You are currently browsing the j e o p a r d y blog archives for August, 2007


Update: Romtelecom

Problema privatizarii complete a Romtelecom a fost discutata intr-o postare anterioara.

Azi Romtel a dat publicitatii rezultatele pe trimestrul 2 al lui 2007: veniturile au ramas la acelasi nivel (217 milioane de euro) in timp ce profitul operational a crescut cu 3% (de la 72 la 74 milioane de euro). Insa daca ajustam – in jos, cu 10% – pentru fluctuatiile de schimb de curs, rezultatele nu sunt deloc roz.

O informatie insa trebuie remarcata: din noiembrie 2006 si pana azi, televiziunea prin satelit Dolce a ajuns la 232.000 de abonati. Este un rezultat extraordinar data fiind concurenta pe piata. Sa fie Romtel pe drumul cel bun spre diversificare?

UPDATE la update: articol din FT de azi unde se spune ca valoarea OTE poate fi chiar si pana la 25% mai mica decat cea actuala.

Protectia muncii sau/si asigurare?

Acum cateva luni, in urma tragediei unei manager de la Ernst & Young – o firma de audit financiar – Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bucuresti a facut inspectii si a dat amenzi.

Nu de mult, cativa muncitori de pe un santier de constructii din Bucuresti au cazut cu macara cu tot.

Azi, o alta tragedie: trei muncitori de la Apa Nova au murit in timp ce reparau niste conducte; concluziile initiale fiind acelea ca cei trei muncitori nu aveau echipament de protectie adecvat.

Spuneam ca ITM este o institutie ineficienta care lucreaza (daca lucreaza) mai degraba retroactiv decat proactiv. Oare ce fac inspectorii acestei institutii? Merg pe teren? Iar atunci cand merg, merg pentru a-si justifica salariul sau pentru a-si rotunji veniturile?

Insa dincolo de responsabilitatile autoritatilor, cum se protejeaza angajatii? Citesc normele de protectie a muncii? Se informeaza despre legislatia in vigoare si despre drepturile lor? Cer angajatorilor sa respecte legea?

Piata muncii din Romania este una in care angajatii au mult mai multa putere decat acum 10 ani, salariile cresc mai repede decat inflatia datorita lipsei de forta de lucru. Asadar, aceste intrebarile de mai sus isi vor gasi raspuns.

In cazul celor trei muncitori de la Apa Nova, probabil ITM va declansa o ancheta si va da niste amenzi. Sper ca familiile celor trei sarmani muncitori vor da in judecata Apa Nova si vor cere compensatii.

Insa tragedii in timpul serviciului se pot intampla si daca firma in cauza respecta toate legile. Suntem insa asigurati in cazul altor accidente, de exemplu in cazul deplasarilor (cu masina, cu avionul, etc) in interes de serviciu?

Pentru ca piata muncii este, repet, favorabila angajatilor, nu cred ca va fi greu ca angajatii sa obtina o asigurare suplimentara (care sa plateasca, sa zicem, pana la trei salarii anuale in caz de deces in timpul serviciului), asta in plus fata de datoriile angajatorilor in domeniul protectiei muncii. Sunt convins ca firmele de asigurari se vor folosi de aceasta oportunitate; la fel cum vor avea mai mult de lucru si specialistii din domeniul protectiei muncii.

Kazahstan, nu Azerbaidjan

Tranzactia prin care dl. Patriciu a cedat controlul asupra Rompetrol este, cu siguranta, spectaculoasa pentru piata romaneasca si se numara printre primele 5 tranzactii financiare post 1989 din Romania.

Insa ea a fost pre-anuntata, in urma cu cateva luni se vehicula posibilitatea ca Socar, compania de stat din Azerbaidjan, sa obtina o participatie in Rompetrol.

Motivele si logica tranzatiei sunt aceleasi: Rompetrol are capacitate de rafinare si distributie in UE in timp ce nu are resurse, iar companii ce au resurse duc lipsa de distributie si rafinare.

Ceea ce este oarecum surprinzator este cedarea controlului asupra Rompetrol, insa asta arata ca dl. Patriciu a primit o oferta de nerefuzat.

Ce inseamna insa aceasta tranzactie pentru economia romaneasca?

Continue reading →

Actionarii Fondului Proprietatea au, in sfarsit, cuvantul

Pe data de 25 Septembrie este convocata Adunarea Generala a Actionarilor Fondului Proprietatea.

Am sesizat ca actionarii, datorita procentului relativ mic al actiunilor pe care le detin, lasa deciziile importante pe seama altora si nu participa la AGA. Insa cred ca daca cineva are actiuni de 100.000 de euro la Fondul Proprietatea, ar face mai bine sa participe la AGA si apoi sa evalueze daca merita sa-si vanda actiunile cu un discount pe piata paralela.

Sa nu uitam cazul ABN Amro, o banca olandeza evaluata la 70 de miliarde de euro, unde un actionar cu numai 2,3% din voturi a reusit sa obtina atat pentru el cat si pentru ceilalti actionari o valoare mai mare a participatiei detinute.

In cadrul AGA va fi votat consiliul de supraveghere care va reprezenta interesele actionarilor si, deci, este extrem de important profilul membrilor acestui consiliu de supraveghere.

Cateva citate din convocator, care corespunde cu bunele practici de Corporate Governance:

(1) Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al Fondului Proprietatea, care decide asupra activitatii acesteia si asupra politicii ei economice.(2)Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.(3) Adunarea generala ordinara are urmatoarele competente, atributii si functii:a)      discuta, aproba sau modifica situatiile financiare anuale dupa analizarea rapoartelor Directoratului, Consiliului de Supraveghere, ale auditorului financiar si ale auditorilor interni;b)      repartizeaza profitul si stabileste dividendele;c)      alege membrii Consiliului de Supraveghere si ii revoca din functie;d)      numeste si revoca auditorul financiar ?i fixeaza durata minim? a contractului de audit financiar;e)      stabileste nivelul remuneratiilor membrilor Consiliului de Supraveghere si ale auditorului financiar pentru exercitiul financiar curent;f)       se pronunta asupra gestiunii membrilor Directoratului si activitatii membrilor Consiliului de Supraveghere, le evalueaza performantele si ii descarca de gestiune;g)      hotaraste cu privire la actionarea in justitie a membrilor Directoratului si a membrilor Consiliului de Supraveghere si a auditorului financiar, dupa caz, pentru pagube pricinuite Fondului Proprietatea;h)      aproba rapoartele Consiliului de Supraveghere cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata de acesta;i)        stabile?te bugetul de venituri ?i cheltuieli ?i, dup? caz, programul de activitate pe exerci?iul financiar urm?tor;j)       hotaraste cu privire la gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale Fondului Proprietatea.k)      desemneaza piata reglementata pe care vor fi listate si tranzactionate actiunile societatii l)        hotaraste in orice alte probleme privind Fondul Proprietatea, conform atributiilor legale.

Recomand, deci, actionarilor Fondului Proprietatea sa citeasca intreg Convocatorul (vezi link mai sus), sa participe la AGA si sa-si exercite votul. Sa-si spuna, deci, cuvantul.

Exceptii de la plata taxelor

Am rasfoit Cotidianul si am gasit acest pasaj care apartine unui important om de afaceri din Romania:

… (x) …. incaseaza de pe urma contractului individual de munca 50.000 de euro, iar de pe urma celui de imagine, 350.000 de euro. „Am facut asa ca sa platesc impozit mai mic. Daca eram prost si ii dadeam 400.000 pe contractul de munca, mai plateam 300.000 impozit la stat“, a explicat … (y)…

Desigur,  problema principala este a fiscului ca nu reuseste – nici dupa 18 ani de reforma si economie de piata – sa inteleaga care sunt veniturile ce trebuiesc impozitate si apoi sa le impoziteze, sa reuseasca sa faca diferenta intre veniturile din munca si alte categorii de venituri.

Tot problema fiscului este ca taxele pe munca sunt mari si ca intreprinzatorii vor gasi tot timpul portite pe care sa le foloseasca si sa nu plateasca taxe.

Problema intreprinzatorului, mai ales daca este si om politic, este ca are o datorie fata de societate si anume aceea de a-si plati taxele.

Ar mai fi si problema unui mediu concurential corect. Concurentii intreprinzatorului de mai sus ar putea depune plangeri si petitii la fisc. Nu au facut-o si pentru ca, probabil, au inteles sa-si desfasoare activitatile si sa-si plateasca taxele in acelasi mod. Iar asta face ca problema fiscului sa fie de cateva zeci de ori mai mare decat cei 300.000 de euro.

CFR Infrastructura pe butuci

CFR SA (Infrastructura) risca sa fie executata silit de catre CEZ pentru neplata a 27 de milioane de euro.

De asemenea, la sfarsitul anului, CFR SA trebuie sa ramburseze 120 de milioane de euro contractate ca imprumuturi pentru investitii, insa, conform S&P rambursarea este problematica.

CFR SA are deci o problema mare de cash-flow, asta insemnand doua lucruri:

1. probabil va creste preturile pentru utilizarea infrastructurii si, deci, va lovi in planurile de privatizare si de extindere a operatorului CFR Marfa 

2. probabil ca pierderile acumulate de CFR SA vor fi acoperite de la bugetul de stat, fapt ce ii poate strica dlui Vosganian planurile pentru bugetele pe anii viitori.

Salvati Cetatea Ardud!

Cristi Sutu, redactor la Cotidianul – si momentan in vacanta prin tara, striga disperat ca Cetatea Ardud trebuie salvata si il roaga respectuos pe Ministrul Iorgulescu sa faca o vizita acestui monument istoric.

Nu pot decat sa ma alatur acestui apel si sa-i recomand dlui. Iorgulescu un mod de organizare testat zeci de ani intr-o alta tara, model pe care il poate promova pentru a proteja si pune in valoare monumentele noastre istorice.

Acest model este reprezentat de doua organizatii din Anglia (sunt membru in ambele), organizatii care au grija de monumentele istorice engleze. Vizitati si voi aceste website-uri – si daca aveti timp si resurse vizitati si Anglia – si apoi comparati cu realizarile guvernelor noastre:

English Heritage

si

National Trust

Practic, fiecare piatra cu ceva semnificatie istorica este inventariata, protejata, comercializata, spre avantajul imens al turismului si al comunitatilor locale.

Supermarketuri in orase mici – o tendinta de echilibrare a pietei

In 2007 s-a dezvoltat o tendinta pe piata de retail: apar din ce in ce mai multe supermaketuri in orase mici. Presa este plina de rapoarte cu proiecte indraznete in orase precum Slatina sau Falticeni, investitii mari de 5 – 25 de milioane de euro.

Retelele de retail au realizat pe de o parte potentialul acestor piete mai mici, iar pe de alta rata profitabilitatii in orasele mari au inceput sa scada datorita cresterii cheltuielilor fixe (spatii si salarii).

Avantajele unei astfel de strategii sunt atat pentru firmele de retail, pentru consumatori cat si pentru comunitatile locale si autoritati.

Pentru firmele de retail pentru ca ajung mai usor la clienti si pentru ca vor avea costuri mai mici (salarii si spatii). De asemenea, costurile de distributie pot fi mai mici iar de acest lucru pot beneficia inclusiv producatorii locali (de ex. cei de lapte), chiar daca strategia de achizitii se va face in continuare centralizat la Bucuresti.

Datorita acestor costuri mai reduse, vor reusi sa reduca si preturile de vanzare. Iar asta va fi in avantajul consumatorilor locali care vor economisi in plus si banii pe benzina.

Supermarketurile vor contribui si la creearea de locuri de munca si la dezvoltarea firmelor locale (de productie, de transport, etc); lucru esential pentru comunitatile cu emigratie ridicata. In plus, nivelul taxelor colectate atat la nivel local cat si la nivel central vor creste.

Este, daca vrem, o redistribuire de resurse de la nivel central la nivel local si o re-echilibrare a diferitelor piete (imobiliara, de servicii, a muncii, etc).

Este o dovada in plus ca economia merge inainte indiferent de situatia politica – de exemplu nu se mai aude nimic despre centralizare de la referendumul din mai – si ca pietele au capacitatea sa se regleze singure.

Statul si Corporate Governance – o retrospectiva 1989 – 2007 si solutii pentru viitor

Claudiu a facut o foarte buna retrospetiva a ceea ce a insemnat statul actionar in perioada 1989 – 2007 si ce solutii sunt pentru viitor. Retrospectiva si solutiile nu sunt exhaustive, ce ar mai fi de adaugat?

1. Romania a ratat complet momentul 1989. A fost o sansa uriasa de a avea un moment zero (politic, economic si social). Cred ca inca platim pentru lipsa deciziilor politice (ne)adoptate atunci.

2. Privatizarile facute dupa 1989 au suferit de o lacuna majora, care a indus in sistem o uriasa doza de imoralitate. E vorba de lipsa de protectie a actionarilor minoritari sau, intr-un cadru mai larg, de lipsa corporate guvernance. E valabil atat pentru privatizarile facute cu investitor strategic (daca va amintiti a existat chiar un proces celebru la vremea lui intre Broadhurst si Renault la Automobile Dacia), cat si la cele prin MEBO.

3. Cred ca modul cel mai transparent ar fi fost ca privatizarea sa aiba o etapa obligatorie de cotare la bursa (pe Rasdaq), indiferent de metoda de privatizare aleasa. Ulterior actionariatul urma sa decida daca doreste sau nu ca societatea sa ramana cotata la bursa. Daca nu, ar fi trebuit ca retragerea sa se faca dupa toate regulile prin care o societate deschisa devine o societate inchisa. In sfarsit, pentru o perioada limitata, ar fi trebuit ca toate aceste operatiuni de listare / delistare sa nu atraga costuri suplimentare pentru societatea in cauza. Statul si-ar fi permis sa finanteze de la buget functionarea bursei, pe o perioada limitata.

4. Punctele 1, 2, 3 sunt deja istorie si nu se mai poate face aproape nimic. Raman totusi destule societati care mai au statul in actionariat. Cred ca toate acestea ar tebui lisatte, pentru a face vanzarea transparenta (poate cu exceptia celor la care participarea statului este sub un procent de 5% sa spunem, pentru cre e posibil sa nu se justifice costurile listarii).

5. Justificarea initiala a existentei firmelor de stat a fost monopolul. A fost ceva specific societatii industriale. Noile tehnologii au reusit insa sa aduca concurenta in domenii unde exista monopol natural (cel mai bun exemplu este cel al telefoniei fixe, pentru ca telefonia fixa a fost inglobata in domeniul comunicatiilor, unde monopolul natural a disparut). Nici prezenta statului in actionariat cred ca nu se mai justifica.

Iarna nu-i ca vara

Va mai aduceti aminte de aceste vorbe?

Mai sunt ele de actualitate?

Compania Petrom a anuntat ca productia sa a scazut cu 5% in primul semestru al lui 2007 fata de aceeasi perioada a anului trecut, una dintre cauzele majore fiind capacitatea scazuta de stocare a Romgaz.  

La sfarsitul lui 2004, Europa tremura de frica frigului datorita problemellor aparute intre Rusia si Ucraina (Rusia a taiat gazul in urma revolutiei portocaliii de la Kiev). Aceasta poveste s-a repetat iarna trecuta cand Rusia a taiat gazul Bielorusiei. Ucraina si Bielorusia sunt tari de tranzit ale gazului rusesc catre Europa.

O masura de a diminua impactul negativ al unor astfel de evenimente externe este cresterea capacitatii interne de stocaj de gaze naturale, stocuri ce se pot alimenta mai cu seama vara (cand cererea de gaze este mai mica). Inca de atunci – din iarna 2004/2005 adica – guvernantii nostri au spus ca astfel de planuri sunt prioritare. Prioritatea este evidenta si in strategia energetica supusa recent dezbaterii publice.

Insa de la vorbe pana la fapte este un drum lung. De doi ani de zile, ceea ce a facut guvernul se rezuma practic la acea strategie care nici macar nu a fost inca adoptata.

Si cum iarna nu e ca vara si, in ciuda incalzirii globale, eu o astept si anul asta. Probabil ca din nou vom auzi prin decembrie despre planuri, strategii, dificultati, probleme externe, etc.

Trebuie sustinuta politica guvernului de a lista firme de stat pe bursa?

In postarea precedenta (cea referitoare la Romtelecom) Claudiu a ridicat corect urmatoarea problema:

Nu mi se pare corect sa legi dezvoltarea pietei de capital de listarea Romtelecom. Sunt doua lucruri complet diferite si statul n-ar trebui pur si simplu sa incerce sa creeze sinergii intre ele. Privatizarea Romtelecom (prin listare sau prin alta metoda) e si asa destul de complicata si miza suficient de mare pentru a nu o mai complica inutil cu un obiectiv suplimentar (dezvoltarea bursei).

Personal, cred urmatoarele:

– listarea la bursa ar aduce un plus de transparenta, de buna guvernare si de profesionalizare a firmelor de stat

– societatea romaneasca ar avea de castigat daca aceste firme romanesti se coteaza la BVB. Pe de o parte raman in Romania anumite cunostinte, ramane managementul acestor companii care are o putere de cumparare mare si se dezvolta servicii conexe cu o valoarea aduagata mare, ceea ce inseamna din nou salariati si manageri cu o putere de cumparare mare; in acest fel economia castigand de doua ori

Sunt insa de acord ca statul trebuie sa aleaga cea mai buna forma de privatizare a unor companii luate individual. Poate, individual, vanzarea catre un investitor a 100% dintr-o companie sa fie benefica societatii romanesti. Insa daca sunt luate toate la un loc si se dezvolta servicii suplimentare iar know-how-ul managerial (si nu numai) ramane in Romania, oare nu castiga societatea in ansamblul ei?

Voi ce credeti?

Si o intrebare suplimentara: intr-o Romanie membra UE si o lume din ce in ce mai globalizata unde nu exista bariere in miscarea capitalurilor, este bine ca statul sa protejeze piata de capital locala? Poate fi catalogata o astfel de actiune drept “protectionism”?

De ce nu se finalizeaza privatizarea Romtelecom?

Noul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI), Iuliu Winkler, a declarat ca nu se pune inca problema ca Romtelecom sa fie listata la bursa pentru ca firma trebuie lasata sa-si dezvolte un brand de succes si pentru ca nu este convins ca o listare la bursa ar duce la intarirea companiei.  

Fata de acum 9 ani de zile – cand s-a privatizat partial, Romtelecom este astazi o companie cu un management mai profesionist iar schimbarile in bine se pot observa cu ochiul liber, unele fiind analizate intr-o postare anterioara.

Problema Romtelecom este insa una care tine de business-ul din care face parte: si anume telefonia fixa care a inregistrat scaderi semnificative peste tot in lume. Competitia – preanuntata de conditiile de aderare la UE – din partea societatilor de cablu precum si competitia din partea telefoniei mobile si a internetului a prins insa Romtelecom pe picior gresit. Romtelecom nu a reusit – in parte si datorita subdezvoltarii economiei romanesti – sa gaseasca si alte surse semnificative de venituri. Astfel, veniturile Romtelecom sunt in continua scadere, cu circa 2-3% pe an.

Care sunt insa avantajele si dezavantajele listarii Romtelecom?

Desigur, o firma cu venituri in scadere si cu un brand inca suferind, nu ar putea atrage apetitul investitorilor pentru a detine actiuni pe termen lung. In plus, momentul din ultimele zile al scaderii masive a indicilor bursieri iarasi nu ajuta.

In acelasi timp, actionarul majoritar al Romtelecom – OTE – se afla la randul sau intr-un proces de transformare atat la nivelul propriului actionariat precum si in privinta propriei strategii internationale. O eventuala listare a Romtelecom acum ar putea avea un impact negativ asupra acestor planuri, datorita unei posibile evaluari pe piata sub evaluarea proprie facuta de OTE.

Acestea ar fi dezavantajele. Insa sunt ele dezavantaje si pentru actionarul minoritar al Romtelecom, in speta statul roman, care are 45%? Raspunsul meu este ca nu, din mai multe motive:

In primul rand: 9 ani de zile au trecut de la momentul privatizarii, ceea ce reprezinta o perioada extrem de lunga pentru a construi un brand, de exemplu. Cat timp sa mai astepti pentru ca o firma sa-si dezvolte un brand de succes? Inca 9 ani? Dl. Winkler pare a crede ca planurile de viitor ale Romtelecom (care nu sunt in domeniul public) ar conserva mai bine valoarea investitiei decat o eventuala listare la bursa. Insa, strategia MCTI spune negru pe alb ca Romtelecom urmeaza a fi complet privatizata. Nu ar fi mai bine in acest caz ca statul sa vanda procentul de 45% direct catre OTE? Dar daca aceste planuri interne de dezvoltare ale Romtelecom ar fi explicate si altor actionari, oare valoarea firmei nu s-ar mentine?

Un alt aspect este cel al listarii cu scopul de a dezvolta piata financiara romaneasca, scop repetat de multe ori de actualul guvern liberal si cu care sunt 100% de acord. O firma ca Romtelecom pe bursa ar creste in mod considerabil capitalizarea bursiera si importanta BVB, ar genera activitati societatilor de servicii financiare si profesionale, activati ce au o valoare adaugata mare.

Un alt aspect este cel al favorizarii unei societati comerciale de catre stat intr-un mediu competitiv. Caci daca cele spuse de dl. Winkler sunt reale – si anume ca listarea nu este in interesul Romtelecom – prin mentinerea participatiei de 45%, statul intervine in mediul competitiv, ceea ce nu este corect fata concurentii Romtelecom si, in ultmia instanta, fata de consumator care, in acest caz, culmea ironiei, este si actionar fara putere de decizie in Romtelecom.

INFO: rezultatele pe primul trimestru 2007 ale grupului OTE pot fi gasite la aceasta adresa:

http://www.ote.gr/english/investorrelations/Files/OTE_Q1_2007_RESULTS.pdf

Indicatorul de profitabilitate “Net income” ramane constant pentru Romtel. Cosmote inregistreaza pierderi semnificative. Numarul de abonati Romtel este in cadere libera. Personal evaluez Romtel undeva intre 1,5 – 2 miliarde de euro.


Taguri