You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for May, 2008


De ce VOTUL este intotdeauna pozitiv

Acest articol este adresat prietenilor mei din Bucuresti care nu vor sa mearga la vot

De multe ori am fost intrebat la ce imi trebuie blog pe hotnews.ro. De ce cineva – care are tot ce-i trebuie – dedica totusi cateva ore pe saptamana unui astfel de proiect?

Sper sa dau un raspuns in randurile ce urmeaza.

Multi bucuresteni (si romani, daca e sa ne uitam la cele doua voturi din 2007) dau dovada de apatie electorala. Niciun candidat nu este bun. Niciun partid politic nu este bun. Eventual, toti sunt o apa si-un pamant; toti sunt hoti. Raspunsul multora este ca, desi ii intereseaza politica, nu au de ce sa mearga la vot. Este un raspuns gresit.

In primul rand fiecare dintre noi este diferit de oricine altcineva. Nevoile fiecaruia dintre noi sunt unice. Ca atare, programul politic al oricarui politician va devia de la nevoile fiecaruia dintre noi, luat in parte.

In multimea tuturor nevoilor, politicienii se pozitioneaza in centrul acestei multimi, adica acolo unde are mai multe sanse sa fie ales. Din cauza asta apare tendinta ca nu exista diferente intre un partid liberal si unul socialist sau fata de unul popular.

Daca in cadrul multimii tuturor votantilor, politicienii analizeaza submultimea celor care se vor prezenta la vot, atunci centrul lor de interes se va muta de la centrul multimii tuturor catre centrul multimii votantilor.

Ca atare, pozitia celui care nu merge la vot (care, amintesc, este unica) se va indeparta si mai mult de programul politic al politicianului (sau de statura morala, sau de alte lucruri care sunt importante pentru potentialul votant).

Asadar, prin absenta de la vot, politicienii considerati ca nereprezentativi vor fi si mai nereprezentativi.

In al doilea rand, multi sunt nemultumiti – si pe buna dreptate – de performantele politicienilor. Aceasta nemultumire (sau dezamigire) vine din faptul ca, probabil, asteptarile erau prea mari, dar si pentru ca multi dintre noi au uitat ca democratia nu se construieste doar cu votul si ca intre doua alegeri, exista multe alte modalitati de a ne exersa democratia. De exemplu, exista destule ONG-uri care in campania pentru primaria Bucuresti militeaza pentru un anumit tip de oras, altele cer ca primarii sa se dezica de Ion Iliescu, pensionarii nu vor fi deranjati de nimeni de avantajele pe care le au la transportul in comun (poate si pentru ca pensionarii vor vota oricum). Multi locuiesc la bloc unde fac (sau nu) parte din asociatia de locatari. Chiar si aceste asociatii de locatari sunt niste ONG-uri care, teoretic, ar putea pune presiune pe primarii pentru noi locuri de parcare, pentru scoli mai bune, pentru servicii publice mai bune, pentru parcuri, etc. Asadar, lipsa de la vot nu reprezinta altceva decat o abdicare de la drepturile noastre. O abdicare a propriilor noastre interese.

Repet, fiecare dintre noi este diferit. Este imposibil (si ineficient din punct de vedere economic) ca politicienii, legile, ca institutiile, etc sa raspunda perfect fiecarei nevoi pe care o are fiecare dintre noi. Insa politicienii pot discuta cu reprezentati ai nostri, pot discuta cu presedinti ai unor ONG-uri, pot discuta cu presedinti ai asociatiei asociatiilor de locatari, cu presedinti ai asociatiei asociatiilor de parinti din scoli, etc.

Cred ca fiecare dintre noi poate fi propriul lui stapan si ca poate, in acelasi timp, sa imparta civilizat aceasta tara cu ceilalti cetateni ai ei. Nu trebuie ca fiecare dintre noi sa faca eforturi supra-omenesti pentru ca Romania (sau Bucurestiul) sa devina locuri unde se poate trai decent si demn. Trebuie doar ca fiecare dintre noi sa faca cate putin, sa participe din cand in cand la plantarea unui pom, sa semneze o petitie impotriva distrugerii unui parc, sa protesteze fata de moralitatea unor politicieni, sa se intrebe, asa cum ma intreb eu pe blog, de unde vor avea politicienii fonduri pentru a-si acoperi promisiunile electorale.

Democratia nu este facuta de politicieni, ci de noi. Tara nu va fi schimbata de politicieni, ci de noi. Si culmea este ca avem puterea sa o facem. Nu peste noapte, nu cu bagheta magica. Ci pas cu pas, vot cu vot.

PS. Pe aceeasi tema, recomand:

1. Pe exceptionalul coleg Doc

2. Din blogroll, The Logic of Collective Belief … (spor la citit, e nevoie de 1 ora…)

Vosganian vs. Petrom

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, pare extrem de suparat pe firma Petrom: in ultimele luni a avut nenumarate critici la adresa acestei firme.

Prima critica a dlui. Vosganian la adresa Petrom se refera la faptul ca redeventa (fixata prin contractul de privatizare din 2004) este extrem de mica. In acest mod, in conditiile unui pret record la petrol pe plan mondial, veniturile statului nu prea cresc.

A doua critica a ministrului este aceea ca pretul la pompa este nejustificat de mare pentru ca petrolul folosit de Petrom este din productia interna si, ca atare, ar trebui sa fie mult mai ieftin decat petrolul importat. Un pret al petrolului mai mic ar reduce inflatia, ar avea impact pozitiv asupra ratei de crestere economica si, bineinteles, ar fi de ajutor la alegerile din toamna.

Sunt aceste critici intemeiate?

Inainte de a raspunde, trebuie vazut daca vom avea o analiza din partea Consiliului Concurentei. Caci daca raspunsul este ca nu sunt incalcate legile concurentei, atunci dl. Vosganian nu are prea multe sanse nici sa mareasca taxele platite de Petrom si nici sa reduca pretul benzinei practicat de Petrom.

Pe de alta parte trebuie vazut ce se intampla cu Petrom. Conform datelor publicate de firma, productia de petrol din Romania nu a mai scazut in trimestrul 1 din 2008 fata de trimestrul precedent. Asta este datorat in mare masura investitiilor facute de Petrom in ultimii ani. De asemenea, datorita tocmai taxelor mici, Petrom a anuntat planuri de investitii de peste 1 miliard de euro in urmatorii 3 ani in exploatarile din Romania. De pe urma acestor investitii vor beneficia si alte firme furnizoare ale Petrom (de echipament petrolier, de ex.), va beneficia economia in general. Poate ca productia de petrol a Romaniei se va stabiliza.

In ceea ce priveste guvernul, el poate discuta cu OMV, ca de la actionar la actionar in cazul Petrom. Poate nu ar fi o idee rea ca statul sa aiba o strategie clara de actionar la Petrom. Adica mai ramane actionar, si daca da, de ce?; vinde actiunile sau face un swap de actiuni cu actiuni OMV si cauta un loc in Boardul OMV de la Viena?

De asemenea, guvernul trebuie sa aiba si o strategie in ceea ce priveste invatamatul din domeniu, de exemplu, prin facultatile de petrol si gaze. La nivel global exista o mare lipsa de ingineri in domeniul petrolului, Romania are experienta centenara in acest domeniu, avem si scoli. Romania are fata de alte tari un avantaj competitiv de care trebuie sa beneficieze.

Ca membru UE, Romania trebuie sa se asigure ca UE vorbeste pe o singura voce cand este vorba de strategia energetica, fie ca e vorba de petrol, gaze, energie regenerabila sau energie electrica. Probabil ca actiunea legislativa la nivel european de unbundling (separare) din domeniul energiei electrice trebuie exstinsa si pentru gaze si petrol; astfel ca poate Petrom, prin lege, va trebui sa separe activitatea productiva de cea de de rafinare si distributie de carburanti. Tot ca parte a strategiei comune a UE, cred ca s-ar putea cel putin ridica problema de pozitie de monopol din partea unor organizatii precum OPEC sau Gazprom. UE nu s-a sfiit sa amendeze serios firma Microsoft pe motive de incalcare a legilor concurentei; daca aceleasi principii s-ar aplica pentru OPEC si Gazprom, amenzile colectate ar putea fi si mai mari.

Cand o firma isi rascumpara actiuni?

In ultima perioada din ce in ce mai multe firme cotate la bursa isi rascumpara actiuni.

Pe de o parte, rascumpararea propriilor actiuni (urmata de multe ori de anularea actiunilor rascumparate) duce la ridicarea pretului actiunii precum si a profitului pe actiune. Daca actiunile rascumparate (cum ar fi cazul actiunilor Impact) sunt date ulterior managerilor si altor angajati, asta ii va determina pe respectivii angajati sa fie interesati in mentinerea sau cresterea valorii firmei (desi, in aceasta situatie mai eficiente ar fi optiunile, de ex. pe 3 ani, caci actiunile pot fi vandute imediat).

Insa atunci cand o firma isi rascumpara actiuni, poate insemna si faptul ca pretul actiunii este sub valoarea ei (discount). Cu cat discountul este mai mare, cu atat o investitie in propriile actiuni devine mai profitabila.

Raspuns de la Vasile Blaga

Intr-o postare precedenta, am criticat lipsa din programul dlui. Vasile Blaga a datelor referitoare la modul de finantare a proiectelor domniei sale pentru Bucuresti.

Un cititor al acestui blog a avut rabdarea sa puna intrebarile de pe blog intr-un mesaj catre dl. Vasile Blaga si am fost incredintat ca a primit urmatorul raspuns:

Va multumesc pentru recomandari si pentru increderea pe care mi-o
acordati. Cand m-am hotarat sa intru in lupta pentru functia de primar,
primul lucru pe care mi l-am propus a fost acela de a veni in fata
bucurestenilor cu un plan care sa cuprinda solutii realiste, fundamentate,
atat din punct de vedere tehnic cat si financiar. Un plan care cuprinde
angajamente clare si termene precise. Pe care va asigur ca-l voi duce la
bun sfarsit, asa cum am facut si in functia de ministru al administratiei
si internelor!
In ce priveste finantarea, pentru majoritatea proiectelor propupe sunt
realizate studiile de fezabilitate iar costurile sunt suportabile de catre
bugetul local. De asemenea, pentru unele proiecte, cum ar fi, de pilda,
construirea de parcari subterane, municipalitatea nu participa cu resurse
financiare, iar altele, cum ar fi cele de reabilitare si consolidare a
monumentelor istorice sau construirea statiei de tratare mecano-biologice
a deseurilor, vor fi finantate din fondurile structurale puse la
dispozitie UE.
Dar sa trecem si la cifre: in 2007, veniturile totale ale bugetului local
al municipiului au fost de aproximativ 900 de milioane de euro. Sursa
principala de venit este cota defalcata din impozitul pe venit care
reprezintã aproape 75% din total, restul veniturilor provenind din
transferuri si subventii de la bugetul de stat (aproximativ 15%) si
venituri din taxe si impozite locale (10%). Potrivit estimarilor oficiale
ale Comisiei Nationale de Prognoza ritmul anual mediu de crestere a PIB in
Capitala in urmatorii patru ani va fi de 6,8%. Cresterea economica
sustinuta se va reflecta si în evolutia veniturilor la bugetul
local, care sunt estimate sa creasca in urmatorii patru ani cu circa 150%.
In plus, gradul de indatorare al municipalitatii in acest moment este de
8%. Prin urmare, resursele financiare nu reprezinta nicidecum o problema.

Cu prietenie,
Vasile Blaga

Ce nu inteleg eu din acest raspuns: cum este posibil ca veniturile orasului sa creasca cu 150% in 4 ani cand cresterea economica va fi de doar 30%? Iarasi nu vad care este costul total al investitiilor din program. Personal, nu sunt multumit de raspuns.

PS. pentru ca am vazut ca ultimele sondaje il plaseaza pe dl. Sorin Oprescu pe primul loc in alegerile pentru postul de primar al Bucurestiului, am fost curios si am dat click pe programul domniei sale: Primul pe care merita sa-l votezi. Sunt multe cuvinte frumoase in acest program, dar nimic concret, niciun proiect, niciun termen de finalizare, nicio parcare sau statie de tramvai, nimic. Ca atare, nici sursele de finantare nu par a fi mentionate 🙂

Disclaimer: raspunul dlui. Vasile Blaga mi-a fost trimis de un cititor si nu am reusit sa-l confirm cu site-ul oficial al candidatului sau cu dl. Blaga in mod direct.

Din Cotidianul despre gaura neagra numita AVAS

Emilia Sercan scrie un articol foarte bun pe tema lipsei de corporate governance de la AVAS si de la societatile controlate de AVAS: nu numai ca au avut loc numiri politice, dar exista la AVAS si o importanta doza de nepotism. Recomand lectura.

Este o noua dovada a modului in care politicul trataeaza bunul public si inca un motiv pentru care trebuie companiile din portofoliul AVAS trebuiau privatizate de mult. Intr-un comunicat recent, AVAS anunta ca in 2008 isi va da obstescul sfarsit. Nu sunt insa convins ca politicul va da din mana o asemenea insitutie …

Pe aceeasi tema:

Gaura neagra numita AVAS

Alegeri 2008: criticile PSD

PSD a prezentat un raport despre guvernarea decembrie 2004 – mai 2008. Este un raport lung, mult prea lung, care prezinta date reale intr-un mod propagandistic, contine idei contradictorii si nefunctionale si este chiar mincinos (inclusiv prin omisiune) pe alocuri. Anumite idei (inclusiv in ceea ce priveste politca externa) sunt chiar periculoase.

Sunt incluse si cateva obsesii ale PSD-ului, printre care si opozitia fata de cota unica. Luat la bani marunti, raportul contine hibe la tit pasul. Insa, desigur, o astfel de prezentare face parte din jocul politic si nu am sa o comentez ca atare.

Vreau sa subliniez insa paragrafele pozitive (pentru PSD) din raport, unule dintre ele le-as dori repetate si in platforma program a PSD-ului sau in actiunile sale politice, de ex. printr-o motiune de cenzura…

1. Raportul critica ritmul lent al privatizarilor din ultimii 4 ani (n.m. insa nu aminteste despre esecul, pentru stat, al privatizarii Petrom sau de ce nu se mentioneaza sloganul PSD din 1990… sau de ce nu s-au terminat privatizarile pana in 2004)

2. Raportul mentioneaza ca negativa cresterea prea mare a salariilor bugetarilor

3. Raportul pare a sustine principiul “Restitutio in integrum” in locul actualului Fond Proprietatea, meprivatizat (ma intreb insa de ce nu au aplicat acest principiu nici in 1990, nici in 2004…)

4. Raportul critica, in mod corect, impredictibilitatea sistemului fiscal (n.m. desigur, PSD a pus umarul la aceasta impredictibilitate, de ex. cu legea pensiilor; raspunsul corect al guvernului Tariceanu ar fi trebuit sa fie demisia)

5. Raportul critica, in mod corect, directia guvernului de a avea deficit bugetar pe seama generatiilor viitoare. (n.m. In ani de crestere economica ar fi mai prudent sa se economiseasca fonduri pentru a fi utilizate ori in investitii ori pentru ani viitori mai problematici), (n.m. PSD-ul uita ca astfel de politica guvernamentala este datorata in parte si legii pensiilor promovata de PSD).

6. PSD critica si numarul mare de taxe pe care o firma trebuie sa le plateasca (n.m. oare cine a inventat toate aceste taxe?)

7. PSD se contrazice in ceea ce priveste nivelul taxelor. In timp ce critica nivelul scazut al taxelor in PIB (si arata ca ar dori ca aceasta pondere sa treaca de la 32% la 40%), critica anumite cresteri de impozite, printre care impozitul de dividende (de la 5 la 16%) pe motiv ca ar descuraja spiritului intreprinzator si de stimulare a evaziunii fiscale. (n.m. daca taxele sub o guvernare PSD vor creste cu 25% asa cum sugereaza raportul, oare cum incurajeaza asta spiritul intreprinzator si cum nu va fi stimulata evaziunea fiscala?)

8. Raportul critica si centralismul si politizarea din sanatate si educatie (n.m. oare cine s-a opus in mod constant din 1990 incoace descentralizarii si depolitizarii?).

“Solutii, nu discutii!”. Dar cum le finantam?

Am citit programul pentru Bucuresti al principalului candidat la postul de primar al Bucurestiului, Vasile Blaga.

Programul, intitulat Solutii, nu discutii! povesteste lucruri frumoase despre ce doreste domnia sa in urmatorii 4 ani in Bucuresti: una suta mii locuri de parcare, 3 pasaje la intersectii cheie, finalizarea inelului exterior, aproximativ 20 km de metrou, etc.

Nu am vazut insa cum va finanta Bucurestiul aceste lucrari. Cati bani are Bucurestiul azi, cat se poate imprumuta si cum va plati imprumuturile? Vor creste taxele locale, si daca da, care, cand si cum?

Ma poate ajuta cineva cu raspunsuri la aceste intrebari?

Pe aceeasi tema:
Intrebari si raspunsuri cu buvinieta.

Pana unde merge nesimtirea

Una din dilemele mediului de afaceri, discutata intens de vreo 2 ani incoace este daca Oficiul Registrului Comertului (ORC) ar trebui sa ramana la Ministerul Justitiei sau sa revina la Camerele de Comert. S-au spus multe argumente in favoarea fiecarei variante, nu le reiau.

Dar mi-a fost dat sa aud azi la radio un comentariu al unui reprezentant al Camerei de Comert care m-a revoltat. Spune ca, dupa trecerea ORC la Ministerul Justitiei, activitatea se desfasoara in sedii improprii, programul este foarte redus, personalul este nepoliticos.

Ca unul care am avut de a face de multe ori in ultimii ani cu ORC (din judetele Prahova si Bacau), am revazut imaginea ORC tocmai din perioada cand acesta era la Camera de Comert.

Cred ca iti trebuie multa nesimtire sa minti cu atata seninatate. Daca adaugam si faptul ca tarifele din perioada Camera de Comert erau mai mari decat acum si perioadele de asteptare semnificativ mai lungi, sunt suficiente motive ca ORC sa ramana la Ministerul Justitiei.

Camerele de Comert ar trebui sa isi obtina veniturile prin servicii cu adevarat utile membrilor sai (cum, spre lauda ei, incearca sa o faca de pilda Camera de Comert din Bacau) si nu prin gasirea unei “vaci de muls” cum s-a dovedit a fi in trecut ORC. Si cum Camera de Comert ar dori sa redevina.

Astept cu interes sedinta de guvern de azi in care este anuntat si acest subiect pe ordinea de zi.

UPDATE: Nu s-a luat nici o decizie in sedinta de guvern…

Impozitarea Ligii 1

Autoritatile fiscale din Romania s-au jucat in ultimii ani de-a soarecele si pisica (sau invers) cu cluburile de fotbal din Romania; clubruile de fotbal fiind un suspect de serviciu in ceea ce priveste evaziunea fiscala, circulatia banilor negri, etc.

Problema cluburilor de fotbal din Romania este ca ele seamana prea putin a firme si foarte mult a afaceri de familie. Ca atare, desi, de ex., pe cartea de munca scrie un salariu, in realitate castigurile sunt mult mai mari si cunoscute doar de catre angajati si patroni.

Este extrem de greu pentru autoritatile fiscale sa monitorizeze tot felul de donatii, sponsorizari, terenuri date cadou in loc de salariu, masini luate pe firma altora, tranzactii cu banii jos intre doua persoane; in acest fel se evita plata impozitelor pe salarii, a diferitelor fonduri (de asigurari sociale, de somaj, de sanatate, etc.). De asemenea, la vanzarea / cumpararea de jucatori, au fost semnalate multe nereguli si exista suspiciuni in privinta veniturilor reale din astfel de tranzactii.

Este corect ca un club de fotbal din Liga 1, pentru un angajat despre care se stie ca primeste 100.000 de euro pe an , sa plateasca impozite si taxe mai mici pe angajat decat plateste, de ex. Sidex Galati? Nu.

Cum pot recupera autoritatile fiscale sumele pe care cluburile de fotbal din Liga 1 le-ar datora din punct de vedere teoretic? Exista doua solutii: prima ar fi sa continue cu controalele pe care le-au facut si pana acum si sa recupereze anumite sume de bani din cand in cand. Din pacate, o astfel de solutie inseamna resurse alocate de catre autoritatile fiscale si, dupa cum se vede, problemele nu dispar.

O a doua solutie, mult mai simpla si mai eficienta, este aceea a impozitarii cluburilor de fotbal. Nu este greu de estimat care sunt costurile unei echipe de fotbal. Si nu este greu de estimat care este legatura dintre costuri si venituri. Astfel, pana in momentul in care cluburile din Liga 1 vor inceta sa mai fie niste afaceri de familie, temporar (pe 3-5 ani), se poate legifera ca impozitele totale platite de ele sa nu fie mai mici de, sa zicem, 48% (de 3 ori cota unica) din cifra de afaceri. Chiar daca cifra de afaceri nu poate fi cunoscuta cu precizie de catre fisc, anumite venituri sunt extrem de usor de verificat, de exemplu veniturile din televizari, cele din vanzarea de bilete, venituri din marketing sau veniturile din drepturi de participare precum cele din Cupele Europene.

A doua era a carbunelui

Calin Cosmaciuc a realizat un nou Green Report, de data asta pe viitorul carbunelui in Romania, raport realizat inclusiv cu contributia mea.

Pe aceeasi tema:

Carbunele in Cehia

Consens in privinta strategiei energetice

Transparenta la banci: CEC si BRD

Comparati datele financiare puse la dispozitie de CEC si de BRD si vedeti cate informatii despre banca lor primesc actionarii BRD (desi este controlata de o banca straina) si cate informatii primesc actionarii CEC (adica toti cetatenii romani) pe site-urile bancilor:

BRD – rezultate financiare

CEC – Indicatori financiari

Nu-i asa ca nu exista numai cetateni de categoria A si categoria B, dar si actionari de categoria A si actionari categoria B?

Remember cu o noua banca romaneasca

Va mai aduceti aminte? Context aici.


Taguri