DIB- cazul Hexi Pharma

De mult timp am vrut sa scriu un articol legat de diferentierea intre risc si distrugerea economica (DIB). Distrugerea economica este un risc constientizat si evaluat, a carui producere este probabila (distrugerea virtuala) sau care deja s-a produs (distrugerea manifesta). Din aceasta definitie foarte scurta putem discuta cateva aspecte ale modului prin care riscurile se cristalizeaza intr-o distrugere economica:

a. informatia- cu cat cantitatea de informatie disponibila este mai mare, cu atat capacitatea umana de a previziona efectele activitatii sale (economice, politice, sociale samd) este mai mare. Astfel omul este din ce in ce mai capabil sa constientizeze efectele distructive ale activitatii sale.
b. stiinta- avansurile stiintifice si tehnologice ajuta foarte mult la evaluarea efectelor activitatii umane inclusiv cele distructive.
c. profitul- de multe ori cei care constientizeaza si evalueaza riscul fac tot posibilul sa nu isi asume responsabilitatea lui, ci doresc si de multe ori reusesc sa transfere costurile asupra societatii.
d. politica- de multe ori decidentii in ceea ce priveste distrugerea economica sunt din zona politica. Exista zeci de riscuri constientizate si evaluate, dar care sunt acceptate de societate si nimeni nu face nimic pentru reducerea lor sau pentru responsabilizarea celor vinovati.

Din pacate un exemplu foarte la indemana zilele acestea este cel legat de cazul Hexi Pharma. O firma privata a conceput o schema prin care produsele sale erau livrate spitalelor cu o calitate mult sub standard.

Aici nu este vorba de nici un risc, ci de distrugere economica:

a. riscul era constientizat- in ciuda incercarilor firmei de a induce ideea ca este vorba de un “sabotaj” economic, schema prin care produse cu calitate proasta erau livrate in spitale era bine cunoscuta de managementul firmei. In cazul in care este vorba de un sabotaj, firma ar trebui sa aiba nenumarate probe/analize prin care produsele livrate sa fie conforme.
b. riscul era evaluat- evaluarea este insa intotdeauna supusa greselii. Firma Hexi Pharma si-a facut un calcul prin care a sperat sa livreze un produs diluat care sa genereze importante profituri, dar a facut si un calcul al eventualelor pierderi si despagubiri. Pe langa riscul evaluat, riscul era si asumat- au fost cazuri in spitale cu pacienti care au contractat infectii, ramane de vazut cate dintre ele se datoreaza produselor diluate.
c. profitul- este clar ca firma s-a ales cu profitul iar societatea cu pierderea, si chiar mai rau profiturile au fost mutate in strainatate: http://www.tolo.ro/2016/05/03/de-ce-dilua-condrea-dezinfectantele-de-10-ori-fiindca-isi-vindea-lui-printr-un-off-shore-substantele-active-de-7-ori-mai-scumpe/ . In momentul in care cazul a devenit public firma a incercat sa isi ceara insolventa pentru a pasa asupra societatii responsabilitatea pierderilor. DIn pacate insa pierderile insa sunt mult mai mari decat cele evaluate de catre firma: http://www.mediafax.ro/social/eurostat-aproape-jumatate-din-decesele-din-spitalele-romanesti-puteau-fi-evitate-15369124
d. politica- riscul pe care il induceau produsele Hexi Pharma era acceptat la nivel politic, intrucat nu au existat controale asa cum este normal, produsele erau promovate intens catre spitale prin metode neortodoxe: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20999337-dsp-vaslui-acuzata-fost-distribuitor-hexi-pharma-frizeriile-reclama-fost-obligate-cumpere-dezinfectanti-agreati-dsp-schimbul-obtinerii-autorizatiilor.htm

Acest caz este un caz tipic de distrugere economica manifesta, cu efecte negative asupra economiei si societatii romanesti. Avem nevoie sa constientizam si sa eliminam aceste tipare de activitate economica din Romania, altfel tot PIB pe care il cream va fi distrus foarte rapid.

De la vorbe la fapte in Mizil

Claudiu Minea, co-autor al acestui blog, s-a decis in urma cu cativa ani sa treaca de la vorbele de pe blog la faptele in politica.

Claudiu este absolvent de ASE Bucuresti dupa ce in scolile urmate in Mizil a fost sef de promotie si unde ii placea la nebunie matematica. O alta pasiune, mai mare, este orasul Mizil unde spera sa-l transforme intr-ul succes economic.

Dupa alegerile castigate de CDR in 1996 a incercat sa ajute la eficientizarea unor firme de stat. Claudiu a ramas fidel principiilor care au adus CDR la guvernare in 1996 si acum candideaza pentru postul de primar la Mizil din partea PNT.

Ii urez multa bafta!

Site-ul de campanie: claudiuminea.com

De la vorbe la fapte

Confirm faptul ca am făcut o mică donație pentru campania lui Nicușor Dan la București.

De ce pierdem investitii in industria auto

Am urmarit cu mare interes interviul pe care dl. Borc l-a dat catre Hotnews in urma cu 2 saptamani. In mod clar, dl. Borc are cel putin ABC-ul domeniului pentru care este ministru, de exemplu accentueaza in mod corect factorii ce duc la cresterea sustinuta a PIB: “capital, forta de munca, productivitate”.

Dar iata ca investitii germane importante precum Daimler anuntate recent au ales Ungaria si Polonia, tari care – cel putin la ora asta – ar trebui sa aiba relatii politice mai reci cu Germania fata de Romania.

Nu cred ca doar apropierea geografica este raspunsul, ci celelalte 3 componente: ce facem sa atragem capital?, avem forta de munca suficienta? si ce anume facem pentru a creste productivitatea (de ex. o autostrada pe care stai de doua ori mai putin timp decat pe un drum national creste productivitatea; sau o vama mai eficienta). Nu cred deci in explicatiile date azi de dl. Borc.

Romania, fruntasa la crestere economica in UE

Rezultate excelente pentru cresterea economica a Romaniei in trimestrul 1, fata de anul trecut avem o crestere de 4,2%, pe primul loc in Europa cu o tendinta de crestere extrem de puternica fata de trimestrul precedent.

Spre comparatie, Ungaria a crescut cu doar 0,5%, dar tendinta din trimestrul 1 fata de trimestrul precedent este negativa.

Detalii aici

In dialog cu Vocea Rusiei despre Deveselu. 2012.

Cu exceptia primelor 5 minute din interviu, restul este extrem de interesant.

De ce este stupida legea cu 51% produse romanesti

Las la o parte discutiile legate de protectionism sau nationalism, caci nu au valoare economica.

Legea asta va mari preturile pentru consumatori, va deregla o piata eficienta si ii va face in cele din urma pe producatorii romani mai putin competitivi si economia Romaniei mai putin atractiva. Si ce se va intampla cu exportatorii romani in cazul in care pe pietele de export se vor introduce masuri similare?

Romania are un potential agricol enorm iar profilul tarii noastre este de tara exportatoare de produse alimentare. Nimeni nu ne opreste sa avem claritate in cadastru, sa investim in cercetare agricola si in produse agro-alimenare cu valoare adaugata, nimeni nu ne opreste sa avem un agro-turism modern daca tot ne laudam ca nu sunt oameni mai ospitalieri ca noi. Nimeni. Dat fiind profilul tarii noastre de tara exportatoare, protectionismul si nationalismul se vor intoarce impotriva noastra.

De ce este asa de greu sa avem transparenta in Sanatate si in general in cheltuielile bugetare?

Pentru ca sunt cheltuieli publice, mi se pare normal ca fiecare leu sa fie facut public: ce anume se cumpara, cine este furnizorul si cine sunt proprietarii furnizorului. De asemenea, o lista cu toate cheltuielile publice pe furnizor si o lista cu toate cheltuielile pe firme care au acelasi actionar. Tot public sa fie si criteriile de selectie pentru furnizori astfel incat oricine poate sa faca verificari indepenente.

Daca nu se lucreaza cu Siveco, un astfel de program ar fi extrem de usor de realizat si de folosit de catre public.

De asemenea, spitalele (si in general toate agentiile publice) sa aiba rapoarte de activitate aprobate si auditate de persoane / entitati independente, selectate de catre alte persoane independente si care nu au lucrat inainte in sistem.

De ce Ministrul Sanatatii trebuie sa demisioneze

Inainte sa fie Ministru al Sanatatii, dl. Achimas Cadariu a fost manager la Institutul Oncologic “Ion Chiricuta” Cluj-Napoca timp de aproape 4 ani, perioada in care institutia la care era manager a incheiat contracte cu Hexi Pharma despre care o acnheta a jurnalistului Tolontan a descoperit ca inmultea pretul unor produse de curatenie de 10 ori printr-o firma offshore inainte de a le vinde in Romania.

Ca manager intr-o perioada cu mari probleme financiare, dl. Achimas Cadariu ar fi trebuit sa se asigure cine sunt firmele cu care incheie contracte si daca preturile sunt normale. Nu a facut-o, asadar ma indoiesc de capacitatile sale manageriale si cred ca palaria de ministru este prea mare pentru el.

Guvernul Ciolos la 6 luni

Avem atat de multe astepari de la Guvernul Ciolos pentru ca in sfarsit avem un guvern competent si care asculta la ce spune societatea. Face si greseli, poate nu atinge obiective, insa pe ansamblu merge – si inca repede – intr-o directie corecta. Dupa parerea mea guvernul Ciolos este o sansa pentru societate sa ocupe cat mai mult teren public in dauna politicienilor.

Gandindu-ma la ce a realizat pana acum guvernul Ciolos, recomand clipul de mai jos cu Presedintele Obama care are si el parte de o groaza de critici. Daca aveti timp, urmariti tot interviul cu Jon Stewart, daca aveti doar 10 minute, dati de la minutul 11.50.

Opera — o solutie institutionala

Opera Nationala Bucuresti este un dezastru institutional. Are un cod de etica, dar in mod clar angajatii nu il respecta. Este o institutie de cultura, deci teoretic universala, totusi angajatii au o viziune ingusta. Raportul de activitate nu e prezent pe site-ul institutiei (am gasit cu greu un raport din 2013 pe site-ul Ministerului Culturii).

Este mult de munca la Opera si cu siguranta si la alte sute de institutii de stat. Este o problema de guvernanta in primul rand. Institutia nu este independenta, ci dependenta de un minister ce vede tot timpul schimbari politice.

Opera trebuie sa devina o institutie independenta, sa-si stabileasca singura obiectivele pe termen lung, sa reuseasca singura sa-si asigure sursele financiare si, mai ales, sa-si aleaga singura conducerea. Evident, pentru ca publicul a investit (si probabil ca va continua sa investeasca, de ex. prin accesul la cladirile pe care le foloseste), guvernul va avea intotdeauna o datorie sa reprezinte interesul public.

Insa este o greseala ca ministrul sa se implice in numirea directorului, ca guvernul (ministru, vice-prim-ministru sau prim-ministru) sa se implice in probleme de resurse umane din cadrul institutiei.

Asadar, noul ministru al culturii ar trebui sa schimbe abordarea si sa puna bazele unei institutii independente. Un prim pas ar fi numirea unui board independent si competent care sa caute si sa numeasca un director general.

Un model: Royal Opera House (Marea Britanie): aici, mai ales pagina 30. Nu este greu.

Arabia Saudita si o mica problema in planul sau economic

Conducerea Arabiei Saudite si-a mentinut legitimitatea pentru ca a reusit sa asigure bunastare si servicii publice populatiei platite din vanzarea petrolului care compenseaza lipsa democratiei si taxele extrem de mici (doar 5-6% din PIB fata de Romania cu aproximativ 30% sau Norvegia cu 44%).

Cu pretul petrolului extrem de volatil, acest model nu poate asigura legitimitatea conducerii pe termen lung. Cam asta este logica planului economic anuntat ieri de Arabia Saudita unde se doreste eliminarea dependentei de petrol in viitorul apropiat.

Petrolul si rezervele valutare existente vor juca un rol important. Insa problema cea mare este lipsa de libertati din Arabia Saudita si o societate inchisa. Pentru ca planul sa fie realizat, este inevitabil ca nivelul de impozitare sa creasca iar locuitorii sa munceasca mai mult decat in prezent. Rata de ocupare a fortei de munca feminine insa este de 18% (extrem de mica fata de 40-45% in Kuweit, Emiratele Arabe Unite sau Qatar sau fata de 60% in tarile nordice si de 50-60% in alte tari europene si SUA). Asta inseamna o deschidere a deciziei politice catre platitorii de taxe si o deschidere a societatii catre mai multa libertate, de ex. a femeilor.

Planul economic este bun si ambitios, insa schimbarile necesare in societatea si politica Arabiei Saudite sunt atat de mari incat cred ca planul economic va esua.


Taguri