Romania este aproape de cercul virtuos

Ultimii ani am avut de-a face cu o serie de crize: economica in 2008, politica in 2009, economica in 2010 – 2012, politica in 2012 – 2015. Insa iata ca de ceva vreme lucurile par a fi ajuns intr-un fagas mai normal.

Economia o duce relativ bine. In plus, actiunile DNA au avut un efect pozitiv asupra bugetului de stat: atat la cheltuieli cat si la incasari si, cuplata cu prudenta macro-economica si cresterea economica, a creat loc pentru relaxare fiscala, iar relaxarea fiscala va accelera cresterea economica.

Numirile in posture publice, desi departe de a fi ideale, sunt totusi un pas mare fata de oamenii din guvernele pre-2015.

Nu avem criza economica si nu avem criza politica. Este un moment ideal pentru constructie in orice domeniu: de la proiecte economice de orice fel la orice fel de politica publica sau la orice fel de initiativa privata. Imaginea Romaniei ca o tara care se curata, o tara care creste si o tara stabila si fara excese nu are decat sa se imbunatateasca, atargand investitori straini, turisti, etc. In plus, creste increderea de sine.

Suntem aproape de un cerc virtuos: administratie curata si eficienta utilizeaza corect banii din taxe, creste valoarea serviciilor publice in paralel cu reducerea fiscalitatii, lucru ce duce la crestere economica; tara este stabila si cu o imagine buna, fapt ce atrage investitii straine, care duce la crestere economica. Din crestere economica se strang mai multi bani din taxe ce sunt folositi efficient de o administratie competenta. Si tot asa.

Romania are o mare sansa. Sa nu o pierdem!

7% / 25% / 50% — adevarata problema a U.E.

Si anume, problema este ca UE are 7% din populatia globului, produce 25% din PIB-ul global, dar are 50% din cheltuielile de asistenta sociala din lume (sursa).

Uniunea Europeana are o mare problema care ii reduce din competitivitate. Implicit o astfel de cheltuiala nu este sustenabila, mai ales ca UE are o populatie mai batrana decat alte regiuni economice.

Criza datoriilor publice din UE este departe de a fi terminate. Asa-zisa austeritate din UE nu este suficienta: cheltuielile sociale ridicate si in crestere vor face ca datoriile sa creasca si mai mult. Politicile publice trebuie sa asigure mai multa flexibilitate a fortei de munca iar politica sociala trebuie sa incurajeze munca, nu lenea.

PS. Reducerea cheltuielior sociale poate avea beneficii si impotriva discursurilor extremiste care arata cu degetul catre imigranti ca ar veni in Europa doar pentru asistenta sociala; in paralel trebuie facuta o politica de imigratie care sa deschida posibilitati inca din tarile de origine (de exemplu pe model Canadian).

Dictionar economic. Diferenta intre cifra de afaceri si profit.

Poate din necunoastere, poate din goana dupa cititori sau clickuri, anumite ziare si reviste economice au titluri si comentarii ce suna cam asa:

“Omul de afaceri X avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar.”

“Omul de afaceri X, cu o avere estimate la 15 milioane de euro a vorbit despre intentia de a investi. Ziarul nostru a estimat averea omului de afaceri considerand un multiplicator de 1 la valoarea afacerilor”.

Valoarea cifrei de afaceri (sau veniturile) sunt importante. Insa succesul unei firme nu este dat de volumul cifrei de afaceri, ci de capacitatea unei firme de a face profit. Oricine poate creste cifra de afaceri si cota de piata vanzand in pierdere si poate ca este si asta o strategie (ii obligi pe concurenti sa iasa de pe piata, ulterior tu maresti preturile pentru ca esti monopolist).

Cred ca este datoria editorilor de ziare / reviste economice sa explice mai mult, nu doar sa caute un titlu demn de tabloide. Cred ca ei trebuie sa explice cat e profitul, de ce nu a avut profit, ce costuri a avut, ce a platit peste nivelul pietei, de ce a falimentat, cine l-a finantat si ce pierderi au avut cei care l-au finantat, etc, etc. Iar cei care reduc preturile doar cu scopul de a deveni monopolisti, ei bine ei trebuie reclamati la Consiliul Concurentei pentru ca in cele din urma consumatorul sufera / plateste mai mult.

RATB – analiza pe bilant

RATB publica anual un raport de activitate, ultimul disponibil este pe 2014.

Nu este un bilant propriu-zis si difera mult fata de raportarile firmelor comerciale, indeosebi cele cotate la bursa.

Insa este un raport de activitate specific, cu multe detalii.

Las la o parte prezentarea ce pare sa fie facuta dupa un model invechit din anii ’90 (un exemplu de prezentare moderna aici – un bilant propriu zis, auditat, de la o regia de transport din Londra) si vreau sa punctez cateva detalii:

1. veniturile proprii (din vanzari bilete, reclama, etc) reprezinta mai putin de 50% din cheltuieli. Restul pana la 100% este acoperit prin subventie publica.
2. desi numarul de angajati a scazut (de la 11.100 la 10.700 din 2013 in 2014), cheltuielile cu personalul reprezinta mai mult de 50% din cheltuieli; poate si din cauza ca multe cheltuieli sunt internalizate (de exemplu reparatia tramvaielor, etc)
3. Veniturile din amenzi pentru neplata biletului sunt la 5 milioane de lei / an, mult mai putin decat indica RATB ca pierdere prin diferite articole de presa (adica 240 milioane de lei)
4. Sunt inclusi indicatori operationali precum gradul de utlizare a mijloacelor de transport, numar de kilometri parcursi, etc.

Insa ceea ce lipseste din raport este mai important si anume:
1. Cum se leaga activitatea RATB de obiectivele orasului?
2. Care este opinia pasagerilor?
3. Cum se leaga planurile de investitii de dezvoltarea orasului?
4. Care este strategia? De exemplu, cum sa isi acopere cheltuielile de exploatare fara sa recurga la subventii?
5. De ce nu isi uneste activitatea cu Metrorex, care ar fi impactul unei asemenea fuziuni? Nu cumva ar fi in folosul paagerilor si nu cumva ar fi mult mai eficienta economic pentru pasageri / platitorii de taxe?

Este adevrat, responsabilitatea este in cele din urma a primarului. Primarii insa poti fi schimbati la 4 ani, daca nu cumva mai des (de exemplu ultimul primar ales, Sorin Oprescu, a fost arestat pe motiv de coruptie). Asadar RATB trebuie sa fie o institutie autonoma care sa ajute primarul / primaria in obiectivele de dezvoltare si in cele din urma in interesul pasagerilor.

Antisistemul este bine ancorat in sistem

Alexandru Francu, unul dintre fondatorii trupei Parazitii, ar fi fost prins in flagrant de politisti in timp ce primea 6.000 de euro pentru a-si exercita influenta asupra membrilor unei comisii de avizare din cadrul unei institutii de cultura, potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres.

Din pacate, am vazut anul trecut la Colectiv cum coruptia are efecte devastatoare. Chiar nu ne putem lepada de ea?

Nu ne vindem tara. Si nici laptele.

O firma de produse lactate care activeaza pe piata romaneasca, a fost cumparata de o firma franceza.

Am vazut ca multi comentatori la aceasta stire erau extrem de suparati si doresc informatii despre alte firme de produce lactate caci ei cumpara doar de la romani pe motiv ca francezii exporta profitul.

Insa pana sa exporte profitul, francezii au platit deja o suma considerabila pe firma (de obicei de 10-12 ori profitul anual) catre actionarii de acum (o parte romani, o parte straini). Daca actionarii ar fi exclusiv romani, asta inseamna ca intra in tara IN AVANS de 10-12 ori profiturile anuale.

Eu cred ca mai degraba ar trebui sa ne preocupe ce fac vanzatorii cu banii (la fel daca ar fi bani din privatizari). Raman banii in tara re-investiti in afaceri noi cu un randament mai mare sau banii ies din tara catre alte tari cu climat investitional mai bun? Caci despre asta ar trebui sa discutam: despre climatul investitional din Romania. Ar fi ideal ca antreprenori romani sa vanda si apoi sa reinvesteasca in Romania pentru randamente mai mari; asta inseamna o accelerare a cresterii economice.

Cum creste economia europeana in urma reducerii pretului la petrol

In tabelul de mai jos avem volumul si valoarea importurilor de petrol (datele de la Comisia Europeana).

La un pret al petrolului de sub 50 de dolari pe baril, economia UE creste automat cu 2%, mai ales tarile care au productii mici de petrol. Balanta de plati se imbunatateste, iar economiile devin mai competitive.

EU oil imports 2

De la o Europa a valorilor la Europa pragmatica

Polonia si Ungaria, modele de progres democratic in anii ’90 au facut pasi inapoi prin controlul asupra mass-media, a diferitlor institutii cheie si prin atacuri la ordinea constitutionala.

Danemarca discuta azi confiscarea banilor gasiti asupra refugiatilor. Polonia, Ungaria, Danemarca nu vor fi sanctionate de celelalte tari europene.

Franta impinge UE sa ridice sanctiunile asupra Rusiei, o tara ce este un pericol la ordinea de drept internationala si care intretine razboaie pe teritoriul European.

Germania incepe sa inchida ochii la autoritarismul din Turcia din motive de politica interna. Anglia la cel din China din motive comerciale.

Europa valorilor la care a aderat Romania in urma cu 10 ani s-a transformat intr-una mai pragmatica. Poate din cauza crizei economice din 2008 si a crizei euro, poate din cauza realitatii ca Rusia si Turcia au devenit mai autoritare si poate si din cauza destabilitatii generate de tari precum Siria sau Libia.

Exportul de servicii al Romaniei a crescut cu 9% in 2015

Conform datelor BNR, exportul de servicii al Romaniei a crescut cu 9% in 2015 fata de anul precendent (pe primele 11 luni).

Cele mai mari cresteri vin din domeniul transporturilor (mai ales rutier, cu aproape 4 miliarde de euro cu o crestere de 19%), dar si din turism (1,5 miliarde de euro) sau din IT si comunicatii (2,5 miliarde).

Turismul este de departe sectorul cu cel mai mare potential. Deocamdata Romania ocupa locul 130 mondial cu ventituri din turism raportat la PIB (cu 2,5%). Ungaria ocupa locul 92 cu 5,5% iar Bulgaria locul 55 cu 12,5%. Cu o infrastructura de transport si turism, cred ca turismul isi poate tripla activitatea in doar 5 – 10 ani, asta inseamna cel putin inca 250.000 de locuri de munca nou create, poate multe prin revenirea in tara a multor romani care lucreaza in turism in alte tari.

Pentru o marire a accizelor la benzina

Cred ca trebuie reluata discutia initiata acum un an in care propuneam marirea accizei la benzina. In plus fata de anul trecut, pretul la petrol a scazut si mai mult iar TVA-ul a fost redus si el.

Mi-am revazut argementele si cred ca sunt corecte. Eventual noile accize pot merge ca fond suplimentar pentru infrastructura rutiera.

Rusia si Romania – evolutie rezerve internationale, inflatie, curs

Rusia: rezerve intenationale in miliarde USD (sursa: oficiala aici).

31.12.2012: 538

30.06.2013: 514

31.12.2013: 510

30.06.2014: 478

31.12.2014: 385

30.06.2015: 362

31.12.2015: 368

In 3 ani Rusia a ars 200 de miliarde de dolari si rubla tot s-a rostogolit de la 30-33 de ruble la dolar la 80 – 85 cu inflatia in crestere, acum la 15%.

Prin comparatie, Banca Nationa a Romaniei a tinut rezervele internationale ale Romaniei la un nivel constant de 35-36 de miliarde de euro in aceeasi perioada, a tinut un curs de schimb constant de 4,4 – 4,5 lei / euro cu o inflatie in scadere, acum de 2%.

Soft Power in Republica Moldova

Concomitent cu criza economica din Rusia, remiterile celor 250.000 de lucratori moldoveni din Rusia s-au redus cu peste 35%. Remiterile muncitorilor din strainatate formeaza circa un sfert din PIB-ul Republicii Moldova.

In ultimii ani am auzit din ce in ce mai mult romaneste cu puternic accent basarabean in Londra. Nu cred ca exista proiectii actualizate, insa cred ca numarul de moldoveni care vor pleca din Rusia si vor alege Romania sau Vestul Europei pentru munca va creste semnificativ din mai multe motive:
– scaderea puterii de cumparare in Rusia (Rubla s-a devalorizat in 2 ani de la 30 de ruble la dolar la 78 de ruble la dolar)
– criza economica acuta din Rusia inseamna si nevoie mai mica de angajati straini. Criza economica din Rusia va continua si in 2016
– cetatenii din Republica Moldova au si alte optiuni, in schimb concurentii lor din Armenia, Tadjikistan, Uzbekistan, etc, nu au aceasta flexibiliate astfel incat vor ramane mai mult si pe salarii mai mici

In plus, Rusia va trebui sa plateasca in ruble pensiile din Transnistria (in plus fata de cele din Crimeea, Osetia de Sud, etc) si a anuntat deja ca nu mai are bani pentru credite comerciale pentru tari terte, deci nu are bani de dat de pomana pentru vreun populist moldovean.

Asa ca singura cale pentru cetatenii de dincolo de Prut este sa se uite spre vest, sa faca reformele necesare pentru o integrare rapida in UE. Iar UE – si implicit Romania – sa aiba fonduri pregatite, nu va costa mult.


Taguri