You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for December, 2009


Din diaspora, pentru Victor Ciutacu

Dl. Ciutacu scrie azi asa pe blogul domniei sale:

“(Romania) – o tara care tocmai este pe cale să consfintească triumful suprem al cercopitecilor, al analfabetilor, al hotilor, al securistilor si al curvelor.”; “Dacă mai aud pe cineva cu grija noastră faţă de soarta românilor de la Chişinău, îl scuip între ochi! E valabil şi pentru cei care propăvăduiesc necesitatea democratică de a da unora care tăiesc în afara graniţelor dreptul de a decide soarta celor care trăiesc înlăuntrul aceloraşi graniţe.”

Stiu ca emotiile sunt mari datorita scorului strans la turul 2 de ieri.

Insa nu cred ca e cazul sa ne invrajbim, nu duce nicaieri.

Sunt roman rezident in strainatate si am votat ieri.

Imi este draga tara si familia si prietenii din Romania, multi dintre ei au votat altfel decat am votat eu, iar votul lor il respect si il inteleg. Multi romani au plecat din tara de nevoie, impinsi de saracie si de lipsa de perspective. Au plecat sa munceasca. Altii dintr-un spirit de aventura. Altii pentru a-si urma un vis, o cariera. Altii pentru a calatori, pentru a cunoaste lumea, pentru a cunoaste alte culturi. Multi romani s-au intors deja (si pot sa dau nume si prenume). Alti romani intentioneaza sa se intoarca (si pot sa dau si aici nume si prenume).

Este normal sa te intereseze in ce fel de societate te vei intorace. Este normal sa te intereseze binele familiei si prietenilor tai.

Pasaportul romanesc nu iti aduce prea multe bucurii (desi este mai valoros dupa intrarea in UE), insa atata timp cat il voi avea il voi folosi la maximum. Imi voi folosi toate drepturile, inclusiv cel de vot.

Nu am de gand sa justific prin articolul de fata faptul ca mi-am exercitat un drept. Asta ar fi si culmea.

Sper insa ca cei care incearca sa-i invrajbeasca pe romani sa fie sanctionati. Asta daca vrem sa avem o Romanie normala.

UPDATE: raspunsul dlui. Ciutacu

Un pumn de probleme

Daca ati trecut de titlul usor manipulator, dar la moda, ii rog pe cei dintre voi care pica in categoria “postaci la datorie” sa se linisteasca, n-o sa aiba prea multe motive sa munceasca.

Si acum sa vedem care sunt cateva dintre problemele pe care eu le consider potential importante (si de care nu se face vinovat Basescu :-) ) dar care isi gasesc mai greu loc in presa noastra, prea obsedata cu filme proaste de kung-fu :


Peak Oil

Altfel spus, varful productiei de petrol, dincolo de care volumului de petrol extras la nivelul intregii planete intra intr-un declin constant, fara o revenire posibila la nivelele anterioare. Acest varf al productiei, denumit generic Hubbert’s peak fusese prevazut sa survina in 2005, de catre Kenneth Deffeys, si se pare ca doar cateva zecimale in calcule au facut ca acesta sa fie de fapt atins in 2008. Bun, si ce daca, veti spune, e normal ca productia din campurile petroliere existente sa scada, sunt insa campuri descoperite si neutilizate si cine stie cate milioane de barili care asteapta sa fie extrasi.

Asa si este, insa iata ca se pare ca prognozele IEA (International Energy Agency) au fost de fapt umflate cu pompa (de petrol) si ca ar fi foarte greu sa se creasca de la cele 84milioane barili/zi la cele 105 milioane barili/zi prognozate pentru 2030 (Sursa). IEA insasi pare a-si struni optimismul, corectand “a la baisse” productia prognozata de la 121Mbl/zi in forecastul din 2004, la 105Mbl/zi in forecastul din 2009. Aceeasi sursa sustine ca voci din interiorul IEA au dubii si pentru valori de 90-95 Mbl/zi…

Ar trebui sa fim ingrijorati? Cred ca da, deoarece consumul de petrol va fi din ce in ce mai mare din partea unor economii emergente, dar foarte importante, precum China si India, care (conform estimatelor IEA din luna mai 2009) aproape isi dubleaza cererea de petrol in intervalul 2006-2030 (de la 10.9 Mbl/zi la 20Mbl/zi). Cresteri importante ale cererii au loc si in randul celorlalte economii emergente din America Latina si Asia, ducand consumul agregat la 106.5Mbl/zi in 2030. (Sursa)

Si se pare ca ar mai fi un motiv pentru care ar trebui sa nu dormim noaptea, anume ca insasi IEA, in raportul din Noiembrie 2009, prognozeaza ca cererea de petrol in tarile OECD in 2030 va fi in scadere comparativ cu 2008. Adica, cu alte cuvinte, conform IEA, tarile OECD nu prea vor mai iesi din criza (Sursa). Hmmm…cum doi plus doi cam trebuie sa dea patru, ori cererea agregata reala va fi mai mare in 2030 (mai creste si consumul in tarile OECD) si-atunci ar trebui sa fim si mai ingrijorati ca n-o sa mai avem resurse, ori economiile tarilor dezvoltate sunt facute KO si-avem o problema si mai mare.

E sfarsitul lumii, e mai rau ca 2012? Nu, cel putin nu inca. Dar nici bine nu e, caci scaderea resurselor de petrol in contextul cresterii cererii aggregate, ne duce la presiuni pe pretul barilului si la potentiale “shortage” pe termen mediu lung. Cat de rau va fi? Va las sa alegeti singuri intre doomers si debunkers, insa eu cred ca exista si solutii care pot diminua/preveni impactul peak oil, inclusiv electrificarea transporturilor, conservarea energiei si punerea accentului pe energie renuvelabila.

Impactul se va simti insa atat la nivele ce va sar imediat in fata ochilor (cresterea costului transportului-> cresterea generic a pretului tuturor produselor ce trebuie transportate, cresterea facturii la incalzire si la current electric, eventual cozi la benzinarie+rationalizare etc) cat si la nivel indirect, prin necesitatea schimbarii unor modele de productie, de exemplu in agricultura. Cvasi totalitatea produselor pe care le cumparam din supermarket provin din agricultura intensiva, bazata pe utilizarea ineficienta a combustibilor fosili. Imbatati de mitul energiei ieftine si inepuizabile, am ajuns, prin utilizarea ingrasamintelor, pesticidelor ale utilajelor agricole mari consumatoare de motorina precum si a transporturilor la mare distanta, sa consumam 10 calorii de combustibil fosil pentru a produce echivalentul unei singure calorii de hrana (sursa Michael Pollan). Asta ca sa nu mai vorbim de distrugerea terenului arabil, a diversitatii biosistemelor, scaderea calitatii nutritive a plantelor cultivate si alte cate.

Poate vom avea ocazia sa vorbim si de chestii precum permacultura lui Bill Mollison sau de forest gardening-ul lui Robert Hart (si mai ales a lui Dave Jacke si Eric Toensmeier). Chestii d’astea “eco”, dar care imita procesele naturale pentru a reduce risipa, a creste randamentul, diversitatea si sustenabilitatea intregului bio-sistem.

Surprinzator, toate astea se pot face si scazand in acelasi timp inputul de munca necesar in sistem. A naibii de eficienta natura asta, domle’…

H1N1 –Gripa Noua

Vestea buna e ca epidemia de gripa si “Influenza Like Illnesses” din Ucraina, care ne speriase tare tare acum vreo luna in urma, se pare ca se mai domoleste, morbiditatea scazand semnificativ in ultima saptamana la toate categoriile de varsta (sursa). Ucraina n-a scapat totusi usor, cu 445decese inregistrate la 1,937 milioane de cazuri, pana in 02.12.09  (sursa), insa ramane de vazut cate dintre acestea au fost efectiv datorate virusului H1N1 (pana la inceputul lunii decembrie fusesera certificate 255 de cazuri pozitive H1N1 si 17 decese associate)

Vestea proasta este virusul pare sa fi intrat in etapa de Hydra Effect, in care incearca diverse mutatii pentru a-si mari viteza si aria de raspandire. Unele dintre aceste mutatii (225G) evidentiate prima oara in Norvegia (sursa) sunt mult mai virulente, atacand in adancime tesutul plamanilor si ducand mai frecvent la decese. Aceasta mutatie, precum si o varianta rezistenta la antivirale (Tamiflu) pare a fi, in ciuda parerii initiale a autoritatilor, destul de raspandita in lume, in aproximativ 16 tari (sursa).

Alte doua vesti si mai proaste sunt ca e posibil ca actualele vaccine anti-H1N1 sa nu fie eficiente impotriva acestei mutatii, desi parerile expertilor sunt inca divergente pe acest subiect, (sursa) si ca persoanele care au avut deja H1N1 se pot imbolnavi si-a doua oara. Deci nici imunitatea naturala nu e infailibila (sursa).

 

 Criza economica + Dubai falls from the sky (scraper)

S-o mai fi potolit ea, criza, da nu se da dusa asa usor. Desi o parte din economiile UE si, parca parca, economia americana dau semne de revenire, sa nu uitam ca intreg globul e inca conectat la aparatele de respirat si pompat cu sume uriase pentru incurajarea consumului, toate acestea din banii contribuabililor.

In SUA, de unde a pornit totul si de unde se asteapta semnale clare cu privire la revenirea economiei, vestile sunt si bune si rele. Avem o usoara crestere a productiei industriale (sursa) si a vanzarilor in sectorul auto, dar consumul intern, care sustine 70% din economia Americana, inca intarzie a-si reveni. Dovada sta in cheltuielile consumatorilor americani, care au scos cu 8% mai putin din buzunar de persoana, decat acum un an in urma, cu ocazia weekendului de Thanksgiving (sursa). In cel mai bun caz, vorbim de o stabilizare si un inceput de crestere fragila, cu o crestere, la cel mai inalt nivel din ultimii trei ani si jumatate, a numarului de case la al doilea proprietar vandute in Octombrie (sursa). In cel mai rau caz vorbim de o reluare a caderii preturilor in 2010, in principal datorita cresterii numarului de executari silite si a somajului (sursa).

In plus sistemul bancar nu sta nici el chiar pe roze si nici nu da semne de relansare a creditarii. FDIC raporteaza ca volumul creditelor acordate de bancile americane a scazut pentru al treilea trimestru consecutiv si cu cel mai mare procentaj trimestrial din 1984. Mai mult, fragilizarea sistemului continua, raportul rezerve/credite neperformante scazand pentru al 14lea trimestru consecutiv si ajungand la 60.1% (sursa).

Despre Dubai ce sa mai zicem, decat ca iata se pare ca guvernul emiratului nu are de gand sa garanteze creditorii pentru cele 59 mld dolari datorate de catre Dubai World, lucru care a lasat cam in ceata pe toti cei care credeau in garantii implicit asumate. Mai mult, Abu Dhabi, emiratul frate si mai bogat in petrol, a indicat ca va acorda un support limitat, sugerand ca va exista si un cost politic (sursa). Intrebarea pe care si-o pune intreaga finanta mondiala este insa daca nu cumva efectul de contagiune va duce la prabusirea unor alte economii emergente cu trasaturi similare, cum ar fi Grecia, Ungaria sau Rusia, riscand sa introduca din nou instabilitate intr-un sistem fragil (sursa).


Incalzirea globala

Pe-asta o stiti cu totii, nu de la mine ci de la Al Gore si-al sau Inconvenient Truth. Urmeaza conferinta de la Copenhaga de pe 12 Decembrie, dar pana atunci ne distram cu scandalul legat de cei de la Solve Climate/University of East Anglia. Domnilor savanti le-au fost hackuite serverele si furate niste mailuri in care ar fi recunoscut ca au manarit datele legate de cresterea temperaturilor si incercat sa puna bete in roate celor sceptici cu privire la incalzirea globala (sursa).

Altminteri, eu nu pot spune decat c-afara nu-i prea cald, dar macar nu ploua inca. Mai vedem cum sta treaba dupa 6 Decembrie.

De ce nu imi risc votul pentru dl. Geoana

Exista trei motive pentru care nu imi voi risca votul pentru dl. Geoana.

Primul este pentru ca nu stiu daca Mircea Geoana isi va folosi puterile de presedinte al Romaniei in mod discretionar sau nu. Suspendarea presdintelui Romaniei in primavara lui 2007 cand PSD-ul condus de dl. Geoana a orchestrat totul. Motivele suspendarii au fost infirmate de catre Curtea Constitutionala inainte de votul din parlament si, ulterior, au fost infirmate in mod categoric si de catre electorat. Mircea Geoana nu si-a prezentat demisia pentru ca a scurtcircuitat, in mod gratuit si inutil, activitatea institutiilor pentru o perioada de circa 2 luni. Suspendarea unui presedinte al tarii nu este un lucru banal, ci unul extrem de grav. Sentintele Curtii Constitutionale, dar mai ales sentinta electoratului, ar fi fost motive suficiente pentru ca liderul PSD sa iasa definitiv din politica. Dl. Geoana a demonstrat ca nu intelege nici democratia, dar nici Constitutia.

Desigur, se poate spune ca dl. Geoana nu a fost si nu este decat o marioneta a unor sforari priceputi precum Ion Iliescu. Si atunci, de ce sa-l votam pe Geoana? Pentru ca Romania sa fie condusa din umbra? Si de catre cine?

Al doilea motiv este ca dl. Geoana risca sa faca multe compromisuri grave. Pe ce ma bazez? Pe cariera domniei sale de lider PSD.

PSD-ul dlui. Geoana il tine la loc de frunte pe Ion Iliescu, personaj ce inca nu a raspuns inca pentru crimele din decembrie 1989, personaj ce a ajutat la falimentul Romaniei din 1996.

Tot PSD-ul dlui. Geoana il are in conducere pe Adrian Nastase. In ultimii 5 ani, buna parte din activitatea parlamentara a PSD a fost dedicata apararii lui Adrian Nastase. Parlamentul s-a transformat timp de 5 ani in judecatorie, dar o judecatorie care tine, fatis, partea acuzatului. Acuzat, culmea, de Procuratura Romaniei.

Tot in PSD-ul dlui. Geoana mai gasim diferite alte personaje precum Marian Oprisan sau Radu Mazare.

Dl. Geoana nu numai ca nu s-a indepartat de Ion Iliescu sau de Adrian Nastase, ci i-a acceptat si sustinut in fruntea PSD.

Ce fel de presedinte va fi dl. Geoana. Cum vor fi influentate numirile pe care le va face in justitie, de exemplu? Cred ca Romania va da nu doi, ci 100 de pasi inapoi in ceea ce priveste independenta justitiei si a statului de drept in Romania.

Al treilea motiv este confuzia generala in domeniul economic ce va fi inspirata de ideile dlui. Geoana. Nu ma refer doar la exotismul premierii cu 25.000 de euro pentru romanii ce se intorc in tara.

Ma refer in primul rand la rolul PSD-ului condus de dl. Geoana in gaurile negre din economie pentru care Romania a avut nevoie sa apeleze la FMI pentru un imprumut de 20 de miliarde. Cine a promovat in 2007 legi populiste precum legea pensiilor, nesustenabila? Atentie, nu ma refer la promisiuni de campanie electorala, ci doar la legi pupuliste si iresponsabile promovate cu mult timp inainte de alegeri si care au dus la proplemele structurale grave de azi.

Nu, nu pot sa-l votez pe Mircea Geoana. Este prea riscant.

Pe aceeasi tema: Un criteriu politic si 10 criterii economice pentru Presedintele Basescu

Ceaţa

E întâi Decembrie. Nu 15/16, nu 21/22. Dar, nu ştiu de ce, m-am trezit amintindu-mi lucruri de acum 20 de ani…

M-am trezit cu speranţa si nerăbdare. Ale adolescentului de 18 ani, dintr-un oraș de provincie, venit in București in ianuarie 1990, la primul congres al elevilor “liberi”. Ale tânărului care vedea că se poate vorbi liber, fără frică, că se pot întinde poduri intre oameni fără teamă de consecinţe.

M-am trezit cu un zâmbet pe fată. Al adolescentului de 18 ani, dintr-un oraş de provincie, care făcea petiţii si organiza greve in liceu, împreună cu prietenii săi. Adolescentul care milita pentru eliminarea uniformei şi schimbarea mentalității profesorilor.

M-am trezit dezamăgit şi îngrijorat. Cu dezamăgirea şi îngrijorarea adolescentului de 19 ani care se uită scârbit cum mulţimea vandaliza prima “consignaţie” din orașul de provincie, urlând “Huo, privaţilor!”, “Hoţilor!”.

M-am trezit şi m-am dus la geam.

Am văzut ceaţa de-afară.

Ceaţa ce se lasă peste toate, ceata ce se vrea lăsată peste mintea noastră.

Ceaţa care estompează distantele, diferențele, formele, care confuzioneaza. Ceaţa care e liniștitoare, care anesteziază simțurile. Ceaţa care nu lasă informația să treacă. Ceaţa care izolează, demoralizează. Ceaţa care ne  minte…

Nu cred în idoli falși care-si apropriază simboluri (Dan Șelaru a zis-o bine aici), dar știu un lucru.

Știu că voi fi întotdeauna împotriva celor care revarsă ceaţă din ecrane, care-mi cenzurează informația şi care încearcă să mă manipuleze grosolan, ca să nu pot gândi de unul singur.

Împotriva celor care vor să mă ţina în ceaţă.

Împotriva celor care se ascund în ceaţă.


Taguri