You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for October, 2007


Cate zile libere pe an au salariatii romani? Iarasi pe ultimul loc in Europa.

In urma cu ceva vreme am discutat despre productivitate si am citat un articol in care se afirma, gresit, ca in Romania sunt numai 5 zile de sarbatori legale. Cititorii acestui blog, care sunt mai pregatiti decat cititorii revistei The Economist, au corectat si au numarat corect ca este vorba de 7 zile de sarbatori legale.

De data asta va propun o alta statistica, a consultantului Mercer, in care Romania este pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste numarul total de zile libere pe an, cumulat concediu de odihna si sarbatori legale (am verificat, Mercer afirma corect ca sunt 7 zile de sarbatori legale).

In Romania salariatii au un total de 28 de zile libere pe an, impartim ultimul loc cu Olanda si Marea Britanie. Campion la acest capitol: Finlanda cu 44, Franta si Lituania isi impart locurile 2-3 la egalitate de zile libere: 40.

 Datele complete: aici

Cine esti dumneata, domnule…. ?

Coalitia pentru un Parlament Curat (CPC) a dat publicitatii o lista cu candidati la alegerile euro-parlamentare care nu corespund anumitor criterii stabilite de aceasta asociatie de ONG-uri.

Raspunsul PNL-ului, prin vicepresedintele Crin Antonescu?

cf. realitatea.net:

Vicepre?edintele PNL Crin Antonescu le cere membrilor Coali?iei pentru un Parlament Curat s?-?i prezinte declara?iile de avere, cele de interese ?i verdictele primite de la CNSAS. Asta, spune Antonescu, pentru a ?ti cine pe cine cur???.

Solicitarea liberal? vine dup? ce, duminic?, aceast? Coali?ie a sus?inut c? 11 dintre candida?ii la euroalegerile din 25 noiembrie, printre care ?i candidatul PNL Daniel D?ianu, nu întrunesc condi?iile de integritate pentru a accede în forul european.

Antonescu a explicat c? D?ianu a primit un certificat de la CNSAS c? nu a f?cut poli?ie politic?. Daniel D?ianu a recunoscut c? a fost ofi?er DIE în anii 76-78 “mânat de dorin?a de a studia în str?in?tate”.

Cerinta dlui Antonescu ma lasa perplex. Domnia sa este vicepresedintele partidului care guverneaza si care are reprezentanti si in CNSAS si care ar putea afla cu usurinta cat anume castiga, care e averea si daca respectivii domni si doamne din ONG-uri au fost securisti. Asta daca le permite legea sa o faca.

Nu este prima data cand reprezentanti ai partidului aflat la guvernare ataca organizatii ale societatii civile. In urma cu cateva saptamani, ministrul justitiei, dl. Chiuariu, critica Freedom House.

Desigur, nu numai PNL-ul are monopolul asupra atacurilor la adresa societatii civile. Ele s-au manifestat si in Parlament cu ocazia condamnarii ororilor din perioada comunista sau retorismul presedintelui PC, dl. Voiculescu, la adresa intelectualilor.

Problema este ca astfel de practici nu se impaca deloc cu valorile democratice. Nu domnii Gabriel Liiceanu, T.R. Ungureanu sau H.R. sau cei de la ONG-uri vor candida, ci domnii candidati de pe listele aflate in atentia CPC. Nu societatea civila este controlata de politic ci politicul trebuie sa fie controlat de catre public. Aceasta inseamna democratie.

Desigur, exista si versiunea de democratie originala, agreata de dl. Iliescu de la PSD sau de catre dl. Putin, presedintele Rusiei. In Rusia, daca un ONG doreste sa functioneze, trebuie sa ia o autorizatie speciala, extrem de greu de obtinut, din partea autoritatilor. Iar aceasta autorizatie trebuie innoita in fiecare an, nu de alta, dar ONG-urile sunt vazute in Rusia ca pe niste agenturi americane.

Mi-e teama ca modul de a face politica incepe sa fie pagubos. Dealtfel, ratingul de tara a si scazut. Iar intrebari de genul: “Cine esti dumneata, domnule de la ONG?” nu ne duc pe calea cea buna. Din contra.

Coface a scazut ratingul de tara

Coface a scazut ratingul de tara.

Doua sunt motivele principale. Primul ar fi structura economica: cu deficit de cont curent ridicat in raport cu PIB si o crestere economica mai redusa. Al doilea este incetinitea procesului de reforma datorata lipsei de vointe politica.

Pentru cititorul avizat, o astfel de stire nu reprezinta o surpriza.

Insa consecintele pentru firme sunt importante: vor obtine credite mai greu si vor avea dificultati mai mari de a opera pe plan international datorita unei increderi mai scazute. Iata, asadar, o relatie directa dintre politica si economie. De data asta are de pierdut economia romaneasca: in competitivitate si ritm de crestere.

Ce se intampla cu Serbia?

Romania isi datoreaza, in parte, intrarea in NATO si in UE si pozitiei curajoase de la sfarsitul anilor ’90 in privinta regimului Milosevici de la conducerea Serbiei.

Problema Kosovo si realitatile din Romania dar si din Republica Moldova au facut ca relatiile bilaterale Romania – Serbia sa revina la normal dupa 2004; au avut loc intalniri la nivel inalt aproape le fiecare 3 luni.

Insa ceva a inceput sa lucreze impotriva acestei relatii. Deschiderii politice i-a urmat deschiderea economica. Cuprom a castigat in 2005 o licitatie pentru preluarea unor mine la Bor, in Serbia. Ulterior, din motive prea putin clare, intelegerea a cazut. Zilele acestea, intentia Romgaz de a colabora cu o firma din Serbia in vederea exploatarii unor zacaminte in tara vecina au fost amanate de catre sarbi din motive greu de inteles.

Rompetrol activeaza de ani buni in Serbia si cu succes. Printre planurile sale intra si achizitionarea unei rafinarii in tara vecina, iar conducerea Rompetrol este convinsa ca va castiga in fata concurentei OMV. Cine va castiga oare rafinaria?

Dar ca sa putem da raspuns, trebuie vazut ce anume a fost acel ceva ce a inceput sa lucreze impotriva relatiei Romania - Serbia. Suspectul de serviciu este, evident, Kremlinul. Moscova a sustinut Serbia in toata perioada post 1991, inclusiv regimul Milosevici. Si si-a folosit dreptul de veto in Consiliul de Securitate al ONU in favoarea Serbiei in ceea ce priveste negarea independentei Kosovo.

Intentiile Rusiei de a-si extinde influenta in Europa nu sunt un secret. In plus, sarbii, spre deosebire de alti est-europeni, privesc cu ochi buni prietenia Rusiei.

De aceea, nu este exclus ca acolo unde firmele romanesti au esuat, firme rusesti vor castiga. Iar de cand Rompetrol este controlata de o firma din Kazahastan, aflata sub influenta rusa, nu este exclus ca Rompetrol sa castige rafinaria din tara vecina in dauna OMV.

Insa toate aceste jocuri nu fac decat sa lucreze in dauna Serbiei. Serbia este o tara europeana al carei viitor trebuie sa fie in UE. Insa daca practicile sale economice sunt prea putin transparente si liberale, probabil ca aderarea la UE va fi un vis greu de atins. Iar asta nu este in avantajul Romaniei.

Ghicitoare europeana

Cine este autorul urmatoarelor cuvinte spuse pe 17 octombrie 2007? (citat ce, printre altele, trebuie pus in rama. PS. am operat mici ajustari in citat):

Globalisation touches every citizen. So the EU response to it must be about enhancing daily lives. This is what Europe is for.

The Lisbon Strategy is the vehicle for responding to globalisation in the European interest. And the Lisbon Strategy is working.

But more can be done. For example: boosting innovation; delivering on energy targets. EU needs to reform the internal market. EU also needs to move towards flexicurity in labour markets. 

European interest is about being open.

The road towards protectionism may seem to some like an escape route from a complex world. But EU must not give in to temptation. Because protectionism does not protect. It means impoverishment and instability.

Openness does not make us a soft touch. We must encourage others to open up. And to work with us to build a rules-based system at global level. We believe that multilateralism is the only effective way to tackle global challenges like climate change, trade, development and migration.

Meanwhile, we will not give a “free ride” to those who do not respect the same standards as we do. We are not vain and not naive. We will strive for global standards. Our experience within the EU is a good springboard for that. This is a way to shape globalisation.

That was the spirit behind our recent proposals to ensure that rules on energy investment would apply to third country companies.

There are other areas on which we must reflect and adapt our policies in line with these principles. Sovereign wealth funds, for example, need a common European approach.

Globalisation and climate change are not separate issues. Fighting climate change is an integral part of our endeavours to shape globalisation.

When we agreed to impose binding, autonomous targets in March, we made the world think about it. We need to maintain that leadership.

We need the EU to speak with the single strong voice to deliver global leadership. We need more efficient and democratic decision-making to deliver policy results that benefit our citizens. That is why we need this agreement on the Reform Treaty. This is our responsibility to Europe’s citizens.

Cum comentati?

La Est de UE

In aceste zile are loc la Lisabona summitul european privind aprobarea noului tratat european. Agenda este cunoscuta din iunie, summitul validand incheierea dezbaterii institutionale ce are loc in UE de sase ani de zile. Reforma institutionala era necesara datorita in primul rand extinderii UE la 27 de state (28 cu Croatia) si va face UE sa functioneze mai bine.

Aprobarea tratatului european este o piatra de hotar. Presedintele Jose Manuel Barroso remarca faptul ca dupa aprobarea tratatului, UE se poate concentra pe schimbarea sa, dar si a lumii in bine: cum sa faca fata cu succes globalizarii, cum sa promoveze inovatiile, cum sa promoveze o piata flexibila a fortei de munca, cum sa raspunda incalzirii globale.

Romania se afla in estul UE. Asadar, evolutiile la Est de UE ne intereseaza in mod direct.

Insa atunci cand ne uitam la Est vedem o putere, Rusia, care Continue reading →

Fundatia Mo Ibrahim pentru buna guvernare in Africa

Mo Ibrahim este un om de afaceri sudanez care a reusit sa castige mai bine de 1 miliard de dolari in afara tarii sale natale, Sudanul.

Desi inca in plina putere, Mo Ibrahim s-a retras din afaceri si a constituit o fundatie a carei rol este de a sprijini buna guvernare in Africa. Printre activitati este si acordarea unui premiu in fiecare an pentru un fost sef de stat sau de guvern african care a rupt traditiile dictatoriale din Africa. Premiul este de 5 milioane de dolari (pe 10 ani) si inca 200.000 de dolari in fiecare din anii ce urmeaza celor 10 initiali.

Mai multe despre fundatie si obiectivele sale: aici.

Cine credeti ca va fi primul om de afaceri roman onest care va institui un premiu similar pentru functionari romani? Ar fi utila o astfel de initiativa?

Politica de dividend

Studiu de caz: Antibiotice Iasi.

Evolutia dividendelor in ultimii ani (1997 – 2006): aici, o progresie evidenta.

Evolutia datelor financiare in ultimii ani (2002 – 2006 – vezi pag. 5): aici , o progresie evidenta a tuturor indicatorilor (inclusiv al productivitatii).

Mie mi se pare o politica de dividend ce maximizeaza valoarea actiunii, lucru care s-a si intamplat. Cred ca este un moment bun pentru ca actionarul majoritar, AVAS, sa vanda. Nu de alta, dar Antibiotice Iasi este totusi un peste mic intr-o industrie cu costuri si cu riscuri mari.

Voi ce credeti?

UPDATE: wassa ne spune despre planurile AVAS de privatizare a Antibiotice, consultantul fiind deja angajat si rezultatul il vom sti cat de curant.

Cel mai mare angajator roman in 2015

Zilele trecute, ZF a publicat un top al celor mai mari 10 angajatori din Romania in 2006. Pe primul loc ramane Petrom, care in 2 ani de zile si-a redus cu 15.000 numarul de angajati si a ajuns la 37.000. Pe locul 2: Posta Romana cu 34.000 de angajati, cu o tendinta usoara de crestere in ultimii 2 ani. Aceasta tendinta a Postei Romane este oarecum surprinzatoare, date fiind vociferarile sindicatului de acolo. Probabil ca se va privatiza in 2008 – 2010 si isi va mai reduce din efectiv. Iar Galatiul se pare ca nu mai este 100% dependent de un combinat siderurgic care functioneaza la capacitate maxima, iar asta este un lucru bun.

Insa un anumit sector nu e prezent deloc in top. Si anume retailul. Pariul meu este ca retailul va da cel putin doua firme in top 10 in 2010 si va da locul 1 in 2015.

Retailul este o sansa enorma pentru producatorii romani. In primul rand, au acces la distributie pe teritoriul national. In al doilea rand, isi pot extinde, prin aceste lanturi internationale de magazine activitatile pe seama exportului.  Asta in conditiile in care isi dau seama cum pot ramane competitivi.

Datorita retailului, gradul de colectare al impozitelor creste. Fata de vanzatorii ambulanti, firmele de retail platesc TVA si taxe pe angajati.

PS. Insa vor fi firmele de retail angajatori model? Coform site-urilor proprii, da. De exemplu, Carrefour anunta pe site-ul corporate o serie intreaga de initiative de responsabilitate sociala.

Iar schimbarea comportamentului consumatorului si producatorului roman, in special in ceea ce priveste reciclarea, depind si de aceste lanturi de magazine (ma intreb daca, in afara reclamei pe propriile site-uri corporate a marilor retaileri, exista insa motive sa fim optimisti in ceea ce priveste responsabilitatea lor sociala si in Romania?).

Cand angajatii primesc cadouri. Porcul si mielul.

In firmele multinationale exista politici interne, proceduri si controale interne care au scopul de a preveni coruptia, frauda. Aceste politici sunt amintite si in contractele individuale de munca, de exemplu: un angajat nu poate primi un cadou de la un tert (client, furnizor, etc) mai mare decat o suma simbolica (de exemplu 10 euro). In cazul in care un tert trimite un cadou mai mare decat limita, atunci angajatul trebuie sa raporteze faptul la departamentul de resurse umane. Daca nu, angajatul poate fi sanctionat sau chiar concediat.

Anumite firme au inventat politici care par a fi absurde. Astfel de politici au fost copiate si de catre institutii publice. Imi amintesc de cazul unui fost ministru german care a demisionat pentru ca a folosit in interes propriu air-miles-urile obtinute in urma zborurilor in interes de serviciu, desi politica oficiala spunea ca milele trebuiesc donate. Insa astfel de politici, considerate ca fiind absurde, tin de cultura firmei pentru a o feri de coruptie.

Cand este vorba de firmele multinationale care activeaza in Romania, cred ca ele respecta, in mare, astfel de practici. In plus, in general, nu isi platesc angajatii la negru, au standarde mai inalte decat piata locala si isi platesc impozitele.

Institutiile publice insa nu au astfel de practici si, chiar daca le au pe hartie, nu le respecta. Ma gandesc, in cazul lui Decebal Traian Remes, care au fost controalele Guvernului pentru a se asigura ca fostul ministru nu va fi corupt. Ce verificari au facut? Preventive si ulterioare. A facut corpul de control al guvernului un control asupra licitiatiilor organizate de Ministerul Agriculturii? A identificat acest corp de control (sau alte organisme de control ale statului, cu exceptia procuraturii) si alti ministri care au potential de a fi corupti?

Repet ceea ce am spus de multe ori pe acest blog: coruptia este principalul motiv pentru care Romania imparte cu Bulgaria ultimul loc in Europa. Este principalul motiv pentru care milioane de romani au ales calea emigrarii, lasand acasa copiii cu bunicii. Milioane! A nega aceasta realitate si a nu face absolut nimic pentru a elimina coruptia, vine impotriva intereselor economice si sociale ale cetatenilor. A schimba legi din mers in functie de interesele castei politice; a intereveni grosolan in justitie prin declaratii neacoperite – precum cele conform carora orice procuror care aresteaza un fost sau actual om politic are o agenda politica; a nu face anchete interne; a nu da tonul si exemplu in prevenirea coruptiei — toate acestea arata lipsa de intentie a castei politice de a elimina coruptia.

Dl. Remes a primit un purcel si un vitel. In loc sa dea un exemplu si sa nu accepte un astfel de cadou, el l-a primit bucuros. Ce sa intelegea subalternii? Ce sa inteleaga alti angajati publici? Ca acum vine Craciunul si este normal sa primeasca un purcelus drept “atentie”?

UPDATE: un ciuda titlului din EvZ, un prim pas pe calea cea buna a fost facut. Sper sa nu fie iar o campanie de forma.


Taguri