Economia comportamentala

Bula imobiliara din anii 2007 – 2008 care a dus inclusiv la multe credite in franci elvetieni a fost data si de spiritul de turma.

“Economia comportamentala” este un sub-domeniu al teoriei economice ce este destul de putin studiat si recomand lectura articolelor prof. George Loewenstein; ne ajuta mai bine sa intelegem cum se formeaza preturile si, in general, cum informatia (pozitiva sau negativa) ne influenteaza comportamentul sau cum anumite firme sau institutii ascund in informatii partea negativa a unor produse.

Ponta isi baga din noi bocancii politici in institutiile statului

Premierul Ponta declara ca “nu se ocupa el de locuinte” cand a fost intrebat de activitatea RAAPPS.

Totusi, RAAPPS este o regie autonoma de a carei buna functionare raspunde in cele din urma guvernul; iata de pe site-ul RAAPPS:

“RA-APPS functioneaza in baza Hotararii de Guvern nr. 60/ 21 ianuarie 2005 modificata cu Hotarirea de Guvern nr. 265/31 martie 2005, in scopul administrarii, pastrarii integritatii si protejarii bunurilor apartinind domeniului public al statului, destinate asigurarii serviciilor publice de interes national – de reprezentare si protocol pentru Senat, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvern si Curtea Constitutionala -, a bunurilor destinate asigurarii de servicii specifice pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in România si pentru personalul acestora, precum si a bunurilor apartinand domeniului privat al statului pe care le are in administrare.

Potrivit HG 60, REGIA este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara. Conducerea sa este asigurata de un consiliu de administratie format din 5 persoane, dintre care una este directorul general, iar una directorul general adjunct, care sunt numiti si sunt revocati prin ordin al ministrului de resort.

Inflatia in Romania vs. Elvetia in ultimii 10 ani

Cred ca este important sa ne uitam un pic la evolutia din trecut pentru a invata ceva pentru viitor. Desigur, este important si punctul de plecare, dar cred ca o perioada de 10-11 ani este potrivita.

Evolutia cursului de schimb este data de o serie de factori, unii tin de balanta de plati, altii de inflatie, altii de perspectivele de viitor.

Sa ne uitam un pic pe graficul de mai jos care analizeaza inflatia in Romania (stanga) vs. Elvetia (dreapta) din 2004:

romania-inflation-cpi

Daca este sa aplicam un +2% peste inflatie ca sa aflam dobanda la care un client s-ar fi asteptat sa o plateasca, vom vedea ca suma totala de plata la un credit luat in lei in 2004 si rambursat azi (dupa aprecierea francului elvetian) ar fi fost egala cu suma convertita in lei a unui credit luat in franci elvetieni pentru aceeasi perioada.

Data viitoare cand merg in Grecia

O sa-mi fac rezervare la cel mai scump hotel, o sa comand cea mai scumpa sampanie, o sa comand cel mai scump peste. Si pe urma nu o sa platesc factura pe motiv ca sunt impotriva austeritatii. Ce credeti, o sa le placa?

Marile firme de stat raman vaci de muls. Inclusiv pentru un nou guvern?

Emil Boc s-a obligat in fata FMI sa-si asume reforme in domeniul guvernantei corporatiste in marile firme de stat, reforme ce ar fi transformat firmele de stat in firme independente, profitabile si cu servicii mai bune. Ar fi dus, pe scurt, la cresterea valorii acestor firme si implicit la valoarea activelor Romaniei.

Insa din 2011 pana acum, guvernantii au fentat aceasta obligatie care ar fi dus la profitabilitatea firmelor de stat. Unele firme, precum Oltchim, se chinuie in pierderi si in privatizari ratate, insa in acest timp niste firme isi iau comisioane nemeritate iar sistemul clientelar asigura anumite salarii nemeritate in intrepridnere. Hidroelectrica, firma ce ar trebui sa aiba o marja de profit extreme de ridicata, se afla in insolventa. CFR Calatori se lauda ca a depasit un record de viteza fata de precedentul din 1939. Posta Romana a dat afara manageri competenti, desi acestia isi demonstrasera profesionalismul si lucrau pro-bono.

Si daca la 1 Martie o sa avem un govern nou, cine ne garanteaza ca marile firme de stat nu o sa ramana vaci de muls pentru clientela politica?

De una singura, DNA nu poate moderniza statul

DNA isi face datoria: in fiecare zi prinde la furat un parlamentar, un primar, un ministru sau un judecator plus plevusca aferenta.

Ieri, discutia unui fost secretar de stat la justitie cu o judecatoare (prinsi in plasa DNA) este portret succinct al modului in care functioneaza statul in Romania:

Potrivit procurorilor DNA, in schimbul sprijinului acordat, Ovidiu Putura si sotia sa i-au oferit judecatoarei Corina Iancu cadouri pentru fiul acesteia. In plus, inculpatul a lasat sa se inteleaga ca va face demersuri pentru ca fiul judecatoarei sa promoveze in 2015, prin fraudare, concursul pentru dobandirea calitatii de notar stagiar, pe care il picase anterior.

“Corina Iancu: Ca lucrurile astea nu se fac pe bani, ci se fac prin influenta majora… trebuie sa ai influenta extraordinar de mare la un presedinte al camerei, indiferent pe unde o fi… si atunci, daca ajungi la acel presedinte si el spune “Da, o fac”,… ca o faci pentru o chestie de prietenie, pe …

Putura Ovidiu: Da, da, pe obligatie…

Atata vreme cat statul roman inca functioneaza pe criterii clientelare, imi este teama activitatea DNA nu va duce la modernizarea statului si ca statul roman isi va dezamagi cetatenii din nou; cu impozite mari, cu furturi, cu servicii proaste (educatie, sanatate) sau prin lipsa totala a serviciilor.

Solutia, din pacate, nu vine decat din politic: cei care au fost alesi trebuie sa numeasca functionari doar pe criterii clare, pe merit si in mod transparent. Asta inseamna ca presiunea publicului pe alesi trebuie sa fie constanta, nu doar la alegeri.

Remember: cum functioneaza bancile si ce lectii trebuie sa invatam

Problema creditelor in franci elvetieni a afectat 75.000 de oameni si, in acest context, au aparut multe voci care au cerut o greva la plata datoriilor la banci sau au cerut statului sa intervina si sa oblige bancile la pierderi.

Inainte de a lua anumite masuri, cred insa ca trebuie sa revenim la ABC-ul economic si sa ne aducem aminte cum functioneaza bancile, dar si ce lectii trebuie sa invetam cu totii, inclusiv banci sau institutii de reglementare.

1. Cum functioneaza bancile.

Bancile sunt practic niste intermediari intre persoane (fizice sau juridice) care au bani si persoane care au nevoie de bani. Profitul bancii este dat de diferenta intre dobanzile pe care le are de incasat si dobanzile pe care le are de platit. De exemplu (excluzand nevoia de capitaluri proprii): daca o banca atrage depozite de 1 milion de lei si plateste o dobanda de 2% iar banii astia ii da mai departe in credite pe care incaseaza o dobanda de 5%, diferenta de 3% la 1 milion de lei, adica 30.000 de lei reprezinta profitul bancii.

Din acest profit, banca trebuie sa-si plateasca angajatii, sediile, sistemul informatic si, mai ales, sa-si acopere pierderile in cazul unor clienti rau platnici. Pentru a reduce impactul clientilor rau platnici exita conditiile de creditare si exista garantiile. Daca, asa cum s-a intampla in criza din 2008, clientii nu reusesc sa-si ramburseze creditele, atunci exista riscul ca deponentii sa-si piarda banii pusi la banca. Ceea ce ramane dupa toate aceste cheltuieli se impoziteaza si ce ramane dupa plata impozitelor se plateste in dividende sau ramane in banca pentru cresterea capitalizarii.

Si sa nu uitam cine sunt persoanele care depun bani la banca: in general sunt persoane fizice, cu deozite mici, oameni care economisesc si care au incredere in banca sau sunt firme care isi depun excesul de numerar pana cand decid ce sa faca cu ei (investitii sau plata dividendelor). Caci este putin probabil ca persoanele super-bogate sa-si lase banii in banca pentru un randament de doar 2%. Asta inseamna ca, cu exceptia actionarilor bancilor (care de multe ori sunt fonduri de pensii, etc); atunci cand un val populist loveste o banca, cei care pierd sunt deponentii sau, in cele din urma, statul care nu isi permite o lipsa de incredere in sistemul bancar.

2. Circuitul banlor si interesul bancilor
Pentru a-si mari profitul, bancile au nevoie de cat mai multe credite si mai multe depozite. De exemplu, daca Ionel cumpara o casa de la Gigel si are nevoie de un credit de 100.000 de lei; sistemul bancar va castiga diferenta de dobanda pentru ca pana la urma banii lui Gigel tot la banca ajung. Banca si-ar dori ca suma imprumutata sa fie mai mare, insa Ionel trebuie sa fie de acord sa-si asume cheltuiala, dar si sa aiba posibilitatea sa plateasca in viitor.

3. Ce trebuie sa invatam.

Cred ca cei cu credite in valute si-au invatat lectia. Bancile (inclusiv BNR) au introdus recent conditii de creditare diferite in functie de moneda in care se acorda imprumuturile; insa intr-adevar a fost o problema cu acordarea de credite in valuta pentru ca suma totala acordata pentru acelasi client era diferita in functie de moneda creditului: leu, euro sau franc; lucru ce logic nu are cum sa se intample pentru ca vorbim despre acelasi client cu acelasi tip de venituri.

Cine se înghesuie la credite in ruble?

Rubla se da pe tobogan de vreo 6 luni, dar vad ca lumea nu se înghesuie sa ia credite… Poate si pentru ca dobânzile la credite in ruble sunt minim 20% pe an.

Serios acum, cine a luat credite in lei acum 5 ani si a plătit 10% dobânda pe an era considerat un fraier de cei cu credite in feanci elvețieni care plateau 3%. Acum s-a echilibrat situația.

PS. Am citit pe net ca posesorii de case luate pe Franci elvețieni vor sa între in greva si sa nu-si mai plătească ratele. Foarte bine, insa ar fi corect sa dea si casele înapoi, căci de unde au luat bani pentru creditul ipotecar? Si banca de unde sa acopere pierderi? De la deponenți, nu-i asa?

Felicitari BNR!

Azi Fracul Elvetian a crescut cu 27% fata de Euro dupa un anunt al bancii centrale elvetiene de a elimina anumite restrcitii.

Dupa o perioada extrem de neagra la sfarsitul anilor ’90 cu hiperinflatie, cu un curs care se dadea pe tobogan, cu falimente de banci; iata ca in ultimii 15 ani avem o inflatie mica, un curs valutar cat se poate de stabil, avem o dobanda de referinta a BNR la un minim istoric; nu vad niciun motiv pentru care sa nu avem incredere in leu si in sistemul bancar.

BNR poate fi criticata; poate ca este prea precauta, poate prea agresiva. Insa, ca institutie, BNR isi indeplineste misiunea publica si a reusit sa-si apere independenta.

Insa pentru munca din ultimii 15 ani si pentru rezultate, cred ca BNR trebuie sa fie felicitata.

Cu deflatia la usa…

Au fost publicate datele finale ale inflatiei din 2014. Anul s-a incheiat cu o inflatie anuala de 0.83%- un minim istoric- si multa lume deja discuta de perspectiva deflatiei (cu bunele si relele ei).

In ianuarie 2014 inflatia lunara a fost de 0.85%, asa ca daca ignoram luna ianuarie practic tot restul lui 2014 am avut deflatie de 0.02%.

De asemenea cum in ianuarie 2015 este putin probabil ca preturile sa creasca prea mult ne vom apropia de o inflatie anualizata (ianuarie 2014-ianuarie 2015) in jur de zero si probabil ca in februarie inflatia anualizata va ajunge sa fie deflatie (in februarie 2014 am avut inflatie lunara de 0.3%).

Impactul pentru Romania poate fi atat pozitiv dar si negativ, depinde de modul de structurare al afacerilor si de educatia financiara a companiilor si a populatiei.

Ce caută Lavrov la Paris?

Ministrul de externe al Rusiei, Lavrov, si-a anunțat prezenta la Paris duminica la marsul de solidaritate cu victimele terorismului.

Nu înțeleg cine l-a invitat sau, dacă s-a autoinvitat, de ce a fost acceptat.

Rusia este o tara ce se afla in conflict cu valorile franceze, inclusiv in modul cum tratează libertatea de expresie. Oare asta înseamnă “Eu sunt Charlie”? Nu este o bătaie de joc la adresa victimelor prezenta unui călău la comemorarea lor?

Sindromul despotului luminat

Citind reactii din mass-media romaneasca din ultimele doua saptamani, observ o neliniste in ceea ce priveste noul presedinte al Romaniei. Ca si cum toate problemele pe care le avem trebuie neaparat rezolvate de presedinte si trebuiesc rezolvate imediat.

Este corect si democratic sa existe un control asupra actiunilor presedintelui, insa ma intreb cand vom scapa de acest sindrom al despotului luminat; nu de alta, dar conform constitutiei, presedintele nu are deloc puteri despotice.

Din aceste reactii si nelinisti nu aud insa ce ar trebui sa auzi de la oameni ce se considera in opozitie (si, din pacate, nu aud nici de la PSD sau PNL): si anume ca trebuie sa avem doua obiective principale: prmul ar trebuie sa fie o intarire a institutiilor statului iar ca asta inseamna eliminarea clientelismului politic; lucru ce duce la un al doilea obiectiv si anume cel al cresterii controlului publicului si spargerea monopolului de putere al celor doua mari partide PSD si PNL. Este posibil ca unii dintre critici – fosti fripturisti din ultimii 25 de ani – sa nu doreasca decat o continuare a sistemului clientelar, poate le pica si lor vreun loc de consul pe undeva.

Eu cred ca in alegerile din noiembrie trecut am aratat cu totii ca vrem si ca trebuie sa ne implicam mai mult in a ne lua tara inapoi. Asta nu inseamna sa stai in fotoliu si sa astepti ca despotul luminat sa-ti resolve, prin farmec, problemele.


Taguri