You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for August, 2008


Fidel Castro a criticat arbitrajul de la Olimpiada

Mania de a critica arbitrajele atunci cand rezultatele sportive nu sunt favorabile nu este o specialitate romaneasca.

Trebuie sa recunosc ca tonul criticilor s-a mai domolit in presa sportiva romaneasca dupa 1989, desi s-a aflat multa vreme la un nivel inacceptabil de ridicat.

Iata insa ca in alte tari, care se mai afla sub dictatura comunista, arbitrajele sunt criticate de la cel mai ridicat nivel de partid si stat.

Astfel, Fidel Castro a pus rezultatele slabe ale Cubei de la Olimpiada – de doar doua medalii de aur, cel mai slab rezultat din ultimii 40 de ani – pe seama arbitrilor care ar fi furat sportivii cubanezi la puncte. Fidel nu mentioneaza faptul ca sportivi cubanezi medaliati cu aur in 2004 au fugit din tara.

PS. Povestea am vazut-o aici, am crezut ca e o gluma, asa ca am gasit si articolul cu pricina semnat de Fidel Castro pe pagina de internet a cotidianului Granma, organul de presa al Partidului Comunist Cubanez.

PPS. Oare – si bat in lemn – daca nu ar fi fost schimbarea din 1989 din Romania, s-ar fi putut citi in 2008 Scinteia pe internet? Si daca da, cam cine ar fi fost redactorii?

Definitii: azi, venituri incasate.

Azi mi-a fost dat sa citesc o stire economica intr-un ziar central:

Firma de automobile A a încasat în primele şase luni venituri totale de XXX miliarde de euro, în creştere cu Z%, însă profitul net al grupului a scăzut cu ZZ%, la YYY de milioane de euro, din cauza condiţiilor economice dificile din piaţă şi a creşterii preţurilor la energie şi materii prime.

De multe ori am observat ca se face o confuzie intre venituri si incasari.

A inregistra un venit si a incasa contravaloarea unui bun sau serviciu sunt doua lucruri diferite care se petrec, de obicei, in doua momente diferite.

Veniturile sunt inregistrate in momentul tranferului obligatiilor si drepturilor asupra unui bun sau in momentul prestarii serviciului de la furnizor la client. Clientul are obligatia de a plati, lucru care se poate face inainte, in acelasi timp sau dupa ce bunul a fost transferat sau serviciul prestat. Evident, in cazul “dupa”, exista si un risc de neplata.

1 miliard de euro? O banalitate!

In anii ’80 Romania lui ‘ceasca s-a chinuit sa plateasca o datorie de putin peste 10 miliarde de dolari. Cam cate 1 miliard pe an. Cand Romania a terminat de platit datoria externa, acest eveniment a fost prezentat ca pe o mare realizare. Nu conteaza ca romanii nu aveau ce pune pe masa si ca elevii isi faceau temele la lumanare, cu manusi in maini si cu cojoace groase pe ei. Ajustata cu indexul inflatiei, datoria externa pe care Romania a platit-o in anii ’80 este acum mai mica decat rezervele detinute de BNR.

In 1996 economia statea atat de rau incat si intarzierea unei transe de 100 de milioande de dolari dintr-un imprumut extern garantat de guvern era subiect de ingrijorare in presa. Acum 100 de milioane reprezinta drepturile de televizare platite Ligii de Fotbal.

Au trecut 12 ani de reforme, economia a crescut de cateva ori si acum aproape ca nici nu mai clipim la auzul unor investitii de 1 miliard de euro, de exemplu:

Centrala termica la Braila construita de ENEL si EON

Subscrierea Transgaz

Investitie CEZ in parc eolian

Nu ne mai face sa clipim nici macar depasirea miliardului de euro in fiecare luna in deficit comercial si ridicam din umeri cand aflam ca bugetul pentru Autostrada Transilvania a fost depasit cu 5 miliarde de euro. Exista azi companii romanesti cu o cifra de afaceri ce depaseste 1 miliard de euro; la fel, capitalizarea multor firme romanesti a depasit aceasta cifra.

Realitatea este ca fata de acum 12 ani, Romania s-a dezvoltat enorm. Romanii au fost gata de schimbare atunci si uneori uitam acest lucru. Uitam ca economia a facut progresele din ultimii 12 ani pentru ca noi ne-am dorit aceasta schimbare. Si parca uitam ca sta in puterea fiecaruia dintre noi sa schimbe, zi de zi, ceea ce nu merge bine.

Din manualul de pomana electorala

Asa cum anticipam cand am discutat despre legea pensiilor, iata o stire de azi, din Cotidianul:

Guvernul a decis să mărească pensiile de la 1 noiembrie, a anunţat premierul Tăriceanu la finalul şedinţei Executivului de miercuri. Conform actului adoptat, valoarea punctului de pensie a crescut de la 581 de lei la 697,5 lei. Premierul a explicat că a luat decizia devansării cu două luni a majorărilor veniturilor pensionarilor, având în vedere rezultatele bune economice înregistrate în acest an.

Oare coincide cu ceva ziua de 1 noiembrie? Hmmmm…. sa ma gandesc. Oare cu inceperea campaniei electorale? Caci:

În ultima zi în care Executivul mai putea adopta actul normativ privind data desfăşurării scrutinului parlamentar, Guvernul a decis – alegerile parlamentare vor avea loc în ultima zi a lunii noimbrie, anul curent.

Ca la carte!

Este excesiva influenta BNR in sistemul bancar romanesc?

De mai bine de un an de zile, institutiile financiare internationale sunt intr-o criza care pare sa nu se mai termine. Multe banci, considerate solide in urma cu 1 an de zile, au dat faliment sau au fost salvate de guverne (ca in SUA, Marea Britanie sau Germania) si in orice caz, valoarea de piata a bancilor a scazut semnificativ.

Bancile sunt, de cele mai multe ori, institutii extrem de profitabile iar daca profitul generat scade semnificativ, atunci si taxele colectate de stat sunt mai mici. Scaderea de activitate inseamna si mai putini angajati, deci taxele colectate se reduc si mai mult.

Una dintre cauzele crizei financiare internationale a fost si lipsa suficienta de supreveghere din partea institutiilor guvernamentale, in principal din partea Bancilor Centrale sau a altor institutii de supraveghere. Gigantii financiari internationali de pana mai ieri depind azi de interventia diferitelor state si, cum este de asteptat, va creste gradul de reglementare al institutiilor financiare pentru ca astfel de crize sa fie evitate pe viitor.

Din fericire, in Romania nu am avut in ultimul an cazuri de institutii financiare in pragul colapsului si care sa fie eventual salvate din banu public. Este adevarat, anumite banci au anuntat profituri in scadere iar valoarile de piata a institutiilor financiare romanesti au urmat si ele tendintele de pe bursele internationale.

Unul dintre motivele pentru care bancile din Romania nu au avut probleme serioase in ultimul an este aplicarea normativelor rigide ale BNR, dar si a altor legi din domeniul financiar.

Intrebarea care se pune insa este daca nu cumva normativele BNR sunt prea rigide sua chiar nejustificat de rigide, daca normativele BNR nu se traduc printr-o birocratie excesiva si prin cresterea costurilor bancilor mai mult decat este necesar.

Am primit in urma cu cateva zile un mail destul de lung de la un manager dintr-o importanta institutie financiara romaneasca in care imi erau prezentate o serie de probleme cu normativa BNR, dar si cu alte legi in vigoare. Cum mailul este extrem de lung, am facut un rezumat al celor semnalate:

1. BNR se implica in viata bancilor romanesti la un nivel care poate fi asemanat cu implicarea parintilor in viata copiiilor prescolari. De exemplu, daca o banca doreste sa schimbe ceva in procedura de aprobare a imprumuturilor (de exemplu a celor ipotecare) sau in nromele de creditare, o astfel de modificare trebuie notificata BNR.

2. BNR schimba mult prea des normele de creditare. Acest lucru creeaza confuzie atat la nivelul bancilor cat si la nivelul clientilor finali. In plus, aceste norme sunt de multe ori neclare, in ciuda faptului ca ele sunt contestate punctual de catre banci.

3. Legislatia din domeniul creditului ipotecar ar trebui si ea modificata. De exemplu, daca un client doreste sa faca si anumite modificari de 25.000 de euro la casa cumparata prin credit ipotecar in valoare de 100.000 de euro (in conditiile in care valoarea de piata a imobilului este de 200.000 euro), atunci trebuie sa obtina un imprumut separat de “nevoi personale + ipoteca de rangul 2” desi ipoteca este aceeasi iar profilul clientului cu tot cu grad de indatorare este, evident, acelasi!

In opinia mea este adevarat ca, mai ales in perioada de incertitudine din domeniul financiar – dar si in conditiile in care educatia financiara din Romania nu este prea ridicata – este bine ca reglemenatarile sa linisteasca publicul ca bancile nu prezinta riscuri de insolventa, insa pe de alta parte reglementarile excesive pot dauna atat sistemului financiar romanesc si, deci, in ultima instanta, consumatorului final, adica publicului.

De ce vizita presedintelui Basescu la Moscova a devenit inutila

Presedintele Basescu a facut o vizita in regiunea Marii Negre saptamana trecuta: Ucraina, Moldova, Azerbaidjan, Georgia si Turcia. O alta vizita este planificata in aceasta toamna la Moscova.

Intre timp Rusia a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei si, cel mai probabil, va urma anexarea acestor doua regiuni la Rusia.

De fapt aceasta anexare a avut loc acum 200 de ani, chiar si dupa ce Gerogia si-a declarat independenta si a devenit membra ONU in 1991, Rusia a controlat militar, politic, economic si social aceste doua regiuni. Deci nimic nou sub soare.

Pentru cine a urmarit situatia din Georgia si din Republica Moldova in era post-sovietica cred ca este destul de clar ca mentinerea armatei ruse pe teritoriul acestor doua state independente a avut ca obiectiv mentinerea lor pe orbita Moscovei. Scopul Rusiei nu este Abhazia sau Transnistria, scopul Rusiei a fost si este ca R. Moldova, Georgia, Ucraina sa ramana in sfera ei de influenta, ca dovada isteria dlui. Putin in ceea ce priveste intentia Georgiei si a Ucrainei de a deveni membre NATO.

Ceea ce este si mai ingrijorator este intentia Rusiei in privinta Ucrainei. Este extrem de posibil ca Rusia sa incerce in Crimeea, in Estul Ucrainei si in Regiunea Odessa (vecina cu Transnistria) un scenariu similar celui din Abhazia; asta ar insemna o partitionare a Ucrainei si, evident, eliminarea accesului Ucrainei la Marea Neagra.

Asemanarea cu Kosovo este simplista din mai multe motive: in primul rand Osetia de Sud are doar vreo 70.000 de locuitori iar Abhazia mai putin de 500.000. In al doilea rand, exista foarte multi georgieni care au fost alungati de catre rusi in acele doua regiuni (250.000 din Abhazia si 25.000 din Osetia de Sud). In al 3-lea rand, nici Abhazia si nici Osetia de Sud nu sunt entitati democrate, cum, de fapt, nici patronul lor, Rusia, nu este. Agresorul nu este Georgia ci Rusia in ceea ce priveste aceste doua regiuni. Daca este sa facem o asemanare cu zona ex-iugolsava, actiunea Rusiei in Georgia se aseamana cu actiunea Serbiei in Croatia sau Bosnia.

Din punct de vedere democratic, situatia din aceste zone inghetate se poate rezolva doar dupa o perioada lunga de timp, sa zicem 10-15 ani, perioada in care aceste zone trebuiesc pacificate de o forta internationala (si nu de Rusia, care este parte in conflict) dupa modelul Bosniei; in aceasta perioada trebuie incurajata intoarcerea refugiatilor si democratizarea. Ulterior, dupa ce zona a fost pacificata, refugiatii s-au intors si democratia este functionala atunci se poate organiza un referendum local privind viitorul acestor zone. Iar daca ei vor dori independenta sau unirea cu Rusia, dorinta lor va trebui recunoscuta. Acest principiu ar trebui sa fie recunoscut si de Romania in cazul Kosovo si va trebui aplicat si in cazul Transnistriei. Oare ce s-ar intampla cu republici autonome din cadrul Federatiei Ruse precum Cecenia sau Dagestanul daca Rusia ar deveni o tara democrata?

Valoarea documentelor semnate de Rusia este egala cu zero: trebuie sa invatam din experienta noastra de vecin cu Rusia in ultimii 300 de ani. Stim cati bani fac promisiunile Rusiei. Stim cati bani fac si principiile Rusiei. De exemplu, nu au recunoscut independenta Kosovo pentru ca nu au fost de acord cu partitionarea unei tari pe motive etnice, in acelasi timp nu s-au sfiit la nici 5 luni sa recunoasca independenta Abhaziei sau a Osetiei de Sud. De asemenea, in contractele de export si gaze catre tarile din Est, au tot timpul “probleme tehnice”, Rusia nu este un furnizor de incredere.

Politica UE trebuie sa fie aceea de izolare a Rusiei pana in momentul in care Rusia nu se va actiona ca o tara democrata si responsabila. Investitiile in Rusia sunt nesigure (asa cum au patit-o pe propria piele firme din domeniul energiei precum Shell sau BP); investitiile ruse in afara pot oricand fi dirijate de catre Kremlin in interese politice. Este intr-adevar o problema faptul ca Rusia ar putea renunta la contractele actuale de furnizare a gazului, insa tot ceea ce poate pierde Europa nu este caldura din casele oamenilor (caci exista suficiente resurse pentru asta: de ex. productia de gaze a Romaniei acopera de 6 ori nevoile casnice din Romania), ci doar cateva sute de mii de locuri de munca din domeniul chimic si producator de energie electrica (in mod special in Germania). Probabil UE ar pierde 1-2% din PIB, ceea ce nu este o mare tragedie.

Europa trebuie sa-si continue diversificarea resurselor de energie, in special din Africa de Nord si Orientul Mijlociu. Pentru asta, UE trebuie sa aplice cea mai de succes politica a sa de la infiintare si anume extinderea: Georgia, Ucraina si Turcia trebuie sa fie cat mai aproape de UE.

Rusia a revenit la politicile periculoase, atat pentru vecini, cat si pentru comunitatea internationala si chiar pentru propria populatie. In absolut toate problemele internationale, de la Siria la Sudan, de la Coreea de Nord si Iran si acum chiar Afganistan, Rusia a redevenit “Mr NIET” – asa cum a fost catalogata de The Economist.

Rusia a pierdut in 1989 razboiul rece in urma unei confruntari de 45 de ani cu occidentul. Si nu a pierdut oricum: a dat faliment, impreuna cu toate tarile foste satelite. O izolare economica a Rusiei o va face sa piarda si actualul razboi rece si chair mult mai repede.

Asadar, ce sa caute presedintele nostru la Moscova? Ce se poate semna cu o Rusie nedemocrata? Nimic. Mai bine ar face o vizita la Bruxelles unde ar trebui sa se ralieze pozitiei Poloniei, Tarilor Baltice, Suediei si Marii Britanii.

Cand iti faci hidrocentrala…

Iarna nu-i ca vara…. mai ales ca iarna vine factura la gaz. Asa ca multi romani care si-au construit vile si mega-vile in ultimii ani s-au gandit sa-si reduca factura la gaz si si-au instalat o centrala pe lemne (cost aproximativ 5.000 de RON), iar lemnele se gasesc usor (cu sau fara documente justificative) si, daca ai mega-vila, ai si unde sa le pui. De fapt, 53% dintre gospodariile din Romania inca au incalzirea pe lemne.

Si locuitorii dintr-o localitate de pe Tamisa sunt ingrijorati si ei de pretul energiei. Asa ca au pus mana de la mana pentru a instala o micro-hidrocentrala. Insa nu orice fel de hidrocentrala ci una care sa nu impiedice miscarea libera si in siguranta a pestilor in susul si in josul Tamisei: o hidrocentrala cu spirale (vezi foto). Aceasta initiativa recenta m-a facut sa-mi aduc aminte de o hidrocentrala mult mai mare din Scotia unde au construit o “scarita” pentru a lasa somonul sa migreze.

Pe de o parte, poluarea creste iar planeta se incalzeste. Pe de alta parte, exista o mare nevoie de energie pentru a sustine cresterea economica; la randul ei cresterea economica are un impact masiv asupra mediului. In plus, oamenii cauta solutii cat mai eficiente pentru propriul buzunar.

Cresterea economica, eficienta investitiilor si protectia mediului sunt greu de reconciliat, lucru care cred insa ca este posibil, dar care poate veni doar daca fiecare dintre noi este dispus sa accepte costurile aferente acestei reconcilieri.

UPDATE: Reabilitare termica – care sunt avantajele si costurile

Grandomania se intoarce in Romania

Totul a reinceput cu Catedrala Mantuirii Neamului.

Canalul Bucuresti – Dunare a reaparut in peisaj.

Apoi s-a vorbit in Bucuresti de o autostrada suspendata paralela.

Acum s-a aprobat un al 3-lea aeroport pentru Bucuresti.

Iar ieri guvernul a lansat ideea construirii unui oras universitar al viitorului la 20 de kilometri de Bucuresti cu un cost total de 2 miliarde de euro.

In principiu, fiecare dintre aceste proiecte poate fi discutat, poate fi util, iar cetatenii pot fi de acord pana la urma sa finanteze aceste proiecte.

Toate aceste proiecte vin insa de sus in jos si nu este clar cum se vor lega ele de interesul comunitatii.

De exemplu care va fi impactul Orasului Universitar al Viitorului? Cum se va transforma Bucurestiul? Vor mai ramane studenti in Bucuresti sau nu? Ce se va intampla cu cladirile Universitatii, ASE-ului, ce se va intampla cu campusul Universitar din Regie? Se va schimba denumirea Pietei Universitatii? Cum se leaga aceasta investitie uriasa de Raportul Miclea pe invatamant? Se va imbunatati calitatea invatamantului superior? Si de ce nu vin aceste cereri de la cei care ar beneficia de pe urma acestor investitii, de ex. de le Universitatea Bucuresti, de la ASE, de la Politehnica? Pentru ca sunt slabe conducerile acestor institutii? Si atunci, daca sunt slabe, de ce sa le dai pe mana investitii de 2 miliarde de euro?

Cum poti sa faci astfel de investitii daca nu ai terminat reforma in invatamant? Daca nu ai dat suficienta autonomie locala si nu cunsoti nevoile comunitatilor? Nu ar fi mai bine folositi acesti bani prin promovarea cercetarii de pe langa universitati, de ex, in domenii unde Romania are traditie, de ex. in matematica?

Si apoi, cu ce mandat propune Guvernul astfel de scenarii? Mai sunt cateva luni pana la alegeri; astfel de proiecte mai degraba sunt subiecte de campanie electorala decat decizii de luat de un guvern minoritar in ultimele sale saptamani.

Si apoi la ce foloseste aruncarea unor astfel de idei in discutia publica daca tu, ca guvern, dupa ce ai cheltuit miliarde de euro nu esti in stare sa dai in folosinta decat cativa kilometri de autostrada pe an?

La 20 de ani dupa terminarea Casei Poporului, credeam ca ne-am vindecat de proiecte grandioase, decise fara o consultare adecvata, fara a lega aceasta consultare de proiecte strategice ale oricarei societati cum ar fi invatamantul si infrastructura. Romania a dat faliment acum 20 de ani, s-au facut sacrificii enorme, oare de ce nu am invatat nimic?

Cu cat vor creste salariile in 2009?

In aceste saptamani, multe firme isi definitiveaza bugetul pe 2009. Multe firme se plang de scaderea profitabilitatii si, in contextul crizei financiare inernationale, vor fi extrem de atente cu costurile.

Din informatiile pe care le detin, se intrevad urmatoarele cresteri salariale in domeniul privat:

1. Pentru salariile mai mari de 1.000 RON / luna, cresterile bugetate pe 2009 vor fi de 12-14%

2. Pentru salariile mai mici de 1.000 RON / luna, cresterile bugetate vor fi de 15-16%.

De asemenea, pentru firmele care isi fac planuri pe 3-5 ani, cresterea salariilor in 2010 va fi de sub 10%.

Voi ce credeti?

UPDATE Claudiu Minea:
Salariul minim pe economie in 2008 este 500 in perioada ian-sept si 540 in perioada oct-dec, in medie ar fi 510. Pe tot anul 2009, salariul minim este de 600 lei, ceea ce inseamna o crestere de 17,6%. Salariile de pana in 1000 RON sunt puternic dependende de salariul minim.

In aceste conditii, cred ca o cifra realistade crestere ar fi undeva pe la 20%. Insotita de o reducere de personal sau de o crestere de productivitate, care sa compenseze partial cresterea fondului de salarii (dar asta e o alta discutie). Parerea mea: crestere intre 20% si 25% pentru salariile pana in 1000 RON.

Bugetul Institutului Cultural Roman pe 2008

Senatul Romaniei, in frunte cu un fost prim-ministru, Nicolae Vacaroiu, a decis sa ancheteze modul in care Institutul Cultural al Romaniei (ICR) a cheltuit banul public, motivatia fiind aceasta (din Cotidianul):

“Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a declarat luni că la începutul sesiunii parlamentare se va constitui o comisie de anchetă a modului în care ICR cheltuieşte banii publici, demers justificat de faptul că bugetul acestei instituţii este votat de Parlament”

Sunt cel putin trei considerente care ma fac sa ma intreb daca motivatia Senatului este onesta:

1. Bugetul ICR reprezinta mai putin de 0,05% din Bugetul Romaniei. Nu imi aduc aminte ca alte institutii / ministere cu bugete semnificativ mai mari sa fi fost subiectul unei anchete a Senatului.

2. Bugetul ICR pe 2008 este mai mic decat bugetul pe 2007 !!!, asta in conditiile in care atat economia Romaniei, cat si veniturile la bugetul de stat au crescut in ritmuri sustinute.

3. Care este utilitatea Curtii de Conturi (despre care am mai scris si aici)? Este Curtea de Conturi o institutie inutila? Si daca da, atunci de ce Parlamentul nu ia deciziile care se cuvine in ceea ce o priveste (info: Curtea de Conturi raspunde Parlamentului)? Din cate am inteles, Curtea de Conturi a verificat ICR cu nu mai putin de un an in urma…

Estimare: cand va incepe sa scada deficitul comercial?

Folosind datele furnizate de Institutul National de Statistica pe primele 6 luni ale lui 2008 si aplicand ratele de crestere ale exporturilor si ale importurilor in anii urmatori si mentinand cursul de schimb RON / Euro constant, deficitul comercial al Romaniei va ajunge la un varf de de 51 de miliarde de euro in 2021, urmand ca apoi sa scada iar in 2028 Romania va avea excedent comercial.

Desigur, acesta este un model simplu.

Personal, cred ca varful deficitului comercial se va inregistra mai devreme – si anume in 2010 deficitul comercial va fi de 24 miliarde de euro – iar Romania va avea excedent comercial incepand cu 2016. Motivul ar fi cresterea intr-un ritm mai lent a importurilor decat in momenul actual.

Deficitul comercial se traduce in buna masura in deficit de cont curent, care de cativa ani se situeaza la peste 10% din PIB si este generat in primul rand de consum. Consumul ridicat este dat si de o incredere oarba pe care multi investitori o au in potentialul de crestrere economica din Romania, multi dintre investitori fac greseala sa estimeze o cota de piata ce depaseste 100%. Multe firme investesc masiv in obtinerea unei cote de piata, investitiile insemnand pierderi. Datorita conjuncturii economice internationale, multe firme isi vor revizui planurile de investitii post 2009 si probabil vor decide inchiderea filialelor cu potential nerentabil din Europa de Est.

De asemenea, deficitul de cont curent de peste 10% din PIB, dublat de o inflatie de doua ori mai ridicata decat in zona euro inseamna o presiune pe cursul de schimb, RON-ul va continua deprecierea fata de 2007. Iar un RON mai slab este in avantajul exportatorilor si nu al importatorilor.

Reducerea consumului si cursul de schimb vor duce la scaderea ritmului actual de crestere al importurilor.

Pe de alta parte, investitiile in Romania vor contiuna, atat in activitati productive (precum Renault sau Nokia) cat si in infrastructura. Romania isi va mentine atractivitatea de tara cu costuri reduse si membra a UE in acelasi timp. In plus, tarile unde comertul exterior al Romaniei inregistreaza cele mai mari ritmuri de crestere (de ex. Bulgaria, Ucraina, Turcia) au perspective macro imbucuratoare.

De azi, Romania nu mai este stat de drept

S-a intamplat. Parlamentul a decis sa inchida dosarele pentru Adrian Nastase si Miron Mitrea.

Separatia puterilor in stat a incetat de facto. Justitia – s-a confirmat – nu este independenta: s-a dat liber la coruptia de stat; firmele vor incerca mai degraba sa mituiasca un om politic decat sa participe corect la licitatii, competitivitatea firmelor va fi mai putin importanta decat relatia netransparenta cu oficialii; contracte perfect valabile pot fi anulate, multi au liber la nu a mai respecta legea, exista oameni de categoria 1 si oameni de categoria a 3-a.

Jungla economica se va permanentiza.

La revedere, Romania!


Taguri