Adrian Nastase, fost prim-ministru al Romaniei si fost candidat la functie de presedinte al Romaniei, a revenit in forta, la 4 ani de la pierderea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 2004.

Atitudinea si ideile domniei sale de acum nu difera deloc de cele din 2004. Probabil insa ca PSD-ul are mai multe sanse de a castiga alegerile parlamentare anul acesta iar domnia sa alegerile prezidentiale din 2009, pe fondul unei prezente mult mai reduse la vot.

Da, lupul (sau si ursul?) isi schimba parul, dar naravul ba.

La fel si Adrian Nastase.

Astfel, arata in continuare aceeasi tip de respect pentru justitie ca in 2004, domnia sa catalogheaza anumiti procurori drept “procurorii lui Basescu”, fara niciun fel de dovezi, fara ca vreo institutie (de ex. CSM) sa fi gasit astfel de dovezi in urma unor anchete. Ce fel de presedinte va avea Romania in persoana lui Adrian Nastase? Va avea un presedinte care nu numai ca nu arata respect fata de institutiile statului, dar unul care va pune presiune pe justitie, un domeniu unde administratia din Romania mai tot timpul a avut cartonase rosii de la UE si de la populatie; justitia fiind ultimul capitol incheiat de catre Romania in procesul de aderare la UE.

Domnul Nastase continua sa atace personalitati din societatea civila sau presa. Daca ar deveni presedinte, este foarte probabil ca niste procurori (care nu sunt procurorii lui Basescu, evident) vor bate la miezul noptii la usa Monicai Macovei sau la usa unor redactori de la Hotnews si ii vor duce la sectie, asa cum s-a intamplat cu Mugur Ciuvica in 2003.

Domnul Nastase este suparat si pe presa internationala (pe FT, The Economist, etc care nu sunt la fel de profesioniste precum niste antene TV autohtone), si pe Bruxelles, pentru ca asculta si alte pareri decat ale domniei sale. Daca s-ar putea, ar interveni oare cu niste publicitate guvernamentala sau cu alte tipuri de presiuni pentru a le schimba si lor ideile. De asemenea, orice jurist strain, precum Willem de Pauw, colaborator al Comisiei Europene, care critica justitia din Romania, este catalogat drept independent cu ghilimele. Adica de ce nu este independent Willem de Pauw? Se afla in slujba cuiva? Si anume a cui.

Cireasa de pe tort: dosarul Petrom si respectul fata de proprietatea privata (proprietatea privata a altora, bineinteles). Da, acesta este un narav pe care dl. Nastase nu-mi amintesc sa-l fi avut in 2004, dar l-a dezvoltat intre timp. Se pare ca domnia sa a privatizat Petrom in 2004 datorita unei decizii luate de guvernul Isarescu in 2000, saracul guvern Nastase era legat de maini si de picioare sa faca o selectie cu un singur doritor, pe ultima suta de metri a incheierii negocierilor de aderare la UE. Desigur, probabil tot guvernul din 2000 este de vina pentru modul in care a fost administrat Petrom 4 ani de zile, pentru contractele incheiate de Petrom, de diferentele contabile de 1 miliard de euro. Probabil tot altii sunt de vina pentru modul in care a fost semnat contractul cu OMV si pentru modul in care rezervele de petrol ale Romaniei au fost contractate.

Presedintele Adrian Nastase 2009 pare ca va fi unul care va stopa privatizarile unor societati propuse pentru privatizare de mai bine de 10 ani, dar pe care niciun guvern nu a dorit sa le restructureze si profesionalizeze, pe motiv de clientela politica (de ex.: la Romgaz directorul general neaparat trebuie sa fie de la UDMR) sau calcul electoral. Tarom, CFR-urile, Romgazul, CEC-ul, Posta sunt inca 100% de stat si ineficiente, firme ce pierd cota de piata, unele dintre ele supravietuiesc datorita ajutoarelor de stat. Desigur, e mai simplu sa cresti iresponsabil deficitul bugetar decat sa restructurezi o firma de stat, sa nu ai clientela politica si eventual sa pierzi puncte electorale. Daca nu se gasesc finantari pentru autostrazi, pentru proiecte pe termen lung in educatie, sanatate si mediu, oare nu ar fi o sursa de finantare o privatizare, chiar si partiala, a unor firme eficiente?

Dl. Nastse critica si decizia guvernului actual de a transfera catre Fondul Proprietatea anumite actiuni detinute de stat, de ex. in Petrom. Ce va face domnia sa cand va guverna din nou? va intrerupe acest proces? De unde va obtine sumele necesare pentru a-i despagubi pe fostii proprietari care asteapta de 20 de ani sa li se faca dreptate?

Se spune ca somnul ratiunii naste monstri. Este valabil mai ales in democratie. Poate chiar in 2008 si 2009. Se trezeste cineva?

O stire pe scurt pe The Money Channel: guvernul analizeaza daca merita ca Romania sa depaseasca deficitul bugetar de 3% din PIB, pentru a-si dezvolta infrastructura. Numai ca tarile membre UE nu pot depasi acest nivel (ceea ce ar atrage declansarea unei proceduri din partea Comisiei Europene etc etc etc).

Si ce persoana este una dintre cele mai indreptatite sa vorbeasca despre acest subiect? Ministrul de Finante. Ce spune Dl Vosganian? Ca, personal, nu este de acord cu depasirea acestui prag. Dar, daca se ajunge la un pact national in aceasta chestiune, nu poate fi decat de acord.

Politicienii nostri par sa nu fi invatat 2 lucruri simple:

1. In momentul in care ocupa o functie publica, nu mai au pareri personale. Parerea ministrului Vosganian este si parerea omului Vosganian. Daca intre cele 2 exista o fractura atat de mare, atunci fie Dl Vosganian lasa locul altei persoane, fie ministru actioneaza potrivit convingerilor omului – asumandu-si consecintele in integralitate.

2. Ocuparea unei functii publice nu este un concurs de popularitate. O persoana publica trebuie sa faca ceea ce trebuie sa faca. Si sa ia decizii, pentru ca asa functioneaza democratia reprezentativa: oamenii politici sunt alesi (in principiu o data la 4 ani) pentru a lua decizii. La momentul electoral puterea apartine electoratului. Intre 2 momente electorale, ea apartine oamenilor politici.

Unde e ipocrizia? Cand oamenii politici spun ca, personal, au o parere foarte ferma… sau sunt de acord cu o anumita masura… dar de fapt nu se poate din cu totul alta cauza, independenta de vointa lor. Ce baieti buni…