiu a aflat doar in 1990, la varsta de 34 de ani cine au fost parintii ei. A colectat poze, documente din arhivele securitatii si a publicat o carte.

Cam asta a adus perioada de 45 de ani de comunism: destine distruse, elita romaneasca decapitata, valorile falsificate. Elita a fost inlocuita de o nomenclatura lipsita de educatie si fara valori care ne-a tinut intr-o inchisoare timp de 45 de ani si nici nu ne-a lasat liberi dupa 1990 (evenimentele din 13-15 iunie 1990 sunt poate cea mai buna dovada). Nomenclatura a avut o capacitate de regenerare incredibila, s-a transformat in clasa politica actuala si are forta: nu numai politica, dar si economica, in justitie sau in mass-media.

Vor trece ani buni pana cand societatea isi va recapata valorile, ranile au fost mult prea mari, mult prea adanci. Este nevoie de rabdare si de spiritul lui Toma Arnautoiu in fiecare dintre noi.

Restructurarea este eterna (2)

Posta Romana iar se restructureaza.

Vom prezenta un plan de reorganizare şi o vom împărţi pe unităţi operaţionale, să vedem care are profit şi care nu, (…) acum se face o analiză în ceea ce priveşte reorganizarea Poştei Române.

Asa a declarat Gabriel Sandu, Ministrul Comunicatiilor.

Restructurarea Postei a inceput in 1991 si am facut aici o cronologie a procesului de reorganizare, consultanta, intentii de privatizare, iar restructurare, informatizare, iar reorganizare, inca o analiza, iar un consultant strain, s.a.m.d. Sunt 20 de ani de cand diferiti ministri mimeaza competenta manageriala in ce priveste Posta Romana, un monopol de stat care produce pierderi.

Posta, cu cei 35.000 de angajati (si potential mai multi votanti), este un subiect important in campaniile electorale. In plus, este un loc prielnic pentru relatii clientelare si de coruptie. Pentru mine, ca manager in domeniul privat, este frustrant sa vad restructurarea aceasta eterna. De fapt, restructurarea este mimata, obiectivul fiind mentinerea relatiilor clientelare, a coruptiei si a dirijarii multor voturi.

Vreti sa va credem, dupa 20 de ani de esecuri, ca vreti sa restructurati Posta? Privatizati-o! Si nu ne mai mintiti ca singura metoda de a privatiza Posta este ca Sorin Ovidiu Vintu sa o cumpere pentru ca si-o doreste. Se poate privatiza prin mult mai multe metode, transparente, se poate incepe cu privatizarea partiala (20-30%) din actiuni pe Bursa, se pot pune conditii ca niciun actionar sa detina mai mult de 10% daca ne e teama de nu stiu ce intentii malefice.

Rezolvarea dezechilibrelor bugetare

Bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale ale Romaniei sunt intr-un deficit cronic. Mai devreme sau mai tarziu, mai rapid sau mai lent, deficitul va trebui eliminat sau redus la niveluri finantabile. Care sunt alternativele?

1. Cresterea economica
O crestere economica suficient de rapida, care sa duca la cresterea PIB-ului si implicit al incasarilor la bugete, ar putea face ca raportul dintre venituri si cheltuieli sa se echilibreze. Dar – nota bene! – doar daca cheltuielile nu vor intra din nou pe o panta de crestere accentuata ca in 2007-2008.

Personal, ma indoiesc ca vom avea o crestere economica suficient de viguroasa, in urmatorii 8-10 ani, pentru a absorbi deficitele.

2. Cresterea taxelor
Este a doua posibilitate. Trecand peste intrebarea ideologica “ce fel de tara vrem sa avem” (asta e o discutie separata si mult mai interesanta – poate cu alta ocazie), ramane intrebarea cat poate fi cresterea de x% a taxelor care sa ne aduca o crestere de x% (minus o marja rezonabila) a veniturilor la bugete.

O crestere usoara a taxelor poate aduce mai multi bani la bugete. Dar cred ca e iluzoriu sa speram ca va fi singura solutie, pentru ca (1) deficitele sunt prea mari si (2) concurenta fiscala a statelor din zona Romaniei este destul de puternica.

3. Reducerea cheltuielilor
Mai trebuie sa asteptam doar o saptamana pentru a stii daca e o varianta aplicabila (pentru salarii si pensii). O alta modalitate de reducere a cheltuielilor este in zona cheltuielilor materiale – intrebarea cheie este daca exista vointa politica pentru asa ceva.

4. Inflatie
Daca masurile de reducere a cheltuielilor bugetare vor esua, singura solutie pentru reducerea deficitului va fi prin inflatie. Este solutia ce mai simpla, care nu are nevoie nici de acordul opozitiei, nici a sindicatelor. Si nici macar a majoritatii parlamentare. Asta inseamna – probabil – intre 5 si 10 ani de inflatie de circa 20%, posibil cu puseuri spre 50%.

Personal, sunt adeptul variantei 3 (reduceri de salarii si pensii pe termen scurt, reducere de personal, verificarea pensionarilor pe caz de boala, reducerea cheltuielor materiale la bugete prin reducerea preturilor de achizitie – lista e lunga si nu e aici momentul detalierii).

Pe de alta parte, cred ca varianta cea mai probabila este 4. Chiar daca asta ne va arunca cu 10 ani in urma, cand ne chinuiam sa aducem inflatia sub 10%. Clasa politica nu a demonstrat ca ar avea vointa de a lua taurul de coarne.

Voi ce credeti ca va fi?


Taguri