You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for February, 2008


Cat de mare este economia subterana?

In urma cu ceva vreme, un sondaj pe acest blog a aratat ca economia subterana in Romania este de aproximativ 25-30% din PIB, mai multi respondenti spun ca tendinta este mai degraba de scadere decat de crestere.

Iata ca acest subiect a fost tratat in aceste zile si de fostul prim-ministru, Adrian Nastase, din care citez:

Joi, la Fundatie, am reintalnit un coleg care, in urma cu mai multi ani, a avut o functie importanta la Institutul national de statistica. Mi-a oferit o serie de date statistice – publice – referitoare la ponderea economiei subterane in Produsul intern brut, la noi in tara, de-a lungul ultimilor ani. Iata-le: 1998 – 23,3%; 1999 – 20,2%; 2000 – 18,2%; 2001 – 18,1%; 2002 – 17,7%; 2003 – 17,6%; 2004 – 15,0%; 2005 – 16,3%; 2006 – 16,5%. Mi s-au parut interesante aceste date, sub multe aspecte, inclusiv sub aspectul impactului cotei unice. Nu ar fi trebuit ca ponderea economiei subterane sa scada din acest motiv? Nu asa declarau reprezentantii Aliantei portocalii?

Personal nu cred in acuratetea unei astfel de informari. Sunt doua lucruri aici: primul este nivelul destul de scazut al procentelor respective. Al doilea este dat de cresterea incasarilor la buget mult peste cresterea PIB (raportata tot de INS) in conditiile reducerii impozitelor in 2005. Deci tendinta, calculata matematic, trebuie sa fie o reducere a economiei subterane.

Voi ce credeti?

PS: eu nu am gazit acele date publice oferite fostului prim-ministru de un misterios coleg cu o funtie importanta :) la INS. Are cineva un link?

COMPLETARE: ii multumesc lui Bogdan Leganaru care mi-a trimis urmatoarea analiza realizata de economistul Lucian-Liviu Albu.

Analiza Financial Times: Rusia lui Vladimir Putin este un esec periculos, nu un succes

Martin Wolf, gazda “Economists’ Forum” – cu link in blogroll, scrie in Financial Times de azi o analiza extrem de precisa despre ceea ce a insemnat Vladimir Putin pentru Rusia in ultimii ani.

Mitul succesului Rusiei lui Putin este practic desfiintat. Spor la citit.

COMPLETARE:

de citit si acest link – prezent si in analiza FT

Un pic de blogsitting: rusi, ucrainieni, sarbi dar si un pic despre inflatie

1. Rusia

1.1. Gazprom

Gazprom obtine de la Romania cel mai mare pret pentru gaz. Ministrul Vosganian se plange ca de fiecare data rusii i-au inchis usa in nas si a dat prompt vina pe politica externa a lui Traian Basescu.

Ceea ce dl. Vosganian trebuie sa inteleaga este ca pretul practicat de Gazprom este unul politic, asa cum s-a mai dezbatut pe acest blog.

Rusia, desi traieste in secolul 21, tot mai duce o politica externa demna de secolul 19 cu o retorica si propaganda “imbunatatita” in perioada sovietica.

Ce-o fi vrand dl. Vosganian acum? Adica ce compromisuri politice trebuie sa accepte Romania pentru ca Gazprom sa accepte reducerea pretului la gaz?

1.2. Relatii economice Rusia – Romania

Multi asa-zisi pragmatici sustin ca Romania – din nou datorita politcii externe – nu reuseste sa-si exporte produsele in Rusia.

Acesti asa-zis pragmatici “uita” ca Rusia nu este inca membra a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si “uita” ce se intampla sau s-a intamplat cu diferiti exportatori catre Rusia (de exemplu de vinuri din Moldova sau Gruzia sau de carne din Polonia).

De asemenea “uita” de ceea ce se intampla cu multi investitori straini care sunt efectiv dati afara din Rusia daca opereaza in anumite sectoare considerate strategice.

Iar intentia Gazprom de a achizitiona Romgaz nu va avea nicio sansa sa fie aprobata de autoritatile europene (si probabil nici romanesti) pe motive de concurenta.

1.3. Relatii politice Rusia – Romania

Relatiile politice Rusia – Romania nu s-au normalizat. De vina nu este Bucurestiul ci tot vecinii nostri de la Est. Nu Romania detine ilegal tezaurul rusesc. Nu Romania are trupe de ocupatie in Republica Moldova, ci Rusia, desi a promis in 1999 in cadrul OSCE ca le va retrage in acel an.

In fine, lipsa de democratie este un lucru demonstrat deja in Rusia, de ex. conform raportului recent al Freedom House sau prin decizia luata zilele trecute de OSCE de a nu mai trimite observatori la alegerile prezidentiale din Rusia. In momentul in care OSCE a anuntat ca nu mai trimite observatori, Rusia a declarat sus si tare ca nu primeste ordine de la o organizatie straina care, pe deasupra trebuie sa fie restructurata?

Chiar vrem sa fim prieteni la catarama cu o tara nedemocrata? Dupa reflexele unor politicieni cu functii importante de la noi se pare ca da. Sunt destule exemple recente in care ba Europa, ba SUA, au fost criticate ca ne impun tot felul de standarde…

1.4. O chestiune ce tine de trecut. Datorita Rusiei, pierderile Romaniei sunt de 20.000 de miliarde de dolari in perioada 1944 – 2044.

Romania a intrat sub sfera de influenta sovietica in 1944.

Daca inainte de acel moment, Romania se gasea intr-o stare de dezvoltare economica asemanatoare Greciei sau Portugaliei, acum diferenta dintr Romania si Grecia sau Portugalia este data de diferentialul de PIB / locuitor. PIB-ul pe locuitor (in PPP) a fost in 2007 de 11.000 USD in Romania si cel putin dublu in Portugalia (sau Grecia).

Au trecut 60 de ani de la ocupatia sovietica si probabil ca vor mai trece inca vreo 40 de ani pana ii vom prinde din urma pe greci sau portughezi. Aplicand regula de 3 simpla, vedem ca impactul ocupatiei sovietice pe perioada 1944 – 2044 este de 20.000 de miliarde de dolari.

Desigur, nu vom vedea niciodata vreo compensatie din partea Rusiei, dar putem spera macar la niste scuze?

2. Ucraina

Ucraina a devenit membra OMC in aceasta saptamana.

Ucraina este printre primii producatori de metale (si otel) din lume insa are o economie inca in curs de restructurare si modernizare.

Aderarea Ucrainei la OMC, va avea un efect pozitiv asupra Ucrainei, dar si asupra vecinilor ei, implicit si Romaniei.

Barierele la importul de masini, de ex., nu vor mai exista, marind deci perspectivele de export ale producatorilor romani – precum Dacia.

Vor fi afectati insa de aderarea Ucrainei la OMC firmele siderurgice: Ucraina are materii prime, sunt mai ieftine, chiar si gazul rusesc e mai ieftin iar forta de munca mult mai ieftina.

3. Serbia

O veste buna a venit din Serbia – care pare a fi pe drumul aderarii la UE, lucru care ne-ar aduce beneficii. Este, in parte, si o victorie a politcii externe romanesti.

Personal, cred ca Serbia ar demonstra ca a aderat pe deplin la valorile europene daca ar negocia independenta Kosovo. Mai ales ca, mai devreme sau mai tarziu, atat Serbia cat si Albania si Kosovo vor fi membre al unei UE din ce in ce mai integrate.

4. Raportul BNR despre inflatie

BNR a dat raportul despre inflatie. Intr-adevar, cele mai rele previziuni cu privire la inflatie s-au adeverit. Majorarea dobanzii de la 8 la 9% a avut un impact temporar asupra cursului de schimb, leul alunecand insa inapoi inspre 3,7 RON / euro, ceea ce arata dezechilibrele structurale ale economiei romanesti. Mingea se afla acum cu totul in terenul guvernului.

Inflatia este mai mare decat ne asteptam?

Decizia BNR de a majora dobanda de referinta de la 8 la 9% pare surprinzatoare daca e sa consideram tendintele din alte parti ale lumii. Astfel, FED (banca centrala SUA) a redus dobanda de referinta cu 1,25 in doar cateva saptamani, de la 4,25% la 3%, actualul nivel fiind sub rata inflatiei din SUA (de 4,1%).

Desigur, riscurile economiei americane sunt acelea de recesiune, lucru care ar putea justifica o astfel de decizie.

In Romania, riscul nu este inca de recesiune; riscul cel mare in acest moment fiind inflatia. Din acest punct de vedere, decizia BNR pare justificata.

Insa o recesiune in SUA va genera recesiune si in alte economii sau macar o incetinire semnificativa a ritmului de crestere economica. In astfel de situatii, o dobanda de referinta mai mare nu poate decat ingreuna capacitatea de investitii si consum, deci de crestere economica.

In plus, in cazul Romaniei, dobanda mai ridicata nu face decat sa mentina actualele dezechilibre, va lovi in producatorii locali si va mentine un deficit de cont curent extrem de ridicat.

Din acest punct de vedere, decizia BNR nu este justificata decat in doua cazuri:
1. ori inflatia preconizata (BNR va avea un raport asupra inflatiei peste 3 zile) este mult mai mare decat cea estimata initial ori
2. BNR a transmis un semnal clar guvernului ca nu face destul in combaterea inflatiei. Deficitul bugetar ridicat si cresterile salariale generoase nu fac decat sa puna presiune asupra inflatiei.

Viitorul economiei nu este tocmai roz…

Sindicatele si rolul lor

O miscare de protest s-a declansat azi dimineata la CFR. Unii o numesc greva, altii miscare spontana. Denumirea e prea putin relevanta, cert este ca majoritatea trenurilor de calatori nu circula.

Unul din liderii sindicali a declarat (la Realitatea sau la Antena 3, nu mai retin unde exact) ceva de genul (citatul e aproximativ):

“Domnul ministru al transporturilor a zis ca greva este ilegala. Nu are cum sa fie ilegala, pentru ca nu este greva, este o miscare spontana. Oamenii au venit la servici, nu sunt absenti, dar nu vor sa lucreze. Potrivit Constitutiei si Codului Muncii, oamenii sunt la servici, dar – daca nu vor sa lucreze – nimeni nu ii poate obliga”.

Pana in 1989, preocuparea exclusiva a sindicatelor era realizarea productiei. Dupa 1989, sindicatele au cazut in cealalta extrema, fiind interesate doar de a obtine o felie cat mai mare din valoarea adaugata dintr-o intreprindere, fara a mai fi preocupate de cresterea “tortului”. (Ca o paranteza, pe la jumatatea anilor ’90, am ajuns intamplator la sediul unei din marile confederatii sindicale. Pe holuri erau afise imense, sub deviza “Din realizarile sindicatelor”: greve, mitinguri, demonstratii…).

Sindicatele traiesc in iluzia reprezentativitatii de la inceputul anilor ’90. Mai grav, filozofia si actiunile lor sunt mai potrivite conjuncturii existente pe la 1900. Realitatea cruda este ca sindicatele nu mai reprezinta pe nimeni, iar actiunile lor mai degraba dauneaza propriilor membri, putini cati mai sunt. Nevoia de reforma interna a sindicatelor este imensa. Pentru ca, daca mai sunt bagate in seama, este doar pentru motivul ca Europa sociala impune existenta unei voci a salariatilor.


Taguri