Daca ati trecut de titlul usor manipulator, dar la moda, ii rog pe cei dintre voi care pica in categoria “postaci la datorie” sa se linisteasca, n-o sa aiba prea multe motive sa munceasca.
Si acum sa vedem care sunt cateva dintre problemele pe care eu le consider potential importante (si de care nu se face vinovat Basescu 
) dar care isi gasesc mai greu loc in presa noastra, prea obsedata cu filme proaste de kung-fu :
Peak Oil
Altfel spus, varful productiei de petrol, dincolo de care volumului de petrol extras la nivelul intregii planete intra intr-un declin constant, fara o revenire posibila la nivelele anterioare. Acest varf al productiei, denumit generic Hubbert’s peak fusese prevazut sa survina in 2005, de catre Kenneth Deffeys, si se pare ca doar cateva zecimale in calcule au facut ca acesta sa fie de fapt atins in 2008. Bun, si ce daca, veti spune, e normal ca productia din campurile petroliere existente sa scada, sunt insa campuri descoperite si neutilizate si cine stie cate milioane de barili care asteapta sa fie extrasi.
Asa si este, insa iata ca se pare ca prognozele IEA (International Energy Agency) au fost de fapt umflate cu pompa (de petrol) si ca ar fi foarte greu sa se creasca de la cele 84milioane barili/zi la cele 105 milioane barili/zi prognozate pentru 2030 (Sursa). IEA insasi pare a-si struni optimismul, corectand “a la baisse” productia prognozata de la 121Mbl/zi in forecastul din 2004, la 105Mbl/zi in forecastul din 2009. Aceeasi sursa sustine ca voci din interiorul IEA au dubii si pentru valori de 90-95 Mbl/zi…
Ar trebui sa fim ingrijorati? Cred ca da, deoarece consumul de petrol va fi din ce in ce mai mare din partea unor economii emergente, dar foarte importante, precum China si India, care (conform estimatelor IEA din luna mai 2009) aproape isi dubleaza cererea de petrol in intervalul 2006-2030 (de la 10.9 Mbl/zi la 20Mbl/zi). Cresteri importante ale cererii au loc si in randul celorlalte economii emergente din America Latina si Asia, ducand consumul agregat la 106.5Mbl/zi in 2030. (Sursa)
Si se pare ca ar mai fi un motiv pentru care ar trebui sa nu dormim noaptea, anume ca insasi IEA, in raportul din Noiembrie 2009, prognozeaza ca cererea de petrol in tarile OECD in 2030 va fi in scadere comparativ cu 2008. Adica, cu alte cuvinte, conform IEA, tarile OECD nu prea vor mai iesi din criza (Sursa). Hmmm…cum doi plus doi cam trebuie sa dea patru, ori cererea agregata reala va fi mai mare in 2030 (mai creste si consumul in tarile OECD) si-atunci ar trebui sa fim si mai ingrijorati ca n-o sa mai avem resurse, ori economiile tarilor dezvoltate sunt facute KO si-avem o problema si mai mare.
E sfarsitul lumii, e mai rau ca 2012? Nu, cel putin nu inca. Dar nici bine nu e, caci scaderea resurselor de petrol in contextul cresterii cererii aggregate, ne duce la presiuni pe pretul barilului si la potentiale “shortage” pe termen mediu lung. Cat de rau va fi? Va las sa alegeti singuri intre doomers si debunkers, insa eu cred ca exista si solutii care pot diminua/preveni impactul peak oil, inclusiv electrificarea transporturilor, conservarea energiei si punerea accentului pe energie renuvelabila.
Impactul se va simti insa atat la nivele ce va sar imediat in fata ochilor (cresterea costului transportului-> cresterea generic a pretului tuturor produselor ce trebuie transportate, cresterea facturii la incalzire si la current electric, eventual cozi la benzinarie+rationalizare etc) cat si la nivel indirect, prin necesitatea schimbarii unor modele de productie, de exemplu in agricultura. Cvasi totalitatea produselor pe care le cumparam din supermarket provin din agricultura intensiva, bazata pe utilizarea ineficienta a combustibilor fosili. Imbatati de mitul energiei ieftine si inepuizabile, am ajuns, prin utilizarea ingrasamintelor, pesticidelor ale utilajelor agricole mari consumatoare de motorina precum si a transporturilor la mare distanta, sa consumam 10 calorii de combustibil fosil pentru a produce echivalentul unei singure calorii de hrana (sursa Michael Pollan). Asta ca sa nu mai vorbim de distrugerea terenului arabil, a diversitatii biosistemelor, scaderea calitatii nutritive a plantelor cultivate si alte cate.
Poate vom avea ocazia sa vorbim si de chestii precum permacultura lui Bill Mollison sau de forest gardening-ul lui Robert Hart (si mai ales a lui Dave Jacke si Eric Toensmeier). Chestii d’astea “eco”, dar care imita procesele naturale pentru a reduce risipa, a creste randamentul, diversitatea si sustenabilitatea intregului bio-sistem.
Surprinzator, toate astea se pot face si scazand in acelasi timp inputul de munca necesar in sistem. A naibii de eficienta natura asta, domle’…
H1N1 –Gripa Noua
Vestea buna e ca epidemia de gripa si “Influenza Like Illnesses” din Ucraina, care ne speriase tare tare acum vreo luna in urma, se pare ca se mai domoleste, morbiditatea scazand semnificativ in ultima saptamana la toate categoriile de varsta (sursa). Ucraina n-a scapat totusi usor, cu 445decese inregistrate la 1,937 milioane de cazuri, pana in 02.12.09 (sursa), insa ramane de vazut cate dintre acestea au fost efectiv datorate virusului H1N1 (pana la inceputul lunii decembrie fusesera certificate 255 de cazuri pozitive H1N1 si 17 decese associate)
Vestea proasta este virusul pare sa fi intrat in etapa de Hydra Effect, in care incearca diverse mutatii pentru a-si mari viteza si aria de raspandire. Unele dintre aceste mutatii (225G) evidentiate prima oara in Norvegia (sursa) sunt mult mai virulente, atacand in adancime tesutul plamanilor si ducand mai frecvent la decese. Aceasta mutatie, precum si o varianta rezistenta la antivirale (Tamiflu) pare a fi, in ciuda parerii initiale a autoritatilor, destul de raspandita in lume, in aproximativ 16 tari (sursa).
Alte doua vesti si mai proaste sunt ca e posibil ca actualele vaccine anti-H1N1 sa nu fie eficiente impotriva acestei mutatii, desi parerile expertilor sunt inca divergente pe acest subiect, (sursa) si ca persoanele care au avut deja H1N1 se pot imbolnavi si-a doua oara. Deci nici imunitatea naturala nu e infailibila (sursa).
Criza economica + Dubai falls from the sky (scraper)
S-o mai fi potolit ea, criza, da nu se da dusa asa usor. Desi o parte din economiile UE si, parca parca, economia americana dau semne de revenire, sa nu uitam ca intreg globul e inca conectat la aparatele de respirat si pompat cu sume uriase pentru incurajarea consumului, toate acestea din banii contribuabililor.
In SUA, de unde a pornit totul si de unde se asteapta semnale clare cu privire la revenirea economiei, vestile sunt si bune si rele. Avem o usoara crestere a productiei industriale (sursa) si a vanzarilor in sectorul auto, dar consumul intern, care sustine 70% din economia Americana, inca intarzie a-si reveni. Dovada sta in cheltuielile consumatorilor americani, care au scos cu 8% mai putin din buzunar de persoana, decat acum un an in urma, cu ocazia weekendului de Thanksgiving (sursa). In cel mai bun caz, vorbim de o stabilizare si un inceput de crestere fragila, cu o crestere, la cel mai inalt nivel din ultimii trei ani si jumatate, a numarului de case la al doilea proprietar vandute in Octombrie (sursa). In cel mai rau caz vorbim de o reluare a caderii preturilor in 2010, in principal datorita cresterii numarului de executari silite si a somajului (sursa).
In plus sistemul bancar nu sta nici el chiar pe roze si nici nu da semne de relansare a creditarii. FDIC raporteaza ca volumul creditelor acordate de bancile americane a scazut pentru al treilea trimestru consecutiv si cu cel mai mare procentaj trimestrial din 1984. Mai mult, fragilizarea sistemului continua, raportul rezerve/credite neperformante scazand pentru al 14lea trimestru consecutiv si ajungand la 60.1% (sursa).
Despre Dubai ce sa mai zicem, decat ca iata se pare ca guvernul emiratului nu are de gand sa garanteze creditorii pentru cele 59 mld dolari datorate de catre Dubai World, lucru care a lasat cam in ceata pe toti cei care credeau in garantii implicit asumate. Mai mult, Abu Dhabi, emiratul frate si mai bogat in petrol, a indicat ca va acorda un support limitat, sugerand ca va exista si un cost politic (sursa). Intrebarea pe care si-o pune intreaga finanta mondiala este insa daca nu cumva efectul de contagiune va duce la prabusirea unor alte economii emergente cu trasaturi similare, cum ar fi Grecia, Ungaria sau Rusia, riscand sa introduca din nou instabilitate intr-un sistem fragil (sursa).
Incalzirea globala
Pe-asta o stiti cu totii, nu de la mine ci de la Al Gore si-al sau Inconvenient Truth. Urmeaza conferinta de la Copenhaga de pe 12 Decembrie, dar pana atunci ne distram cu scandalul legat de cei de la Solve Climate/University of East Anglia. Domnilor savanti le-au fost hackuite serverele si furate niste mailuri in care ar fi recunoscut ca au manarit datele legate de cresterea temperaturilor si incercat sa puna bete in roate celor sceptici cu privire la incalzirea globala (sursa).
Altminteri, eu nu pot spune decat c-afara nu-i prea cald, dar macar nu ploua inca. Mai vedem cum sta treaba dupa 6 Decembrie.
