You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for July, 2009


Barack Obama si Vestul au uitat de valori. O bila alba pentru Emil Constantinescu.

Scrisoarea celor 22 de personalitati din Europa Centrala si de Est cere noului presedinte american, Barack Obama, precum si Vestului in sens larg, o politica mai ferma in ceea ce priveste Rusia, o politica “bazata pe valori”.

Din pacate, asa cum spuneam si aici, interesul Americii este altul fata de Rusia la ora actuala, un interes bazat pe un asa numit “pragmatism” sau “realism”. Valorile pentru care a luptat si a fost arestat fostul presedinte al Cehiei, Vaclav Havel, ei bine, aceste valori au fost aruncate la cos.

La sfarsitul zilei de ieri am dat pe posturile Euronews, BBC World si CNN sa vad cum reflecta stirea. Am cautat s pe site-urile acestor televiziuni precum si pe site-ul Financial Times ceva care sa aminteasca de scrisoarea celor 22. Nu am vazut si nu am citit nimic.

Anul acesta se implinesc 20 de ani de la caderea comunismului in Europa Centrala si de Est. Aniversarea va fi transmisa pe larg de CNN, evident cu celebrele imagini ale daramarii zidului Berlinului. Probabil Barack Obama va aprinde o lumanare. Probabil tinerii din Romania si din alte tari din aceasta parte a lumii se vor bucura de libertatea castigata si se vor uita la alte programe la TV.

In ce situatie ne aflam azi in Estul nostru apropiat si in zona Marii Negre? Ucraina nu este lasata sa-si urmeze aspiratiile europene. In Republica Moldova si Georgia, trupele rusesti raman un pericol. Armenia, sustinuta cu baze rusesti, ocupa o sesime din Azerbaidjan. In Cecenia au murit in ultimii 20 de ani peste 200.000 de oameni fara ca cineva sa fie tras la raspundere. Iar cei care incearca sa afle adevarul acelei tragedii sunt redusi definitiv la tacere. Asa s-a intamplat cu Alexandr Litvinenko (cetatean UE asasinat intr-o tara membra UE), asa s-a intamplat cu Anna Politkvoskaia si asa s-a intamplat recent cu Natalia Estemirova. Reactia SUA? Un comunicat anemic. Reactia unor tineri ziaristi romani la aparitia lui Putin in aprilie 2008 la Bucuresti? Exaltare fata de puterea liderului rus. Reactia multor romani fata de puterea aceluiasi lider rus? Aprobare, cu regret ca nu avem si noi in Romania asa ceva. Tin sa le reamintesc acestor compatrioti ca, recent, un ministru roman banuit de coruptie a fost dat jos in urma unei investigatii jurnalistice.

Daca America si Vestul uita, ma bucur sa vad ca liderii din Europa recent eliberata nu au uitat. Si nu au uitat de lipsa de libertati din cei 45 de ani de comunism cand 3 generatii au avut de suferit. Nu, nu trebuie sa uitam. Si cum altii ne-au ajutat sa scapam in 1989 de dictaturile impuse de la Moscova, avem si noi datoria sa-i ajutam pe cei care inca nu se bucura de libertatile de care acum noi ne bucuram. Dorinta de democratizare a vecinilor nostri de la Est trebuie sprijinita. Cu fermitate.

Felicitari lui Emil Constantinescu, fost presedinte al Romaniei, ca si-a pus semnatura pe document. Este singurul fost lider politic roman printre cei 22. Faptul ca Ion Iliescu nu este printre semnatari cred ca spune multe.

Exista si coruptie de la privat la privat. Cum poti scadea riscurile.

Coruptia institutiilor de stat tine prima pagina a ziarelor. Si este foarte bine ca este asa.

Insa si firmele private sunt expuse coruptiei. Cu cat firma este mai mare si controalele interne mai slabe, cu atat posibilitatea coruptiei exista: cei de la achizitii pot fi corupti de catre furnizori iar cei de la vanzari ii pot corupe pe cei de la achizitii de la clienti. De asemenea, angajatii pot fura din activele societatii sau le pot utiliza in scopuri personale.

Firmele se pot apara printr-o serie de masuri: un cod de bune practici care sa fie insusit de catre angajati, controale interne (prin departamentul financiar si de control intern) sau externe (audit extern) precum si prin urmarirea stricta a unor politici interne: incepand de la politica de angajare (nu angajezi pe postul de casier pe cineva care a facut inchisoare pentru furt sau nu angajezi rude / prieteni in departamentul pe care il conduci) si pana la politici un pic mai complicate precum aceea ce de a fi tot timpul cel putin doi angajati prezenti la negocierile cu furnizori cheie.

Daca astfel de coduri de bune practici si de politici sunt comunicate angajatilor si insusite de acestia, riscurile de coruptie si de alte tipuri de frauda scad. Iar atunci cand si ceilalti parteneri de afaceri, fie ca e vorba de clienti sau furnizori au aceeasi abordare fata de afaceri riscurile scad si mai mult. Astfel, este in interesul oricarei firme sa aiba o cultura puternica, partenerii de afaceri o sa aprecieze.

Cultura unei firme este data de comportamentul angajatilor ei, de la directori si pana la portari. Cu cat cultura unei firme este mai puternica, cu atat firma (dar si economia si societatea in general) are de castigat.

Cum este cultura in firma la care lucrati / o conduceti? Credeti ca valorile firmei coincid de multe ori cu valorile angajatilor? Iar daca firma este onesta si angajatii tind sa fie onesti si invers? Iar daca angajatii au aceleasi valori si in afara firmei sunteti de acord ca societatea nu are decat de castigat?

PDL, buna guvernare si cele 3.000 de motoare ale economiei

Nu de putine ori am aplaudat discursurile presedintelui Traian Basescu pe tema descentralizarii. In 2004, pe vremea cand era doar candidat din partea Aliantei D.A. la functia de presedinte, vorbea despre 3.000 de motoare economice si nu doar unul – Bucurestiul. O tara, o economie este puternica daca si componentele sale sunt puternice. Pe agenda de campanie erau si alte idei corecte: eliminarea coruptiei si buna guvernare.

La 5 ani de atunci, observam limitarile practice ale acestor idei.

Descentralizarea reala nu a inceput, coruptia nu a fost eliminata – din contra chiar, iar buna guvernare ramane doar o gluma buna. Dintr-un potential de 3.000 de motoare functioneaza doar vreo 5-6.

Caci daca e sa mergi in Vrancea, de exemplu, te afli la ani lumina de conceptul de buna guvernare: un intreprinzator castiga un activ la o licitatie organizata de AVAS. Ulterior, intreprinzatorul angajeaza in propria intreprindere odraslele (patru la numar – vezi Nota *) organelor de control financiar din judet. Intreprinzatorul este parlamentar si ajunge si ministru.

Cu astfel de legaturi caldute dintre politica locala si mediul de afaceri, dintre cei care care sunt responsabili de control financiar si cei controlati, imi este teama ca acel motoras din Vrancea nu va functiona niciodata.

PS. Ca o nota personala, ma intristez cand vad ca tineri din Romania, in loc sa bata lumea in lung si in lat spre a invata si vedea cat mai multe, prefera sa stea langa mamitica si mam-mare. Care nu numai ca le asigura un loc de munca, dar ii si pun in situatii la limita conflictului de interese si ii expun intrebarilor incomode de posibile acte de coruptie. Ce fel de Romanie construim?

Nota *

In firma Milcofil, unde Sorina Placinta detine 91,84% din actiuni, angajati pe post de cenzori figureaza, intre altii, patru nume care atrag atentia: Cremeriuc Cornel, Grigorica Marius, Bojoaica Roxana Elena si Pavel Cristian. Cei patru sunt copiii unor personaje cu functii importante in finantele locale si de la Bucuresti.

- Cremeriuc Cornel este, potrivit datelor de la Registrul Comertului, cenzor supleant la Microfil SA. Este fiul Feliciei Cremeriuc, care in prezent ocupa functia de inspector principal la ANAF, in cadrul directiei de mari contribuabili.
- Grigorica Marius, cenzor la Milcofil, este fiul fostului director general de la directia de finante publice Vrancea, Grigorica Constantin, intre 1996 si 2008. Tatal sau este in prezent sef de serviciu, tot la directia de finante publice Vrancea.
- Bojoaica Roxana Elena, cenzor supleant la Milcofil, este fiica adoptiva a adjunctului Garzii Finaciare din Vrancea, Nicolae Bojoaica (sustinut de PDL). Bojoaica este cercetata penal dupa ce pe data de 1 iulie 2009 a fost prins in masina sa pe un bulevard din Focsani cu o alcoolemie de 0,9 la mie. Directorul a spus ca masina in care se afla ar fi fost condusa de un prieten, care insa a disparut. Vezi detalii aici.
- Pavel Cristian, cenzor la Milcofil, este fiul sefului administratiei financiare din Focsani, Pavel Teodor.

5 comentarii pe scurt

1. Proiectul Nabucco a fost semnat

Pana va fi gata in 2015 sper ca se vor gasi suficiente resurse de gaz pentru a folosi acest proiect chiar si la 150%. Tari precum Iranul sau Irakul au sanse mari de a-si deschide economiile pana atunci. Sa nu uitam, Rusia are o pozitie de cvasi-monopol in ceea ce priveste importurile de gaz ale UE (mai ales in tari din Europa de Est). Diversificarea surselor de aprovizionare, concurenta intre furnizori nu va face decat sa duca preturile in jos. Sa nu uitam ca Turkmenistanul de exemplu isi vinde gazele catre Rusia la doar 55% din pretul pe care Rusia il vinde catre UE.

2. Un angajat al consulatului Romaniei la Chisinau a fost filmat in secret

Ma gandesc, oare SRI-ul ce face? Mai ales in conditiile de tensiuni dintre Romania si Republica Moldova, nu este cumva extrem de grav ca angajatii consulatului nostru sunt filmati? Sau chiar SRI-ul a platat acea camera de luat vederi? Iar in cazul in care serviciile secrete de la Chisinau sunt vinovate, ce actiuni a luat MAE?

3. Salariile bancherilor

In aceste zile se tot discuta despre limitarea castigurilor bancherilor. Cum ca sistemul bancar din cauza asta a suferit, ca sunt salariile si bonusurile prea mari: ca atare ele trebuie limitate. Este, cred, ceva adevar in a lega bonusurile incercarea de a manipula date, informatii. Asta se intampla peste tot, nu numai in domeniul bancar. Insa, pe termen lung, bancherii tot vor avea cele mai mari salarii pentru simplul motiv ca sunt pozitionati strategic pe robineul cu bani. Asa cum angajatii CFR au permise de calatorie pe CFR sau angajatii de la RATB merg gratuit cu autobuzul, asa si angajatii din banci vor avea salarii mai mari.

4. Guvern sau ministri tehnocrati?

Eu nu cred ca guvernul sau ministrii trebuie sa fie tehnocrati. Ei trebuie sa fie oameni politici, alesi de catre cetateni si care sa se asigure ca aparatul administrativ al statului este in stare sa implementeze politicile pent care oamenii politici au fost votati. Ceea ce trebuie controlat este numarul si functiile numirilor politice. De exemplu, de ce trebuie ca presedintele Curtii de Conturi sa fie un om politic (in cazul de fata Nicolae Vacaroiu)?

5. Probleme de finantare?

Da, nu numai datorita crizei bancare, dar si datorita subdezvoltarii Bursei de Valori (BVB). Bursa este vazuta in continuare doar ca un joc, ca o ruleta si nu ca pe un instrument care te ajuta sa-ti finantezi afacerea. De ce oare multi intreprinzatori romani nu isi coteaza afacerile la Bursa? Aceasta este o intrebare atat pentru conducerea BVB cat si pentru autoritati. In plus, autoritatile pot continua procesul de privatizare – atat a firmelor aflate inca in patrimoniu cat si a celor care au conditii in acest sens prin contractul de privatizare (precum Romtelecom).

Premiul pentru cea mai slaba scuza pe timp de criza

Iata cum isi justifica un important om de afaceri strategia de a mari salariile cu 11% la inceputul anului pentru a le reduce drastic 6 luni mai tarziu:

EVZ: Exista o legatura intre evolutia politica si acest moment delicat prin care trece trustul dumneavoastra?

Sorin Ovidiu Vintu: Sigur ca exista. Guvernul a anuntat mai intai un excedent bugetar de 0,5, apoi 0, apoi un deficit de -4, acum de -8. Evident ca si aceasta companie este afectata. Atunci cand s-a schimbat guvernul si a venit aceasta majoritate PSD-PDL, mi-am facut si eu sperante ca lucrurile se vor indrepta, iar aceste sperante mi-au fost inselate.

De vina sunt previziunile macroeconomice publice ale guvernului, nu-i asa?

Criza si viitoare schimbari in societatea romaneasca. Ajutor de la sociologi.

Ieri, grupul de presa Realitatea – Catavencu a anuntat reduceri masive de salarii, numarul de angajati va scadea si el. Este doar un ultim exemplu dintr-o serie lunga de firme private care isi reduc costurile cu personalul: fie prin reducerea drastica a salariilor, fie prin concedieri sau chiar prin inchiderea portilor.

In acelasi timp, la stat au ramas aceleasi salarii si acelasi numar de personal. Inainte de criza, deja salariul mediu din domeniul de stat era mai mare decat cel din privat.

Multi oameni vor incerca sa se mute la stat. Isi vor folosi cercul de relatii si prieteni pe care il au, eventual bani, pentru un post sigur si caldut din administratia publica.

Fara loc de munca sau cu salariul scazut, increderea de sine va scadea simtitor. In acelasi timp, cei cu locuri de munca si cu salariul intreg (sau chiar crescut, daca vor reusi cu grevele), vor avea o incredere de sine – comparativ vorbind – mai ridicata.

Oare cum ne vor trata politistii de acum inainte? Oare cum vom fi tratati de functionari de stat cand mergem cu o cerere sau alta, indiferent cat de intemeiata este aceasta cerere.

In ultimii 10 ani a crescut bunastarea medie in Romania. Si asta nu poate fi negata. Cetatenii au devenit mai puternici, au inceput sa-si ceara drepturile cu mai mult curaj si sa obtina – uneori chiar prin decizii judecatoresti – aceste drepturi.

Insa atunci cand a venit criza si am devenit, ca cetateni, mai vulnerabili oare cum se va schimba societatea? Vom putea sa nu dam pasii castigati inapoi?

A studiat vreun sociolog acest lucru? Daca aveti studii sau articole pe tema asta, va invit sa puneti linkuri.

Lipsa de buna guvernare – clasici in viata

Nu am vrut sa ating deloc cazul Ridzi. Am tot sperat ca isi va prezenta demisia / va fi demisa. Nu s-a intamplat asa si probabil ca nu o sa se intample prea curand, in ciuda opiniei publice (cu precadere a celei care nu poate fi acuzata ca ar fi anti-PDL).

Insa acest caz ne ofera un exemplu de manual de lipsa a bunei guvernari in anul 2009, la 20 de ani de la democratizarea Romaniei si in plina criza financiara.

Nu este o valore mare: in Romania post-revolutionara, 1 milion de euro este un mizilic comparativ cu tunurile date in cazul Bancorex sau cu gaurile negre din energie sau infrastructura.

Insa este un exemplu usor de inteles care bifeaza la toate capitolele de lipsa a bunei guvernari:

A folosit bani publici in interes propriu? Da.

A fost un proces transaparent de folosire a banului public? Nu.

A folosit in mod justificat banul public? Nu.

Serviciile au fost achizitionate la un pret corect? Nu.

Si, in plus, s-a influentat / s-a incercat influentarea (cu bani) celei de-a patra puteri in stat: presa.

Politici anticiclice ale firmelor

Claudiu Minea scria ieri, foarte corect dealtfel, ca politicile statului trebuie sa fie anticiclice: in perioade de boom sa economiseasca iar in perioade de criza sa incurajeze investitiile. Evident, politicile statului vin ca o contrapondere fata de activitatea economica privata (alcatuita din firme cu capital privat si familii).

S-a vazut: in perioada de boom, firmele si familiile se imprumuta si ajuta la dezvoltarea unor frumoase baloane de sapun, de ex. cel imobiliar. In perioada de criza, firmele intra in panica, reduc la maxim motoarele, reduc, amana sau chiar opresc complet investitiile sau chiar activitatile de zi cu zi, reduc drastic cheltuielile, dau oameni afara, etc.

Oare nu ar fi indicat si pentru firme politici anticiclice? De ex. in perioada de boom cand castiga toti, este usor de obtinut venituri pe care sa le transformi in profituri, iar profitul sa fie economisit, nu cheltuit. Atunci cand vine criza, iar pretul activelor scade, se poate cu usurinta achizitiona un competitor (care are nevoie de bani), se poate cu usurinta castiga cota de piata (cand nimeni nu face reclama la TV, tu poti cumpara spatiu publicitar la preturi modice), poti cu usurinta atrage talent (cand toata lumea taie salariile, tu atragi, pe acelasi salariu, manageri buni din alte firme).

La fel si familiile: cand castigi bine si foarte bine poti sa-ti pui banii deoparte si sa stai cu chirie. Cand vine criza, cumperi o casa la pret modic, iti iei un an de zile concediu (pe care il platesti la jumatate de pret) sau un an de zile la MBA.

Desigur, articolul de fata este un exercitiu pur teoretic: este imposibil ca toate firmele sa ia masuri anticiclice caci ciclul economic fix asta este: activitatea cumulata a tuturor activitatilor economice. Insa, din punct de vedere al gestionarii riscului, cred ca – manageri si intreprinzatori deopotriva – avem multe de invatat din aceasta criza.

Dialoguri pe Hotnews

Aici e articolul de pe Hotnews.

Si iata si un schimb de replici:

Alecu: bani sunt (Joi, 9 iulie 2009, 0:43)
Bani sunt, cu o conditie: reducerea drastica a cheltuielilor bugetare:

1. Reducere personal cu 20%
sau
2. Reducere salarii cu 20%
sau
3. Reducere personal 10% si reducere salarii cu 10%

sss: asa sa fie (Joi, 9 iulie 2009, 2:56)
sss [anonim] i-a raspuns lui Alecu
= reducere cu 20 % a sumelor disponibile pentru a achizitiona marfurile si serviciile privatilor. de acord. sa se reduca. sa vada domnii privati ce inseamna foamea si sa inteleaga de unde le vin banii. nu din ‘valoarea’ lor de mari comercianti si afaceristi ci din faptul ca vand mai scump decat in Germania.

Vorba unei reclame, restul e can-can…

Wanted

In conditiile in care criza actioneaza ca un revelator fotografic, devine din ce in ce mai greu pentru un politician sa-si aroge meritele unei bunastari la care nu contribuie, in acelasi timp evitand raspunderea pentru greselile ce duc la agravarea situatiei actuale.

In conditiile in care campaniile electorale recente sau imediat urmatoare aduc in prim plan ruperi de beregate intre partide, aliante “incestuoase”, lupta pentru ciolan, lovituri sub centura, scoaterea la iveala a diverselor “dosare”, intr-un cuvant toate trasaturile si comportamentele murdare ale acestei “cour des miracles” care este clasa politica romaneasca, devine din ce in ce mai greu pentru omul de rand sa mai tina in viata acea speranta a instaurarii unei normalitati, a unui viitor mai bun.

In conditiile in care clasa politica, acesti practicanti a “stiintei afacerilor orasului stat”, este interesata doar de praduirea cetatii si de acapararea puterii, in detrimentul bunastarii omului de rand, cetateanul nostru e furat, tradat, folosit si apoi lasat sa se descurce cum poate.

In toate aceste conditii, pentru mine devine din ce in ce mai evident ca actualii membri ai clasei politice nu pot, nu vor si/sau nu stiu sa conduca cetatea spre binele locuitorilor ei, posibil nici macar sa asigure supravietuirea ei.

Personal, nu vad nicaieri pe esichierul politic vreun exponent al vreunui partid capabil sa reprezinte cu adevarat interesele locuitorilor cetatii. Si pentru ca intr-o democratie aceste interese sunt multiple si deseori divergente, lasati-ma sa reformulez: nu vad nicaieri un politician capabil sa gestioneze interese altele decat cele proprii sau ale clicii din care face parte (si nici atunci…).

Ma gandesc insa ca poate sunt prea dezamagit, confuzat de vacarmul mediatic si de acest “fog of war” al luptei dintre partide ca sa mai vad limpede. Ca de la atata noroi aruncat prin media, toata lumea arata maro si miroase ca atare…

De aceea ma intorc catre voi si va intreb: cum credeti ar trebui sa arate portretul robot al unui om politic care sa poata conduce cetatea pentru noi si care sa ne castige respectul facand-o? Inainte de a raspunde insa, ganditi-va ca ar trebui sa-i incredintati acelui om dreptul de a influenta destinul vostru si al familiei voastre…

Si va mai intreb, pastrand in minte ca pomul se judeca dupa fructe si omul dupa fapte, ati vazut pe cineva care sa semene macar cat de cat cu acel portet robot?

Sunt bineinteles constient ca acest exercitiu poate da nasteri la polemici, interpretari, discutii de genul “de gustibus…” etc. N-ar fi insa interesant daca ne-am pozitiona in postura celui care trebuie sa angajeze, sa zicem, o bona care sa aiba grija de copii lui si care, avand in vedere miza, urmareste clar anumite caracteristici ale candidatilor/candidatelor la acest job?

Caci ce altceva ar trebui sa fie procesul de votare pentru un alegator decat o modalitatea de a alege pe cineva care sa il slujeasca in fruntea statului? Ori poate nesimtirea, nepasarea fata de legi si iresponsabilitatea actualilor politicieni ne-a indus ideea ca nu-i mai putem sanctiona, ca electorat?


Taguri