You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for May, 2008


Transparenta la banci: CEC si BRD

Comparati datele financiare puse la dispozitie de CEC si de BRD si vedeti cate informatii despre banca lor primesc actionarii BRD (desi este controlata de o banca straina) si cate informatii primesc actionarii CEC (adica toti cetatenii romani) pe site-urile bancilor:

BRD – rezultate financiare

CEC – Indicatori financiari

Nu-i asa ca nu exista numai cetateni de categoria A si categoria B, dar si actionari de categoria A si actionari categoria B?

Remember cu o noua banca romaneasca

Va mai aduceti aminte? Context aici.

A estima si a dezvalui

Citesc multe articole economice in presa romaneasca, atat in ziare si reviste de profil, cat si in paginile economice din alte ziare.

Uneori am senzatia ca anumite articole economice sunt scrise ca pentru paginile de can-can, dar nu despre asta vreau sa scriu, ci despre cum sunt folositi uneori doi termeni si anume: “a estima” si “a dezvalui”.

De exemplu, in luna mai 2008: “presedintele CEC estimeaza ca profitul pe 2007 a fost de 70 milioane RON”. Ei bine, in acest caz, nu mai trebuie sa estimeze, trebuie sa stie. In cazul in care cineva estimeaza ce trebuia sa stie in urma cu cateva luni, inseamna ca respectiva firma are o problema de raportare si inca una grava. Poti sa folosesti “a estima” pentru viitor sau imediat dupa ce s-a incheiat o perioada, ar fi avut sens sa estimezi pe 7 ianuarie 2008, nu pe 7 mai…

Multe “dezvaluiri” ce apar in articole economice sunt de fapt – sau ar trebui sa fie – date de interes public. De exmplu, am aflat zilele trecute ca “Presedintele CFR a dezvaluit ca suma alocata de la bugetul de stat este de 200 milioane RON”. Ei bine, in acest caz, nu era nevoie de “dezvaluire”… ca doar bugetul de stat nu este un secret…

UPDATE: pentru ca mi s-a cerut sa dau si alte exemple, care este greseala de incepator pe acest articol de azi: Petrom a pompat 60% in profitul patronului OMV

Rusia – Franta: 42-11 la protectionism economic

In urma cu cativa ani, ziarele financiare sustineau ca Pepsi ar fi interesata sa cumpere producatorul francez Danone. Imediat, in Franta au aparut proteste, cel mai vehement fiind fostul presedinte Chirac. Imediat, oficialii francezi au scos o lista de 11 industrii considerate drept strategice (printre care si industria iaurtului in care activeaza Danone), achizitiile de catre straini a activelor franceze din aceste 11 industrii fiind extrem de limitate.

In ceea ce priveste protectionismul in UE, Franta se afla pe primul loc; in afara de cele 11 industrii, statul francez este cel mai important actionar in firmele din CAC 40 si detine cote insemnate de control in mamuti industriali precum EDF. Tot Franta promoveaza campionii industriali nationali; in timp ce sustine liberalizarea diferitelor piete in alte tari (inclusiv din UE), Franta a fost tot timpul printre ultimele in a-si liberaliza propria piata (asta in cazul ca a facut-o). Franta se opune globalizarii, mai putin atunci cand campionii sai industriali sunt beneficiari.

Iata insa ca performanta Frantei a fost intrecuta in aceste zile de catre Rusia.

Printre ultimele legi semnate de presedintele Putin al Rusiei, a fost si o lege care stabilea ca 42 de industrii (de la petrol, gaze, telecomunicatii, mass-media, energie nucleara si pana la pescuit) sunt considerate strategice si ca orice investitie straina in aceste domenii va fi limitata si numai in urma unei proceduri greoaie care va cere in cele din urma aprobarea primului-ministru (de azi, acelasi Vladimir Putin). Desigur, aceasta politica a fost urmarita pe intreg parcursul presedintiei dlui. Putin, insa acum are scrisa aceasta politica negru pe alb.

Ce inseamna asta pentru Romania si UE?

In primul rand, investitiile firmelor din UE in Rusia prezinta un risc mare de a fi preluate fortat de catre firme rusesti; firme rusesti ce vor fi ajutate de catre bugetul de stat, plin cu petro-dolari.

In al doilea rand inseamna ca firmele rusesti isi vor accentua achizitiile de active din cadrul UE. Aceasta nu este o veste neaparat rea, atata timp cat legile UE (inclusiv cea a concurentei sunt respectate).

In al treilea rand, inseamna ca firmele rusesti nu vor fi supuse in Rusia competitiei externe; iar asta le va face mai slabe, mai ineficiente si o parte din petro-dolari se vor duce pe apa sambetei. De asemenea, investitiile interne vor scadea, impreuna cu productia si productivitatea (asa cum a inceput sa devina evident in industrii precum cea a petrolului si gazelor).

In al patrulea rand, UE va trebui sa gaseasca surse alternative resurselor rusesti, de exemplul gazul. Pentru ca nu poti sa ai o piata interna unde competitia este legea principala daca nu exista competitie intre furnizori. Iar resursele alternative nu inseamna doar alti furnizori ci, poate mai usor, tehnologii noi. Iar la acest capitol, al noilor tehnologii, UE nu sta deloc rau; iar insasi existenta unei piete unice uriase (UE) face ca investitiile in tehnologii noi sa fie mai usor absorbite.

Cum influenteaza Proiectul Baneasa rata inflatiei?

In anii ’90 si la inceputul anilor 2000, pretul produselor agricole pe plan international a fost unul considerat mic conform standardelor istorice.

Aceste preturi mici au facut mai usoara viata guvernelor, mai ales in tarile subdezvoltate si in curs de dezvoltare si le-au facut sa uite ca unul din principalele lor obiective este acela de a garanta siguranta alimentara in tarile pe care le guverneaza.

Printre politicile de siguranta alimentara pe care guvernele ar fi trebuit sa le promoveze pentru a creste productia se numara si investitiile in activitati stiintifice, de exemplu pentru dezvoltarea de noi seminte, de noi soiuri, etc.

In Romania insa, acest obiectiv a fost neglijat. Mai mult chiar, USAB (Universitatea de Stiinte Agricole) s-a ocupat de tot soiul de proiecte imobiliare dubioase si a cam uitat de obiectul sau de activitate, schimband destinatia a 228 de hectare de la cercetare stiintifica la proiect imobiliar.

Intr-adevar, pretul produselor agricole la nivel mondial ne-ar fi afectat oircum. Insa daca USAB si-ar fi vazut de obiectul de activitate, atunci producatorii romani ar fi castigat mai mult, productia agricola romaneasca ar fi fost mai mare, stocurile mai mari iar inflatia ar fi fost mai mica.

Cine plateste?


Taguri